Observații asupra „Legii de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului‟

În data de 17 iunie 2020 a fost adoptată în Camera Deputaților Legea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, modificări cunoscute sub denumirea de „Legea mirosului‟.

În Expunerea de motive, inițiatorii legii arată că „Legea Mirosurilor este un instrument mult așteptat de către cetățenii din toată țara, oameni ajunși în situația în care nu pot deschide ferestrele, nu pot ieși în parcuri, nu pot beneficia de dreptul fundamental la aer curat, din cauza poluării olfactive generată de activitatea unor operatori industriali, ferme zootehnice sau gropi de gunoi, amplasate în proximitatea zonelor rezidențiale‟.

Cu privire la fermele zootehnice, subiectul nu este nou, deoarece în ultimii ani a existat tendința realizării unor construcții civile în apropierea exploatațiilor zootehnice, deși multe dintre acestea pe fonduri europene, cu respectarea tuturor normelor de mediu în vigoare. La data respectivă, când au fost realizate casele de locuit, „oamenii care nu pot acum deschide ferestrele pentru a putea beneficia de dreptul fundamental la aer curat‟ nu au fost deranjați de problema disconfortului olfactiv, pentru că unitățile zootehnice erau acolo. Nici o fermă zootehnică nu a fost construită lângă zone rezidențiale, ci invers. Facem precizarea, că toate unitățile zootehnice construite în timp, atunci când au fost realizate, au avut avizele și aprobările necesare conform legislației în vigoare la data respectivă (disciplina în construcții, mediu etc.).

Considerăm că inițiatorii legii ar fi trebuit să solicite, în prealabil, și efectuarea verificărilor necesare pentru toate construcțiile civile și complexele rezidențiale, dacă la data realizării construcției au avut toate avizele, autorizațiile și aprobările necesare, pentru amplasarea acestor construcții, ținând cont de faptul că în zonă existau exploatații zootehnice care funcționau acolo de foarte mulți ani, dacă au respectat legislația în domeniu.

Apariția acestui act normativ, care face referire și la fermele zootehnice fără a consulta specialiști și experți în domeniu și care a creat numeroase discuții în spațiul public, arată, dacă mai era necesar, modul în care a fost tratată și abordată zootehnia românească în ultimii 30 de ani, neluându-se în seamă rolul fundamental în securitatea alimentară a cetățenilor români. Au scăzut drastic efectivele de animale, s-a redus numărul exploatațiilor și a producțiilor, suntem dependenți de import și, în același timp, la insecuritate și creșteri de prețuri ale produselor animaliere de toate categoriile.

În țara noastră, valoarea producției zootehnice reprezintă în prezent circa 28 – 30% din valoarea globală a producției agricole, față de cel puțin 50% cât ar trebui să reprezinte în mod normal. Gripa aviară, pesta porcină africană, dar și altele, iar mai recent criza sanitară, vor determina și mai mult scăderea producției zootehnice naționale, făcându-ne și mai dependenți de importuri. Asta ar mai lipsi acum, să închidem fermele zootehnice și pentru unele mirosuri, pe baza unor aprecieri subiective ale unora, în condițiile în care noi nici nu dispunem de aparatura și dotarea necesară pe teritoriul României, pentru determinarea disconfortului olfactiv, existând doar un laborator acreditat RENAR, la nivel central.

În domeniul protecției mediului, România are reglementări specifice, sunt norme de protecție a sănătății umane, precum și norme sanitar-veterinare, pe care toți crescătorii de animale din fermele familiale sau din fermele mai mari trebuie să le respecte. Fără discuție că este obligatoriu din partea agenților economici, a cetățenilor, respectarea legislației, a normelor tehnice privind protecția mediului, astfel încât să nu fie depășite limitele minime admise ale poluanților, privind solul, apa și calitatea aerului, care pot pune în pericol sănătatea umană.

În  țara  noastră, amplasamentele exploatațiilor agricole sunt reglementate de Legea  nr. 204  din  anul  2008  și  de Ordine ale Ministerului Sănătății (nr. 536/1997 și nr. 119/2014). Această lege stabilește păstrarea amplasamentelor exploatațiilor agricole care au fost înființate și funcționează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Toate activitățile de creștere a animalelor sunt supuse normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, instituite prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014. Articolul 11 din OM nr. 119/2014 stabilește distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și perimetrul unităților care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației. Controlul în acest caz este realizat de către Direcțiile de sănătate publică.

În zona de protecție sanitară a exploatațiilor agricole existente și care funcționează conform prevederilor legale se interzice eliberarea autorizațiilor de construcție și construirea clădirilor destinate locuințelor și altor obiective socio-economice. Zonele de protecție sanitară și distanțele minime de protecție sunt definite și stabilite de Norme de igienă și recomandările privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014. De ce nu s-au respectat și de ce nu se respectă ? Este inadmisibil ce se întâmplă și mai ales cum se încearcă reglementarea – PRIN ABUZ.

