În cea de-a doua ședință din acest an a Consiliului General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), a fost tras un semnal de alarmă privind schimburile comerciale cu produse agroalimentare.
Potrivit raportului CNSM, deficitul comercial cu produse alimentare a ajuns la 4,3 mld euro în decembrie 2019, nivel dublu față de acum cinci ani. Chiar dacă acest deficit este parțial diminuat de excedentul comerțului extern cu cereale (2,2 mld euro în decembrie 2019), per ansamblu, balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și necesitatea asigurării securității alimentare, aceasta fiind de altfel și una din lecțiile crizei generate de pandemia COVID-19.
În acest context, CNSM a trasat zece măsuri principale, cu titlu de recomandare. Una din cele mai importante propuneri formulată în contextul alinierii la agenda europeană și, respectiv, al utilizării alocărilor considerabile de fonduri anunțate de Comisia Europeană, se referă la implementarea programelor care promovează un sector agroalimentar care sprijină sustenabilitatea climatică și care ameliorează calitatea produselor.
Statisticile europene au identificat agricultura României printre sectoarele economice fruntașe în emisia de CO2 sau alte gaze de seră. În ceea ce privește un exemplu legat de calitate, statistica privind suprafața agricolă ecologică arată că în România ponderea este de 2,4 la sută în anul 2018 (în creștere de la 1,93 la sută în anul 2015), dar semnificativ sub media UE (7,5 la sută, anul 2018). Potrivit CNSM, România, contrar tendinței europene în care calitatea și promovarea acesteia reprezintă o prioritate, a continuat seria unor programe orientate numai spre dezvoltarea capacităților de producție, necorelate întotdeauna cu cerințele pieței de desfacere.
O altă propunere importantă este tehnologizarea amplă a sectorului agroalimentar din moment ce doar 1% dintre firmele care activează în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută).
Apoi, eterogenitatea foarte mare a sănătății financiare a firmelor din agricultură și din industria alimentară arată că măsurile propuse pentru aceste sectoare ar trebui să fie țintite, cu atât mai mult în condițiile în care constrângerile privind alocările din resursele bugetare cresc. Cele mai multe firme cu activitate în aceste sectoare sunt microîntreprinderi și de-a lungul anilor nu au reușit să treacă într-o grupă superioară de dimensiune. De exemplu, 70 la sută din companiile de talie mijlocie din agricultură se mențin în aceeași categorie de mărime într-un orizont de 5 ani, iar 25 la sută din ele fie migrează în clasa întreprinderilor mici, fie chiar în cea a microîntreprinderilor. Numai 5 la sută din întreprinderile mijlocii cresc la nivelul unei corporații într-un interval de 5 ani.
Problema eterogeneității mari în performanță și a dimensiunii a condus la două soluții semnalate de CNSM. În primul rând, Consiliul propune o metodologie transparentă (care să fie publicată pe site-ul CNSM) pentru identificarea potențialelor firme-campion în domeniul agroalimentar. La o primă simulare, rularea metodologiei a identificat aproape 500 de firme (din cele circa 33.000 de companii din sectorul agroalimentar), majoritatea covârșitoare având capital autohton, care să fie în vizorul autorităților sau creditorilor.
Opt dintre princilalele recomandări ale Consiliului General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială sunt pentru Guvernul României, în speță Ministerul Agriculturii, și fac referire în primul rând la un dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, care să implementeze Strategia Uniunii Europene „De la fermă la furculiță”, îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, crearea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate, și implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar.
Recomandările pentru Guvern:
• Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 9,4 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să implementeze Strategia Uniunii Europene ”De la fermă la furculiță”, în linie și cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Respectivele programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și emisiunile de obligațiuni verzi de către autorități, instituții de credit, alți investitori. Termen de implementare: 1-3 ani
• Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 0,5 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” la care România este semnatară. Termen de implementare: 1-3 ani
• Creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor (FNGCIMM, FGCR) și a Fondului Român de Contragarantare în susținerea firmelor din agricultură (majorarea fluxului de garanții cu minim 3 mld lei până în anul 2023) și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minim 2 mld lei până în anul 2023). Termen de implementare: 1-3 ani
• Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil. Termen de implementare: 1-3 ani
• Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, și bugetarea corespunzătoare a acestor programe. Termen de implementare: 1-3 ani
• Crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Termen de implementare: 1-3 ani
• Punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (i) creează lanțuri alimentare, (ii) generează clustere locale, (iii) produc bunuri ecologice, (iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, (v) se află în lista potențialilor campioni naționali, (vi) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din declarația ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, sau care (vii) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE ”De la fermă la furculiță” sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii. Termen de implementare: 1-3 ani
• Implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar care să conducă inclusiv la îndeplinirea mai bună a rolului statului în susținerea sectorului agroalimentar (diminuarea economiei subterane cu produse agroalimentare, întărirea rolului ANSVSA în controlul siguranței alimentelor, reducerea birocrației, eliminarea paralelismelor în atribuțiile de control prin elaborarea de proceduri transparente, susținerea școlarizării și pregătirii persoanelor implicate în sectorul agroalimentar etc.). Termen de implementare: 3-5 ani
Recomandările pentru Bănca Națională a României:
• Revizuirea, cel puțin o dată la doi ani, a metodologiei pentru identificarea firmelor care ar putea fi potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar și publicarea formei revizuite pe website-ul CNSM. Termen de implementare: periodic
• Diseminarea de date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar. Termen de implementare: periodic, începând cu decembrie 2020
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost înființat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național. Din cadrul Consiliului fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului.
