Agricost, cea mai mare fermă din sud-estul Europei, situată în Insula Marea a Brăilei, se confruntă cu lipsa forţei de muncă, în ciuda faptului că salariul mediu brut pe companie ajunge la 1.000 de euro lunar, iar 100 de muncitori, anual, beneficiază de o vacanţă de câteva zile într-o destinaţie din Europa, plătită de către angajator, atrage atenţia directorul general al societăţii, Lucian Buzdugan.
Potrivit acestuia, anul trecut au fost şase combine care nu au lucrat, deoarece nu s-au găsit muncitori, deşi s-a investit un milion de euro în aceste utilaje.
La ora actuală, salariul mediu brut pe companie este de 1.000 de euro/lună, iar salariul mediu net ajunge undeva la 560 - 570 de euro/lună.
"Din dorinţa de a crea condiţii cât mai bune salariaţilor, avem un sistem de hrănire de tip catering, în sensul că toată lumea primeşte la caserolă hrana foarte bine dozată, foarte bine calculată din punct de vedere energetic, din punct de vedere proteic, din toate punctele de vedere. Se primesc trei feluri de mâncare într-o igienă perfectă, la o oră exactă la care primeşte toată lumea. La aceeaşi oră, toată lumea primeşte masa, indiferent unde se găseşte - că e în mijlocul timpului, că e lângă fermă. Masa o asigurăm gratis", a spus Buzdugan.
De asemenea, 100 de muncitori merg anual, pe banii companiei, împreună cu soţiile într-o vacanţă într-o destinaţie europeană.
"Tot în grija faţă de oameni, anual, circa 120 de salariaţi cu funcţii de conducere petrec o vacanţă într-o capitală europeană pe banii companiei şi, de asemenea, 100 de muncitori în fiecare an merg într-o capitală, la cerere. În cazul lor, firma suportă şi costul soţiilor. Până acum, cererea lor a vizat Ierusalimul, cu Mormântul Sfânt - şi am fost aşa patru ani - după care au cerut Grecia, la Muntele Athos, iar de anul ăsta ne-au cerut Roma. Cei 100 de muncitori sunt aleşi la propunerea şefului de fermă, însă nu merg anul următor tot aceia. Merg prin rotaţie", a explicat şeful fermei din Insula Mare a Brăilei, adăugând că Agricost are 900 de angajaţi.
Cu toate aceste facilităţi, ferma duce lipsă de forţă de muncă, mai ales că, în următorii ani, vor fi date în funcţiune cinci fabrici de uscare a lucernei.
"Am vrut să vă spun că încercăm să motivăm oamenii şi, cu toate acestea, anul trecut am avut şase combine care nu au lucrat. Deci, am investit un milion de euro în şase combine care au stat fără să lucreze, pentru că nu am forţă de muncă. Din precauţie am crescut productivitatea şi, în loc de cele 90 de combine pe care le aveam înainte, am un program de 30 de combine. În acelaşi timp, pot să vă spun că am anual nevoie de cel puţin 35 de oameni, dând în funcţiune în fiecare an câte o fabrică sau altfel spus o staţie de procesare, deshidratare, de uscare a furajelor verzi", a atras atenţia şeful Agricost.
În acest sens, cu prilejul Agricost Open Day, care are loc în fiecare an la sfârşitul lunii mai, firma aduce elevi şi studenţi în Insula Mare a Brăilei, pentru a vedea singuri nivelul tehnic înalt la care se lucrează în fermă.
"Avem probleme cu forţa de muncă. Avem nevoie de forţă de muncă. Vin foarte mulţi studenţi la ziua noastră, foarte mulţi elevi de liceu cărora le asigurăm transportul gratuit numai să vină să vadă care este nivelul tehnic la care lucrăm. Nivelul este foarte înalt, de cel puţin undeva lângă nivel superior, pentru că avem un model de combină care costă 450.000 de euro, dar e adevărat că merge absolut singură, fără nicio intervenţie a omului. Singură se reglează, singură înaintează, dar trebuie supravegheată şi cel care se uită în ecrane trebuie să poată înţelege repede, să proceseze repede ce se întâmplă - nu neapărat pentru că intervenţia lui nu mai este să hotărască înălţimea, viteza de înaintare, nivelul, distanţa între bătător, vântul, pierderile etc., ea se autoreglează... Sistemul este CEMUS Automatic, iar intervenţia operatorului se face accesând sistemul CEMUS Dialog, Deci, în orice moment, operatorul poate interveni în reglarea combinei. Noi, toată iarna numai ne pregătim, numai învăţăm, dar trebuie să ai şi chemare", a punctat Lucian Buzdugan.
Ferma Agricost are în program înfiinţarea în Insula Mare a Brăilei a 12.500 de hectare de lucernă, în condiţiile în care nivelul de profitabilitate la această cultură este foarte ridicat, depăşind circa 500 de euro pe hectar la export. Potrivit lui Buzdugan, acest program necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.
"Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult", a susţinut acesta.
Conform datelor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), cei mai mari zece beneficiari de subvenţii din agricultură, cu activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic, au încasat anul trecut aproape 30 de milioane de euro (29,61 milioane de euro), SC Agricost SA din judeţul Brăila fiind pe primul loc în acest top, cu 9,18 milioane de euro.
În anul 2017, Agricost a încasat subvenţii în valoarea de 11,34 milioane de euro. Compania activează în sectorul agricol, având în concesiune de la statul român circa 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei.
Agricost are ca activitate principală cultivarea şi comercializarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase şi alte culturi nepermanente.
Anul trecut, Agricost a fost preluată de compania Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, Consiliul Concurenţei autorizând tranzacţia în iulie 2018. Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei şi comercializării cu amănuntul a florilor şi plantelor naturale, a materialului săditor pentru plante şi pomi, a îngrăşămintelor naturale şi a materialelor pentru reabilitarea terenurilor agricole etc.
Datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) arată că, în anul 2018, compania din judeţul Brăila a avut o cifră de afaceri netă de 375,39 milioane de lei, în creştere cu 4,5% faţă de anul precedent, înregistrând un profit net de 80,2 milioane de lei.
Sursa: AGERPRES