În perimetrele limitrofe construcțiilor reprezentând exploatații agricole sau anexe gospodărești ale acestora, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanțelor de protecție în care s-a instituit un regim de restricții privind amplasarea de locuințe sau obiective socio-economice, solicitantul va obține avizul conform al Direcției pentru agricultura județeană, respectiv a municipiului București. Așa scrie Legea:204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole

Deținătorii de exploatații agricole care au fost înființate și funcționează cu respectarea prevederilor legale și în perimetrul cărora s-au construit locuințe sau alte obiective socio-economice cu nerespectarea restricțiilor impuse de Ordinul Ministrului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare, pot iniția proceduri judiciare în vederea demolării acelor construcții neautorizate, sau a celor autorizate, fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu scopul exclusiv de a preveni și limita disconfortul și riscurile sanitare.

Încălcările grave ale unor legi nu pot fi rezolvate prin emiterea altor legi care să impună măsuri de forță împotriva acelora care, cu eforturi extraordinare, au construit sau au menținut în funcțiune unități producătoare de SECURITATE ALIMENTARĂ. Este incredibil ce se întâmplă în România. Chiar agricultura, producția alimentară și cei care o fac chiar la nivel de performanță au ajuns pe treapta cea mai de jos, ca importanță.

Pentru aplicarea acestei legi este necesar să avem stabilite niște standarde și de luat niște măsuri, chiar și de organizare a teritoriului național, lucru care nu s-a făcut, care să prevadă prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător, precum și aparatura și dotarea necesară, care să poată constata depășirea unor valori minim admise.

Din informațiile pe care le deținem, în România există doar un sigur laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică, deținut de un Institut Național de Cercetare - Dezvoltare.

Considerăm că promulgarea acestui act normativ nu aduce beneficii protecției mediului, ci dimpotrivă, creează numeroase confuzii și posibile litigii și abuzuri, cu consecințe grave, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depășiri a disconfortului olfactiv.

În sensul celor spuse mai sus, cerem Președintelui României să nu promulge o astfel de lege, iar Parlamentului să reia analiza ei și să o respingă.

PREȘEDINTE,
Prof. univ emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu TABĂRĂ

Legea mirosurilor, Legea 123/2020, a fost promulgată astăzi, 10 iulie 2020, de către președintele României, Klaus Iohannis.

În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distinctă tinerii cetățeni români (cu vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi și până la 41 de ani neîmpliniți la data depunerii Cererii de finanțare) din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

- au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar, atât în țări membre UE sau în țări terțe UE;
- au avut un loc de muncă în țări membre UE sau în tări terțe UE, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Atenție! Pentru dovada locului de muncă solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga. În cazul statelor nesemnatare a Convenției de la Haga se va face dovada rezidenței (cel puțin 3 luni în ultimul an anterior anului depunerii cererii de finanțare).

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanţi eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:
Tânărul fermier în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;
Persoana juridică cu mai mulţi acţionari unde un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.
Conform art. 2 din R(UE) nr. 1305/ 2013, (1) „tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Exploataţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Exploataţia are o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO;
Exploataţia este înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică;
Exploataţia este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA;
Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată de solicitant, în nume propriu, conform formei de organizare pentru accesarea sprijinului, la Primărie în Registrul Agricol, la APIA în Registrul Unic
stabilirea tipului de exploataţie, se utilizează referinţele la ha / capete de animale/ familii de albine pentru încadrarea în tipul de zonă.

*Pentru încadrarea proiectului în teritoriul ITI, terenurile sau efectivele de animale (cuantificate în ha/capete de animale/familii de albine) din teritoriul ITI trebuie să depăşească 50% din total terenuri/efective de animale din exploataţia vizată pentru sprijin - conform Anexei 17 - Lista UAT din zona unde se implementează Instrumentul Teritorial Integrat (ITI).

Categoriile de solicitanţi eligibili în cadrul Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în funcție de forma de organizare sunt:

persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare:
o individual şi independent, ca persoană fizică autorizată (PFA);
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale (II);
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi familiale (IF);

asociat unic şi administrator al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
asociat majoritar (majoritate absolută 50%+1) și administrator al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Tânărul care se instalează (cel care reprezintă societatea în relaţia cu AFIR) va fi membrul asociat desemnat de către asociaţi ca administrator al societăţii.

ATENŢIE! Un singur reprezentant al unui SRL (asociat unic / asociat majoritar şi administrator) poate primi sprijin prin această sub-măsură.

În cadrul unei familii, doar unul din membri (soţ-soţie) poate să beneficieze de sprijin pentru instalare fie prin intermediul Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, fie prin intermediul submăsurii 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, în situaţia preluării exploataţiei de la soţ/soţie nu se acordă punctaj la selecţie pentru preluare integrală. Aceste condiţii vor fi verificate și în cadrul Cererilor de Finanțare depuse prin intermediul unui Grup de Acțiune Locală (GAL), cât şi celor din teritoriul ITI.

