„Vorbim astăzi despre 800 de mii de fermieri în România. Unul dintre principalele criterii care indică nivelul de performanță al agriculturii dintr-o țară este numărul de fermieri raportat la populația țării. Eu cred că ne-am descurca foarte bine și cu 80.000 de fermieri. Trebuie să găsim soluții pentru a defini noțiunea de fermier activ. Nu mai putem să continuăm să dăm subvenții pe post de ajutor social pentru așa-zișii fermieri. Subvențiile trebuie date celor care produc pentru piață și pot aduce mâncare ieftină în magazine. 

O altă problemă pe care o avem este lipsa planurilor parcelare, a cadastrului în România. De ani de zile se discută că suntem în pericol să pierdem subvențiile pentru că nu se elaborează aceste planuri parcelare. De unul singur este foarte greu să intabulezi pentru că primăria susține că până nu există un plan parcelar și nu are o viziune unitară asupra terenului, nu te poate băga pe tine în mijlocul parcelei. În Ardeal situația este foarte gravă. Cred că sub 10% dintre terenuri sunt intabulate și acelea probabil că sunt pășuni sau composesorate, dar ca teren agricol arabil individual, foarte puține. Trebuie să-i determinăm pe primari să facă aceste intabulări, chiar dacă de cele mai multe ori ei nu au nici un interes să descâlcească situația.

De 28 de ani mă ocup de agricultură, dar nu văd să fie făcuți pași semnificativi în această direcție legată de terenuri. Este nevoie de termene clare pentru a se finaliza punerea în posesie și elaborarea planurilor parcelare. Cred că trebuie să avem în vedere și că, chiar dacă se face un plan parcelar, apare extrasul CF pe deținătorul titlului de proprietate, care de cele mai multe ori e decedat. De mult ori, titlul de proprietate are șapte proprietari, toți decedați.

Ca să faci actele la zi pentru utilizator este foarte complicat, dacă nu chiar imposibil, pentru că multe terenuri s-au vândut, sau s-au împărțit între frați fără acte. Ar trebui găsită o soluție simplă. Dacă, de exemplu, terenul este declarat la registrul agricol pe unul dintre utilizatori, sau terenul a fost vândut printr-un contract scris de mână acum 15 ani, să se dea un termen de 5-6 luni prin care toți cei care au lucruri de revendicat să o facă, după care terenul să rămână utilizatorului, deținătorului terenului de la registrul agricol. Altminteri, riscăm să derulăm niște procese de intabulare care se vor întinde la infinit. Pe lângă registrul agricol există și baza de date APIA, și alte chei de control astfel încât actul juridic să se facă legal, dar fără a chema în judecată pe nepoții nepoților. Trebuie să se găsească neapărat o soluție pentru elaborarea planurilor parcelare pentru ca utilizatorul să ajungă să fie trecut pe actul de proprietate,” a spus Ovidiu Onișor.  

RALF 2020 – Forumul Internațional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro România și Agricloud.