VII. Agricultură și dezvoltarea rurală

Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură: 23% din totalul angajaţilor. Aceste realități trebuie să fie tratate prin prisma creșterii productivității și a valorii adăugate în agricultură și industria alimentară, în contextul constrângerilor de mediu, siguranță alimentară și a schimărilor climatice. 

În pofida succeselor anunțate de către guvernarea PSD, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în cursul anului 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de balanță comercială din anul 2015 până în prezent. Acest deficit de balanță comercială este cauzat în mod exclusiv de exportul de materie primă subvenționată (cereale) și a importului de produse cu valoare adăugată (carne și produse procesate din carne, produse de panificație, aluat congelat etc). Elocventă este situația în care se află sectorul creșterii porcului din România, pe fondul evoluției epizootiei pestei porcine africane în cursul anului 2018, când statul român a fost nevoit să sacrifice aproximativ 400.000 capete de porci. În România, se consumă aproape 800.000 tone de carne de porc și nu se produc intern decât 330.000 tone, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Aceasta înseamnă că cerealele cu care ar trebui hrănite animalele sunt exportate odată cu subvenția de la Uniunea Europeană. De asemenea, se exportă aproape toată producția de soia, importându-se 700.000 tone de șroturi de soia necesare hranei animalelor, din America de Sud.

Starea de fapt din agricultura și industria alimentară a României este cauzată de slaba reprezentare a clasei de mijloc. Cu 60% contribuție românească în capitalul investit, industria alimentară (bazată în primul rând pe o materie primă autohtonă) ar aduce de două ori mai multă valoare brută adăugată comparativ cu industria auto românească, la fiecare euro investit.

Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.

Este cunoscut faptul că principala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă Politica Agricolă Comună prin cei doi piloni ai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. Este esențială perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase.

Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc. Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2, FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că, în următorul exercițiu financiar, sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.

O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură.

În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și fermierii din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii - în România, în anul 2019 subvenția medie este de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 266 euro/ha.

Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă. Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de Guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

1. Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare, aprobate prin acte normative în Parlamentul României, cu acordul Comisiei Europene;
2. Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene;
3. Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare;
4. Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane. În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc;
5. Punerea în practică a legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare prin transpunerea Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17.04.2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, în scopul încurajării consumului de produse românești în România;
6. Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri;
7. Pregătirea cu celeritate a  Programului Național Strategic al României, fundamentat pe nevoile reale ale agriculturii și satului românesc, reieșite dintr-o consultare reală cu fermierii și reprezentanții acestora, care să cuprindă măsuri speciale pentru procesarea materiilor prime în agricultura românească și încurajarea zootehniei.
8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului Național Strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027. Programul Național Strategic se va concentra pe  crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor:

1. Bonificarea financiară, în funcție de talia firmei, a producătorilor care livrează marfă în circuitul comercial mare, individual și/sau prin intermediul unei organizații de tip cooperatist;
2. Acordarea de sprijin financiar pentru investiții (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc), prin pilonul II, către organizațiile cooperatiste, precum și susținere financiară pentru cheltuieli operaționale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing, etc.);
3. Acordarea de subvenții pentru digitalizarea producției și comercializării produselor pe lanțul de produs;
4. Încurajarea prin sprijin financiar a investițiilor de înființare a noi operatori și procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producție de pește autohton de apă dulce;
5. Măsuri de stimulare a producției de pește autohton prin stimularea financiară suplimentară a deținătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producție aleatorie/extensivă la sisteme de creștere a peștelui în scopul comercializării;
6. Acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/ forestiere, către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II;

1. Demararea consultărilor pentru elaborarea Planului Strategic pe Termen Mediu și Lung pentru Stoparea Fenomenului de Deșertificare și Asigurarea Securității Alimentare. Proiectul Planului Strategic va fi supus dezbaterii publice, asociațiilor profesionale și mediului academic.
9. Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice, precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.