Verificarea se face și în cazul soțului/soției care a beneficiat de acest tip de sprijin (inclusiv prin Axa 3 LEADER 2007-2013 sau măsurile în temeiul art 19.alin 1 lit. i) din Reg. (UE) nr. 1503/2013, propuse de GAL-uri, pentru aceeași exploatație dar care o transferă în scopul aplicării pe sM 6.1 și care nu a finalizat Deciziile de finanţare din PNDR 2007-2013.

Contractele care conferă dreptul de folosință asupra terenurilor agricole trebuie sa fie încheiate în numele solicitantului şi valabile la momentul depunerii Cererii de Finanțare.
În cazul clădirilor asupra cărora se intervine cu modernizări/ extinderi și a terenurilor pe care se vor realiza proiecte ce presupun lucrări de contrucții montaj, contractele care conferă dreptul de folosință vor fi încheiate pe o perioadă egală cu perioada de implementare și monitorizare a proiectelor.

Solicitantul nu va reduce dimensiunea economică prevăzută la depunerea Cererii de Finanțare a exploatației agricole pe durata de execuție a proiectului cu mai mult de 15%.

Prin excepție, în cazul pepinierelor marja de fluctuație de maximum 15% a dimensiunii economice poate fi mai mare. Cu toate acestea, dimensiunea economică a exploatației agricole nu va scădea, în nicio situație, sub pragul minim de 12.000 SO stabilit prin condițiile de eligibilitate.

În cazul exploataţiilor care deţin animale, acestea vor fi în proprietatea persoanei autorizate/ societăţii.

Indiferent de forma de organizare, solicitanţii trebuie să respecte încadrarea în categoria microîntreprinderi sau întreprinderi mici:
microîntreprinderi – care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;

întreprinderi mici – care au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.

Vor fi eligibili solicitanții care desfășoară activitate agricolă numai prin intermediul formei de organizare în numele căreia solicită sprijinul, respectând totodată statutul de microîntreprindere/ întreprindere mică.

Solicitantul trebuie să respecte următoarele:

să fie persoană fizică autorizată/ întreprindere familială/individuală sau persoană juridică română;
să acţioneze în nume propriu.

Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să deţină părți sociale/ acţiuni în alte societăţi care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepţia cooperativelor agricole şi grupurilor de producători.

Un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători, sau să se înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, cu condiţia menţinerii statutului de şef al exploataţiei agricole.

Instalarea tânărului fermier se desfășoară în următoarele etape:

Etapa I: Înregistrarea tânărului fermier (care urmează să se instaleze) la Oficiul Registrului Comerțului ca microîntreprindere/întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare (între timp, fermierul pregătește Planul de afaceri, organizează activităţile administrative, achiziționează bunuri pentru noua întreprindere, etc.), iar înscrierea la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.
Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanțare pentru această sub-măsură.

Etapa II: Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanțare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza materială cu activele deținute la momentul depunerii Cererii de finanțare), precum și documentele anexă;
o implementarea Planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
o înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată

Etapa III: Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranșe de plată).
o solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

Precondiții pentru gestionarea eficientă a planului de afaceri:

1. tânărul fermier (care se instalează) trebuie să îşi stabilească domiciliul în UAT-ul în care exploataţia este înregistrată;
2. în cazul în care tânărul fermier care se instalează, este sau va fi încadrat într-o activitate salarizată, locul de muncă al acestuia (sediul social/punctul de lucru al angajatorului) trebuie să fie în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia;
3. sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în aceeaşi UAT în care este înregistrată exploataţia.
Depunerea dosarului cererii tranșei a doua de plată se va realiza astfel încât să nu se depăşească termenul de plată de 31.12.2023 prevăzut la art. 65 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Foarte important! Pentru a putea beneficia de fonduri nerambursabile, tânărul fermier trebuie să se afle în proces de instalare într-o exploataţie agricolă care are dimensiunea de minimum 12.000 SO (dimensiune minimă atinsă la momentul depunerii Cererii de finanțare şi nu constituie creare de condiții artificiale consolidarea exploatației înainte de depunerea Cererii de finanțare), iar înregistrarea pentru prima dată a microîntreprinderii/întreprinderii mici, sau pentru prima dată a unui cod CAEN agricol în cadrul întreprinderii deja existente prin care solicită sprijin, trebuie să aibă loc cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare la AFIR.

Foarte important! Condiţia de 24 de luni anterioare depunerii CF se aplică şi pentru înscrierea, pentru prima dată, la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei agricole deţinute de fermier, în calitatea de microîntreprindere/întreprindere mică, şi se aplică tuturor exploataţiilor, indiferent dacă ating, sau nu, dimensiunea minimă eligibilă la momentul înregistrării. Îndeplinirea condiţiei de eligibilitate privind dimensiunea minimă a exploataţiei se aplică la momentul depunerii Cererii de finanțare.

