Dezvoltarea fermelor de familie, o poveste veche despre care se discută de cinci ani mai serios şi pentru care au fost alocate anual subvenţii, a fost scoasă la suprafaţă de Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii. El îşi propune să sprijine creşterea celor „mici şi mulţi”, astfel încât fermele de subzistenţă să fie înlocuite de ferme familiale, medii, care să contribuie la economia ţării.

„Creşterea fermelor de familie este prioritatea noastră. Eu cred că fermele de familie pot să facă agricultură performantă. Fermele de familie există în toată Europa, iar obligaţia noastră este să le consolidăm. (…) Vrem să sprijinim constituirea fermelor de familie sau consolidarea celor existente, iar fermele de subzistenţă, cu două vaci, vor dispărea în mod natural“, a spus Adrian Oros, ministrul agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

Cifre privind numărul fermelor de familie sau evoluţia lor, întrebat, reprezentantul ministerului nu a spus, iar pe site-ul Ministerului Agriculturii nu există date privind situaţia actuală a fermelor de familie.

În 2019, au fost peste 93.500 de afaceri agricole în România de tip PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală) şi IF (întreprindere familială), conform Confidas.ro, platforămă ce analizează riscul financiar al companiilor. Adică, o treime din afacerile din economie de tip PFA, II şi IF, dintr-un total de 378.000 în economie, sunt din agrobusiness, arată datele de la Registrul Comerţului.

„Nu putem să avem doar câteva zeci de fermieri foarte mari şi câteva sute de ferme de subzistenţă. Trebuie să identificăm şi să ajutăm micile businessuri de familie. Cei mari se descurcă”, a mai spus ministrul Oros.

Ferma de familie este exploataţia agricolă care aparţine întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociaţi sunt exclusiv membrii aceleiaşi familii. Prin membrii aceleiaşi familii se înţelege soţul/soţia şi rudele până la gradul III.

Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene şi a României din perioada 2014-2020 a fost susţinerea consolidării sistemului familial agricol, ca o garanţie pentru securitatea alimentară şi pentru menţinerea structurilor sociale rurale. De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit  un obiectiv clar privind asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile. Acesta este prevăzut în Agenda 2030 şi trebuie să fie realizat la nivelul tuturor statelor membre.

În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 fermele de familie erau desemnate ca o prio­ritate pentru Ministerul Agri­culturii, având un buget special alocat.

Demer­surile pentru acest program au fost făcute în 2013, când era ministru Daniel Constantin, din guvernul ALDE, cu scopul de a „transforma fermele de semi-subzistenţă în ferme comerciale, care, pe lângă asigurarea autocon­sumului, să iasă pe piaţă cu produsele obtinute în cadrul fermei familiale”. În perioada 2015-2018 a fost scoasă la “licitaţie” suma de 121,6 milioane de euro, pentru care s-au depus proiecte în patru sesiuni, însă până la sfârşitul anului 2018 au fost semnat 135 de contracte, fermele familiale beneficiind de 44,8 milioane de euro, arată datele de la Ministerul Agriculturii. Din 2015 până în 2017, ministru al Agriculturii a fost Achim Irimescu, din guvernul Cioloş.

În martie 2019, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, din guvernul PSD, a făcut o conferinţă referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”. El a subliniat faptul că fermierii au nevoie de accesul la ştiinţă, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes şi să asigure trecerea de la agricultura de subzistenţă la producţia sustenabilă şi valorificare pe piaţă.

Printre priorităţile lui Daea, în perioada în care a fost ministru (2017-2019), au fost consolidarea fermelor familiale pe piaţă prin creşterea competitivităţii acestora prin asociere şi inovare sau creşterea veniturilor pentru fermele familiale, prin diversificarea activităţilor.