Datele demografice arata ca oferta potentiala a fortei de munca este in declin din cauza scaderii naturale, a imbatranirii populatiei si a migratiei externe, releva un studiu prezentat miercuri, la Cluj, in cadrul primei intalniri din seria conferintelor „Pactul pentru Munca”, organizata de Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) si de Federatia Patronala Petrol si Gaze (FPPG).
„Datele demografice ne arata ca oferta potentiala a fortei de munca este in declin datorita scaderii naturale (rata natalitatii scazand de la 13,6% in 1990 la 8,6% in 2018), a imbatranirii populatiei (varsta medie a populatiei dupa domiciliu, la 1 iulie, crescand de la 35 ani in 1992 la 41,4 in 2018) si a migratiei externe (17.536 emigranti definitivi in 1998 comparativ cu 27.229 emigranti definitivi in 2018). Printre cetatenii UE cu varsta cuprinsa intre 20-64 de ani, atunci cand ne raportam la cetatenii care au locuit intr-un alt stat membru al UE decat cel al cetateniei lor in 2018, romanii au cea mai mare pondere (in 2018 s-au inregistrat 21,3% romani, doar 9,5% in 2008), dar si ca valoare absoluta (2.524.000 persoane). In 2018 s-au inregistrat valori record de imigranti definitivi (11.907 imigranti definitivi in 1998, comparativ cu 65.678 imigranti definitivi in 2018), o crestere de aproximativ cinci ori mai mare in 20 de ani ce arata o potentiala crestere a importului de forta de munca”, arata cercetarea intitulata „Studiu privind ocuparea fortei de munca din Romania in contextul UE. Analiza celor mai recente date”, realizata de Asociatia de Analiza Decizionala si Strategica, scrie Agerpres.
Potrivit studiului, tinerii din Romania, in special cei sub 24 ani, reprezinta un grup defavorizat pe piata muncii.
„Mobilitatea interna la nivel de regiune, desi nu foarte ridicata in valori absolute, arata ca regiunile cele mai dezvoltate economic si putin sarace sunt cele care inregistreaza un sold pozitiv al schimbarilor de domiciliu, anume: Bucuresti – Ilfov, Vest, Nord – Vest si Centru. In 2018, populatia de peste 15 ani din Romania era de 16,5 milioane, din care 9,1 milioane reprezinta populatia activa (populatie ocupanta 8,7 milioane si 0,4 milioane de someri) si 7,4 milioane reprezinta populatia inactiva. Indicatorii privind piata muncii si de statistica sociala atrag atentia asupra inegalitatii dezvoltarii economice la nivel de regiune. In 2018, cele mai pozitive date vin de la regiunea Bucuresti – Ilfov, care a inregistrat o rata de ocupare a resurselor de munca (15-64 ani) de 71,3%, in timp ce rata riscului de saracie a fost cea mai scazuta la nivel de regiune (4,1%). Tinerii din Romania, in special cei sub 24 ani, reprezinta un grup defavorizat pe piata muncii. Tinerii cu varste cuprinse intre 15-24 ani ocupati la nivelul UE inregistreaza o rata de 35,4%, in timp ce tinerii din Romania au o pondere de doar 24,7%. Rata somajului de lunga durata a tinerilor (12 luni sau mai mult) pentru persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani (%) este mai mare in Romania (4,3%) fata de UE (3,6%)”, releva studiul.
De asemenea, potrivit studiului, rata riscului de saracie la locul de munca in functie de nivelul de instruire releva ca in 2018 cei care au urmat o forma de invatamant mai mic decat gimnazial au avut o rata de 49,3%, in timp ce cei care au urmat invatamantul profesional, liceal si postliceal au inregistrat o rata de doar 11,2% in 2018.
„Romania se numara printre statele cu pondere ridicata a tinerilor care au renuntat timpuriu la educatie si formare profesionala, cea mai mare pondere fiind in zonele rurale: UE (11,0%) comparativ cu Romania (25,4%). Totodata, nu trebuie trecut cu vederea faptul ca, in Romania, ponderea populatiei rurale in totalul populatiei este ridicata (> 40%). Rata foarte mica de participare la educatie si formare in randul adultilor. Rata de participare la educatie si formare (ultimele 4 saptamani) dupa varsta pentru persoanele de 35 ani si peste este mai mica de 1%. Modificarea ponderii populatiei ocupate pe sectoare de activitate de-a lungul ultimilor ani, evidentiaza importanta sectoarelor de servicii (47,1% in 2017), de industrie si constructii (30,1% in 2017). In acest context sunt necesare strategii de inovare si de imbunatatire a competentelor digitale ale lucratorilor. Romania trebuie privita in contextul European, dar si al globalizarii, astfel incat strategiile nationale de dezvoltare sunt necesare a se construi cu o perspectiva pe termen lung pentru o dezvoltare durabila. Pentru o dezvoltare durabila a fortei de munca din Romania este necesara o viziune macro pe termen lung, care sa cuprinda un mediu economic stabil, dezvoltarea regiunilor defavorizate si diminuarea inegalitatilor la nivel de regiune; oportunitati privind locurile de munca pentru tineri prin sustinerea educatiei corelata cu necesarul de forta de munca pe sectoare de activitate si motivarea intrinseca si extrinseca a tinerilor pentru a nu emigra; formarea continua a adultilor in vederea adaptarii acestora dinamica pietei muncii; atragerea de noi investitii in sectoarele de activitate ce privesc agricultura si industria; sustinerea unei cresteri economice bazata pe productie”, arata studiul.
sursa wall-street.ro