Tinerii solicitanți care sunt înregistrați şi autorizați în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 sau Legea societăţilor nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare de mai mult de 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare la AFIR, cu activități non-agricole (făra cod CAEN înregistrat în domeniul agricol), pot deveni beneficiari eligibili, numai în cazul în care, în termen de maximum 24 de luni înainte de depunerea Cererii de finanțare, întreprinderea solicitantă înregistrează şi autorizează un cod CAEN agricol care să fie, de asemenea, în acord cu domeniul proiectului pentru sM 6.1, înscriind ulterior exploataţia la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA.

Prin urmare, tinerii care solicită finanţare prin intermediul microîntreprinderii/întreprinderii mici înfiinţate cu mai mult de 24 de luni înaintea depunerii cererii de finanţare, sunt eligibili cu îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii:

1. să nu fi înscris niciodată o exploataţie agricolă la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA;
2. să nu fi avut niciodată înregistrat un cod CAEN cu profil agricol, decât în intervalul de maximum 24 de luni, înaintea depunerii cererii de finanţare, în care este obligatorie înregistrarea codului CAEN agricol şi înscrierea exploataţiei agricole la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA.

Condiţia de 24 de luni cu privire la înregistrarea la ORC se aplică atât tânărului fermier, cât și microîntreprinderii/întreprinderii mici.

În cazul în care tânărul fermier a făcut parte în urmă cu mai mult de 24 de luni dintr-o altă întreprindere, ar putea fi eligibil cu condiţia să nu mai activeze la momentul depunerii Cererii de finanţare în nicio altă întreprindere (nici în calitate de asociat/nici în calitate de administrator), cu excepţia grupurilor de producători/cooperativelor agricole.

Foarte important! ”Înregistrarea tânărului fermier ca micro-întreprindere/întreprindere mică cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de Finanțare” este cuprinsă în fișa tehnică a submăsurii sM 6.1 din cadrul PNDR 2014-2020 aprobat de Comisia Europeană, ca fiind o obligație care decurge din prevederile art. 19 alin (4) teza 1 din Regulamentul (UE) nr.1305/20135 cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora ”Cererea de sprijin prevăzut la alineatul (1) litera (a) puctul (i)6 se transmite în cel mult 24 de luni de la data stabilirii”. Această obligație constituie o etapă obligatorie din cadrul procesului privind instalarea tânărului fermier, început și aflat în curs de desfășurare înaintea depunerii cererii de finanțare, fiind o condiție aplicată unitar de către toate statele UE și nu poate fi modificată prin dorința unui stat membru.

Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu poate combina măsuri/submăsuri diferite prin intermediul aceluiaşi plan de afaceri.

Tânărul fermier poate accesa sub-măsuri non-agricole în orice moment al derulării proiectului, cu condiţia ca planurile de afaceri să fie separate pentru fiecare sub-măsură şi să respecte condiţiile de accesare, în schimb, NU poate accesa nicio măsură care vizează activităţi agricole. Un beneficiar poate accesa alte măsuri/ submăsuri din PNDR 2014-2020 care vizează activităţi agricole, doar după finalizarea implementării Planului de Afaceri, respectiv după data plății sprijinului aferent celei de-a doua tranşe de plată.

O exploatație agricolă sau un tânăr fermier, NU pot primi sprijin prin această submăsură decât o singură dată.

NU este permisă preluarea de exploataţii agricole care au primit sprijin prin intermediul măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, prin intermediul submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, din PNDR 2014-2020.

Pentru evitarea creării de condiţii artificiale, verificarea se face atât pentru tânărul fermier cât şi pentru cedenţi. NU este admisă fărâmițarea exploatațiilor agricole, în scopul creării în mod artificial de condiții necesare pentru a beneficia de sprijin (mai multe detalii privind înţelegerea condiţiilor artificiale, puteţi regăsi în Anexa nr. 16 Instrucţiuni privind evitarea creării de condiţii artificiale în accesarea PNDR 2014-2020).

Se va verifica, începând cu momentul înregistrării tânărului fermier, istoricul exploataţiei preluate pentru evitarea fracţionării exploataţiilor cu dimensiunea mai mare de 50.000 SO în vederea accesării fondurilor FEADR.

În situația în care, o exploatație se preia de la propria Persoană Fizică, aceasta trebuie să preia integral exploatația agricolă deținută, fără a primi punctaj la selecţie. De asemenea, preluarea unei exploataţii de la soţ/soţie trebuie să fie integrală şi nu beneficiază de punctaj la selecţie, pentru preluarea integrală a exploataţiilor agricole. Este interzisă terţilor folosinţa sau administrarea exploataţiei agricole beneficiară de sprijin!

