În Partidul Național Liberal (PNL) există în acest moment un curent majoritar de opinie pentru ca România să opteze pentru plafonarea subvențiilor pentru fermele mari, decizie care să fie aplicată în cadrul noii Politici Agricole Comune 2021-2027. De asemenea, PNL intenționează să ”atace” acest subiect în cadrul celor trei runde de campanii electorale din următoarele 14 luni: prezidențiale, locale și parlamentare. Strategia pe care va merge principalul partid din Opoziție este că subvențile ar trebui să fie concentrate pentru dezvoltarea fermelor de familie, pentru clasa mijlocie a agriculturii și, de aemenea, o altă direcție va fi că cei 400-500 de fermieri care ar urma să fie afectați de plafonare nu pot ține în loc interesele generale ale agriculturii românești. Informația mi-a fost confirmată de mai multe surse din PNL, atât de la nivel parlamentar cât și de la nivelul conducerii partidului. Reamintesc că alianța USR-PLUS a anunțat deja că susține plafonarea subvențiilor, astfel că, o foarte posibilă majoritate parlamentară ce va fi realizată anul viitor, va avea o poziție pro-plafonare explicită. Ceea ce complică extrem de mult calculele făcute în acest moment de cei mai puternici și influenți oameni din agricultura României, care mizau 100% pe o decizie națională anti-plafonare.

Ca pe o tablă de șah, lucrurile stau în felul următor: la nivelul organizațiilor de fermieri, LAPAR, Clubul Fermierilor și APPR susțin nevoia protejării fermierilor mari și performanți ai României prin blocarea plafonării la nivelul României, lucru pe care l-au atins (parțial) prin ultima decizie a Comisiei de Agricultură din Parlamentul European care a votat un sistem în care statele pot opta pentru plafonare sau pentru ne-plafonare în schimbui unei plăți redistributive pentru fermele mici și mijlocii. Decizia respectivă va fi probabil rediscutată în cadrul noii Comisii Europene, ce va fi votată de Parlamentul European în această toamnă. Rediscutat nu înseamnă anulat.

La nivelul fermierilor români, fostul președinte Pro Agro Emil Dumitru, el însuși proprietarul unei ferme de familie, s-a poziționat săptămâna trecută explicit pro-plafonare. ”Cât privește plafonarea vă spun clar: din datele pe care le am, România nu pierde niciun leu, asta e o primă minciună, este vorba despre sume care se redistribuie către agricultorii cu suprafețe mai mici. Este vorba de 419 fermieri persoane juridice, fermieri activi. Dacă România se duce la Comisie să se lupte pentru 419 fermieri care însumează 1,2 milioane de hectare de teren agricol, eu cred că avem o problemă de înțelegere în condițiile în care deducem cheltuiala cu forța de muncă vie care înseamnă 120 de euro pe hectar, ceea ce înseamnă de fapt o pierdere pe cele 420 de exploatații de 17 milioane de euro. Dacă România se luptă pentru 17 milioane de euro pe care îi pierd 420 de fermieri , ținând cont că România are 866.000 de exploatații, din care doar 73% înregistrate fiscal, apropo de plafonare versus neplafonare, ar trebui să ne gândim de ce România are deficit de balanță comercială de 2 miliarde de euro – pentru că vindem grâu și porumb. Astăzi din poziția pe care o am, nemaifiind președinte Pro Agro, pot să îmi exprim punctul de vedere al unui fermier cu fermă de familie. Cred că a vemit momentul să analizăm serios ce înseamnă o fermă care și ce nevoi are ferma mare să fie în continuare competitivă – că nu trebuie să o excludem din piață, dar în același timp să consolidăm ferma de familie” a declarat Emil Dumitru, la o ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Toată lumea prezentă la ședință a rămas cu gura căscată. Disclaimer: Nu este treaba mea să judec dacă cifrele și aprecierile lui Dumitru sunt corecte, treaba este să arăt celor care sunt interesați de subiect care este poziția pro-plafonare a unui fermier cunoscut. Ca să nu ziceți că nu ați știut!

Grupul Agrointeligența, pentru o corectă și completă informare a tuturor fermierilor, a luat decizia de a reflecta echilibrat, pe cât posibil, opinii pro și contra plafonare, singurele criterii aplicare fiind ca respectiva persoană să aibă legătură cu activitatea agricolă și ca părerea să fie fără patimă și exagerări. Noi ce de la Agrointeligența rămânem de bună-credință din punct de vedere a poziționării pe această temă. Oricum, de fiecare dată, vom delimita foarte clar informația de opinie.

Concluzia: Vom avea, într-un fel sau altul, o dezbatere publică pro sau contra plafonare. Monopolul poziționării anti-plafonare în spațiul public a fost spart și breșa se va adânci. Nu spun că este un lucru bun sau rău, repet, este o analiză rece a unui meci de șah la nivelul agriculturii naționale cu efecte importante legate de cum va fi activitatea fermierilor în România în următorii zeci de ani.

Am un mesaj pentru tabăra anti-plafonare. Vă înțeleg argumentele, Agrointeligența este alături de fermierii performanți ai României și, personal, nu cred că putem vorbi de succesul agriculturii românești fără ferme puternice, consolidate. Pentru situația în care s-a ajuns trebuie să îi ”mulțumiți” în primul rând ministrului Petre Daea. Aici nu e vorba de resentimente, nu am niciunul față de Daea, nu am nicio miză în afară de aceea de a servi interesele fermierilor din România, așa cum consider eu că este corect și bine. În spatele populismului jovial, în plasa căruia încă sunt mulți fermieri, omul este o vulnerabilitate pentru interesele strategice ale agriculturii naționale. După scandalul raportărilor umflate, vă dați seama ce credibilitate și influență mai are Petre Daea la nivel european, să poate negocia o variantă de neplafonare rezonabilă. În timpul Președinției UE, a făcut ceva pentru România legat de PAC 2021-2027 în afară de cormorani? Mitingul electoral mamut de pe 9 octombrie 2019 credeți că va ajuta cu ceva? Nu cumva îl va umple și mai mult de ridicol și necredibilitate pe Petre Daea? Și vă rog, fanii lui Daea, nu mai îmi ziceți de irigații! Investițiile în sistemele de irigații se fac datorită unei legi votate în Parlament în 2015, este o obligație a ministrului Agriculturii să implementeze legea. Nu vă face nicio favoare. Iar sumele de la buget sunt prevăzute tot prin lege, ministrul de finanțe trebuie să le asigure. Banii nu îi aduc nici Daea și nici Teodorovici de la ei de acasă, sunt bani din taxele și impozitele plătite de dumneavoastră și de mine. Este un lucru foarte bun că se fac aceste investiții, este o bilă albă pentru Petre Daea, dar cât credeți că o să mai compenseze pentru bilele negre ale ministrului Agriculturii. Sau mai practic, dragi fermieri performanți și puternici, vă place unde ați ajuns cu discuția despre plafonare, în mandatul de ministru al agriculturii al lui Petre Daea? Aveți vreun plan, aveți vreo strategie?

În cele din urmă, fie că e vorba de fermieri, fie că e vorba de experți în agribusiness, fie că e vorba de politicieni, le urez tuturor mult succes, multă inspirație și gândul bun în dezbaterile despre viitorul agriculturii naționale, în disputa pro și contra plafonare!