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

Pentru a putea primi sprijin în cadrul submăsurii 6.1, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și intreprinderilor mici;
deține o exploatație agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO (valoare producție standard conform ultimului calcul valabil la momentul depunerii Cererii de finanțare);
deține competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind cel puțin una dintre condițiile care vor fi dezvoltate în secţiunea dedicată formării profesionale la prezentul Ghid;
prezintă un Plan de afaceri viabil pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole pentru care solicită sprijin prin intermediul acestei submăsuri;
beneficiarul îşi va stabili domiciliul, sediul social precum şi locul de muncă - în cazul în care este încadrat într-o activitate salarizată, în Unitatea Administrativ Teritorială (UAT)7 în care este înregistrată exploataţia sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia vizată pentru sprijin, până la momentul demarării implementării Planului de Afaceri, ca o precondiţie a gestionării eficiente a Planului de Afaceri – în cazul în care aceste cerințe nu sunt îndeplinite la momentul depunerii cererii de finanțare;
implementarea (demararea) Planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
solicitantul se angajează să devină fermier activ (conform art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013) în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării8;
înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată (cerința va fi verificată în momentul finalizării implementării Planului de Afaceri);
în cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor şi condiţia referitoare la existența platformei de gunoi de grajd nu este îndeplinită la momentul depunerii Cererii de finanțare, Planul de afaceri va prevede în mod obligatoriu modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu şi a legislaţiei aplicabile (cerința va fi verificată la momentul finalizării implementării Planului de afaceri) sau adaptări ale platformelor deja existente. În cazul în care exploataţia deţine amenajări privind gestionarea gunoiului de grajd, conformă cu cerinţele de mediu, în Planul de Afaceri se va descrie platforma şi conformitatea acesteia cu cerinţele normelor de mediu şi dacă este cazul, se vor atașa documente justificative;
în cazul înființării/ adaptării platformelor de gestionare a gunoiului de grajd se vor respecta: prevederile CBPA în vigoare, precum şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii - Republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul tinerilor cetățeni români care au locuit în țări membre UE sau în tări terțe UE trebuie să fi avut loc de muncă în domeniul agricol în țări membre UE sau în țări terțe UE pentru cel puțin 3 luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare sau să fi absolvit în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar,universitar, preuniversitar.

Pregătirea profesională a tânărului fermier

Sunt eligibili solicitanţii care au vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi și până la 41 de ani neîmpliniți la data depunerii Cererii de finanțare şi au absolvit minimum 8 clase, dar trebuie de asemenea, să dețină competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții:
studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie agrară;
sau
formare profesională prin studii/ curs de calificare în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară , conform legislaţiei aplicabile la momentul acordării certificatului de calificare profesională
sau
competențe în domeniul agricol/veterinar/economie agrară dobândite prin participarea la programe de instruire/iniţiere/specializare care nu necesită un document eliberat de formatorii recunoscuţi de către ANC şi presupune un număr de ore sub numărul de ore aferent Nivelului I15 de calificare profesională;
sau
evaluarea în cadrul unui centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale autorizat ANC a competenţelor dobândite ca urmare a experienţei profesionale;
sau
angajamentul de a dobândi competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 33 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului, dar nu mai mult de ultima tranşă de plată, pentru a-i permite acestuia să se conformeze condițiilor referitoare la dobândirea competențelor profesionale specificate în programul de dezvoltare rurală. ).

Cerințele de mai sus sunt valabile și pentru fermierul cetățean român din afara granițelor țării care dorește să aplice în cadrul sM 6.1.

Pentru a îndeplini condiţia de eligibilitate privind formarea profesională, sunt acceptate certificate de formare profesională/calificare/instruire, sub numărul minim de 360 de ore (ţinând cont de cele explicitate în nota de subsol) eliberate atât de formatori recunoscuţi de către ANC, cât şi de formatori nerecunoscuţi, precum şi certificatele de calificare eliberate de ANCA.

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei/ cinci ani (perioada de cinci ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) și este de:

50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 S.O. și 50.000 SO

40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 29.999 SO

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe, astfel:
75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare;
25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (*cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că tinerii fermieri care accesează submăsura 6.1, pe lângă bani, vor primi în concesiune până la 50 de hectare de teren agricol. Am identificat deja 50.000 de hectare de teren agricol disponibile la Agenția Domeniilor Statului, a spus șeful MADR, luni seara, la Agro TV.

Perspectivele generale privind producția de grâu din acest sezon sunt încă contradictorii, unii analiști şi-au redus prognozele de producție, iar alții văd mai optimist perspectivele privind producţia de grâu a Rusiei, la aproximativ 77-78 milioane tone.

Conform datelor oficiale oferite de Ministrul Agriculturii din Rusia, până în data de 7 iulie, în această campanie au fost deja recoltate 12,8 milioane tone cereale, de pe 3,9 milioane hectare, cu un randament mediu de 3,23 t/ha.

În acest sezon, Rusia este de așteptat să recolteze 122,5 milioane tone cereale şi oleaginoase, din care numai grâu cca. 75 milioane tone, cu 0,6% mai mult decât anul trecut, potrivit prognozei oficiale.

Totuşi, estimările agențiilor private diferă de cele oficiale, în ultimele săptămâni unele companii crescând perspectivele, în timp ce altele le-au redus recent.

Săptămâna aceasta, agenția IKAR a redus proiecțiile pentru producţia totală de cereale din Rusia la 126 milioane tone, de la 128 milioane tone și a tăiat estimarea privind producţia de grâu de la 79,5 milioane tone la 78 milioane tone.

SovEcon, o altă agenție de analiză din Rusia, a redus prognoza privind producția de grâu la 80,9 milioane tone, de la 82,7 milioane tone, datorită secetei din regiunile sudice.

În acelaşi timp, Rusagrotrans a ridicat estimarea recoltei de grâu cu 900 mii tone, până la 77,8 milioane tone şi crescut estimarea totală a producției de cereale cu 300 mii tone până la 124,4 milioane mt.

Raportul USDA din iunie, apreciază producția de grâu a Rusiei la 77 milioane tone, cu 4,6% mai mult decât anul trecut.

Rusia urmează să introducă o cotă pentru exportul de cereale în a doua jumătate a sezonului 2020/2021, după încheierea recoltării, a declarat ministrul rus Dmitry Patrushev.

La începutul lunii aprilie, guvernul rus a limitat exporturile de cereale la 7 milioane tone până la 1 iulie, iar exportatorii au epuizat cota în aproape o lună. Atunci au fost dezbateri aprinse cu privire la manipularea declarațiilor vamale, ceea ce a ajutat marile companii să rezerve viitoarele volume fără expedierea fizică a cerealelor.

În luna iunie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Olt au efectuat 270 controale specifice, atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Domeniile de activitate verificate din punct de vedere al respectării legislaţiei specifice au fost:  agricultura, construcţiile, comerţul cu amănuntul, transportul rutier de mărfuri şi persoane.

În urma controalelor efectuate, s-au identificat 360 deficienţe pentru care s-au dispus măsuri de remediere, fiind aplicate 197 sancţiuni, din care 186 avertismente şi 11 amenzi în valoare totală de 110.500 lei, informează un comunicat al ITM Olt.

Și în județul Prahova, inspectorii în muncă au desfăşurat, în luna iunie 2020, acţiuni de control în  domeniul relaţiilor de muncă şi securităţii şi sănătăţii în muncă, în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare totală de 694.500 lei.

În domeniul relaţiilor de muncă, s-au efectuat 245 de controale, în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 618.500 lei. Totodată, inspectorii de muncă au depistat 17 persoane care prestau munca nedeclarată şi au sancţionat angajatorii cu amenzi în valoare totală de 510.000 lei, susține un comunicat ITM Prahova.

Prin Programul cadru de acţiuni al ITM Alba pentru anul 2020, aprobat de către conducerea Inspecţiei Muncii, s-a stabilit că unul dintre obiectivele prioritare ale activităţii inspectoratului îl reprezintă combaterea muncii nedeclarate, în vederea descurajării şi a diminuării acestui fenomen care, în fapt, reprezintă tot o formă de evaziune fiscală.

Activitatea zilnică  a  inspectorilor de muncă vizează sancţionarea muncii nedeclarate, rezultatele controalelor efectuate fiind comunicate, zilnic, către Inspecţia Muncii.

Începând cu data de 15 iunie 2020, la nivelul județului Alba, a fost declanșată Campania națională privind verificarea modului în care angajatorii respectă prevederile legale referitoare la suspendarea și executarea contractelor individuale de muncă.

Cele mai frecvente nereguli descoperite de inspectorii ITM sunt:

- munca nedeclarată;
- neplata lunară a drepturilor salariale la data înscrisă în contractul individual de muncă;
- neacordarea repausului săptămânal şi a concediului de odihnă;
- netransmiterea la termen, în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, a contractelor individuale de muncă şi a modificărilor acestora;
- neacordarea şi neverificarea folosirii echipamentului individual de protecţie;
- neefectuarea controlului medical periodic.

Potrivit proiectului de act normativ, beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice şi persoanele fizice proprietare de animale, în cazul în care animalele sunt deţinute cu respectarea normelor sanitare veterinare în vigoare, cu referire la declararea şi înregistrarea obligatorie în registrul agricol şi, după caz, în sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, dacă au suferit pagube la suspicionarea sau confirmarea bolii prin aplicarea măsurilor de control specifice ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile.

Se acordă despăgubiri pentru animalele ucise preventiv în cazul lichidării rapide a focarelor de boli.

Beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice şi persoanele fizice pentru valoarea următoarelor produse de origine animală: lapte, produse din lapte, carne și produse din carne, ouă, material germinativ și embrioni, în cazul apariției sau confirmării bolii, în situația înregistrării de pagube colaterale.

Despăgubirile se acordă de direcția sanitar - veterinară și pentru siguranta alimentelor pe a cărei rază teritorial - administrativă se găsesc animalele sau produsele și subprodusele provenite de la acestea. Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor făcute de comisia de evaluare.

În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, dacă animalele sunt asigurate, despăgubirile se acordă în limita diferenței de preț dintre valoarea asigurată, încasată de proprietarul animalelor, și valoarea de piață a animalelor în momentul uciderii, în cazul în care aceasta din urmă este mai mare.

În cazul animalelor pentru care apar probleme de bunăstare sau de altă natură din cauza restricţiilor de mişcare, în condiţiile aplicării măsurilor impuse în cadrul planului de combatere a bolii, se acordă despăgubiri pentru diferența dintre valoarea de piață și valoarea încasată de proprietar în urma valorificării prin sacrificare a animalelor.

Despăgubirile se acordă în funcţie de specificul fiecărei boli sau fiecărui caz de boală şi de etapa în care autoritatea sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a dispus tăierea/uciderea animalului, precum și distrugerea produselor și subproduselor, înregistrate ca pagube colaterale.

Suma pentru pierderea suferită de proprietar prin tăierea, uciderea sau afectarea în alt fel a animalului, precum și suma pentru pagubele colaterale înregistrate la data la care a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală, se stabilesc de o comisie de evaluare, constituită din:

a) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor - Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie;
b) reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, desemnat de prefect – coordonator al comisiei de evaluare;
c) reprezentantul Unităţii locale de sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Convocarea comisiei se face de către prefect, la solicitarea scrisă a direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Comisia analizează şi aprobă valoarea de piață a animalului la data la care a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală.

Valoarea de piață la care se acordă despăgubiri se stabilește pe baza statisticilor elaborate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu politicile agricole naționale.

Membrii comisiei de evaluare răspund solidar de stabilirea corectă a valorii de piață a animalului şi de respectarea legislaţiei în vigoare.

EXCLUȘI DE LA DESPĂGUBIRI!

Nu beneficiază de despăgubiri persoanele fizice şi juridice proprietare de animale în următoarele situaţii:

a) dacă nu au comunicat medicului veterinar oficial/medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti modificările apărute în starea de sănătate a animalelor, apariţia oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, moartea sau tăierea de necesitate a unor animale, cu referire la bolile
din anexa nr. 1 (mai jos), în termen de maximum 24 de ore, prin notificare scrisă sau alt mijloc de comunicare, respectiv telefon, fax, e-mail;
b) nu asigură şi nu respectă normele de igienă şi biosecuritate;
c) au importat/achiziționat prin comerț intracomunitar animale bolnave a căror boală a fost dobândită anterior intrării pe teritoriul României şi a fost constatată prin testele de laborator;
d) nerespectarea prevederilor legale referitoare la identificarea, înregistrarea și mișcarea animalelor;
e) au introdus animale provenite dintr-o altă exploataţie sau zonă aflată în derularea programului de combatere a unei boli, fără aprobarea autorității sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor competente;
f) se constată de autorităţile competente că au încălcat legislaţia în vigoare, inclusiv în ceea ce privește dimensionarea exploatațiilor.

Despăgubirile nu vor fi acordate persoanelor fizice sau juridice sancţionate contravenţional în baza legislatiei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor de 2 ori în ultimele 6 luni, raportat la activitatea exploatației pentru care se aplică măsurile de despăgubire. Neacordarea despăgubirilor, precum și motivele deciziei se comunică beneficiarului, precum și prefectului.

LISTA bolilor pentru care se acordă despăgubiri:
1. Tuberculoza bovină
 2. Febra aftoasă
 3. Leucoza enzootică bovină
 4. Rabia (turbarea)*)
 5. Paratuberculoza**)
 6. Bruceloza bovină
7. Encefalopatiile spongiforme transmisibile ale rumegătoarelor; encefalopatia spongiformă a
bovinelor, scrapia
 8. Pesta porcină clasică
 9. Anemia infecţioasă ecvină
 10. Boala Aujeszky***)
 11. Salmoneloze aviare zoonotice****)
 12. Loca americană şi bolile virotice ale albinelor
 13. Loca europeană
 14. Pesta porcină africană
 15. Pesta bovină
 16. Pesta ecvină
 17. Pesta rumegătoarelor mici
 18. Influența aviară (gripa aviară)
 19. Stomatita veziculoasă
 20. Pleuropneumonia contagioasă a bovinelor
 21. Boala veziculoasă a porcului
 22. Dermatoza nodulară contagioasă a bovinelor
 23. Variola ovină şi caprină
 24. Bluetongue (boala limbii albastre, febra catarală ovină)
 25. Febra Văii de Rift
 26. Furunculoza salmonidelor
 27. Iersinioza salmonidelor
 28. Septicemia hemoragică virală a salmonidelor
 29. Necroza hematopoietică infecţioasă
 30. Trichineloza*****)

Documentația pentru acordarea despăgubirilor cuprinde următoarele acte:

a) memoriul justificativ, care include ancheta epidemiologică şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru lichidarea rapidă a focarului de boală transmisibilă, întocmită şi pusă la dispoziţie de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale unde a fost declarată boala, însuşit de Centrul local de combatere a bolilor şi de
consiliul local implicat;
b) actul sanitar-veterinar de declarare a bolii, eliberat de medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale unde a fost declarată boala, conform modelului aprobat prin ordin al președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
c) raportul de notificare a bolilor pentru suspiciune/confirmare eliberat de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, respectiv de direcţia sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, al cărui model este aprobat prin ordin al președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
d) copiile buletinelor de analiză eliberate de laboratoarele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sau, în cazul tuberculozei, copia rezultatului tuberculinării;
e) fişa de evaluare;
f) fişă de evaluare pentru pesta porcină africană;
g) fișă de evaluare întocmită de comisia de evaluare pentru acordarea despăgubirilor privind pagubele colaterale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;
h) documentele care trebuie să însoţească orice mişcare a animalelor vii, eliberate potrivit normelor sanitar - veterinare în vigoare;
i) documentele care atestă sumele de bani încasate de către proprietarii de animale în urma valorificării prin sacrificarea animalelor, dacă este cazul;
j) decontul pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, precum și a pagubelor colaterale;
k) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului de animale că nu a fost sancţionat contravenţional.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, precum și a pagubelor colaterale înregistrate ca urmare a deciziei de lichidare rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor se face la valoarea de piaţă, în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor.

Documentaţia se depune de către proprietar, anexată unei cereri la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 30 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau inregistrarea pagubelor colaterale.

În cazul în care proprietarul depune la direcţia sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană dosarul pentru despăgubire în afara termenului se aplică următoarele reduceri:

a) reducerea cu 25 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate între 31 și 45 zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale;
b) reducerea cu 50 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate între 46 și 60 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale;
c) reducerea cu 75 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate între 61 și 75 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale;
d) reducerea cu 100 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate peste 75 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale.

Hotărârea grupului francez Lactalis privind închiderii fabricilor de lapte de la Vatra Dornei şi Floreni este complet defavorabilă economiei locale. Nu o spun doar în calitate de membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ci ca bucovinean susţinător şi consumator de produse locale. O asemenea decizie reprezintă una dintre consecinţele faptului că nu există transparenţă cu privire la facilităţile de care beneficiază sau ar trebui să beneficieze marii investitori în relaţia cu statul român, prin autorităţile locale şi judeţene. De asemenea, statul român nu este un partener real al antreprenorilor şi nu se asigură că investitorii străini îşi vor respecta angajamentele.

Ca membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, apreciez că măsurile de compensaţie salariale oferite de companie nu rezolvă adevărata problemă, anume că autorităţile locale şi judeţene nu sprijină în mod real investitorii. De asemenea, statul român nu este un partener real al antreprenorilor şi nu se asigură că investitorii străini îşi vor respecta angajamentele.

În urmă cu o săptămână, în Ţara Dornelor a fost organizată o vizită la nivel de prim-ministru, fiind prezent şi ministrul agriculturii. Problemele mediului de afaceri locali puteau fi tranşate cu acea ocazie. Din păcate, în realitate, a fost doar un demers de pre-campanie electorală, de spălare a imaginii şifonate a preşedintelui actual al Consiliului Judeţean Suceava - domnul Gheorghe Flutur, care va candida pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean. Aceasta cu toate că baronul judeţului Suceava se face vinovat de criza de sănătate, numărul mare de decese în rândul sucevenilor, dar şi pentru situaţia economică precară din judeţul nostru.

În opinia mea, situaţia nefericită de la Floreni şi Vatra Dornei arată că nu există transparenţă cu privire la facilităţile de care beneficiază marii investitori în relaţia cu statul român prin autorităţile locale şi judeţene. În general, aceştia beneficiază sau ar trebui să beneficieze de facilităţi fiscale, de scutiri în ceea ce priveşte plata impozitelor, de suport financiar la investiţii de infrastructură etc., care să-i sprijine în continuarea şi dezvoltarea activităţii. Ministerului Muncii, prin Inspectoratul Teritorial de Muncă ar trebui de asemenea să facă un control amănunţit cu privire la respectarea prevederilor contractuale în situaţia disponibilizărilor.

Închiderea fabricilor de la Floreni şi Vatra Dornei ne arată că guvernanţii şi aleşilor locali nu le pasă de securitatea alimentară, care este la fel de importantă ca securitatea energetică. De pe urma acestei decizii de închidere a fabricilor au de suferit fermierii, şi aşa îngrijoraţi de preţurile foarte mici la lapte, dar şi comunitatea locală: o mulţime de locuri de muncă dispar peste noapte, un brand renumit are de suferit şi un întreg lanţ de productie local nu mai funcţionează. De asemenea, autorităţile locale pierd venituri din taxe şi impozite.

În acest context, cred că este absolută nevoie de transparentizarea condiţiilor în care unii investitorii (mai ales străini) devin jucători mari pe piaţa serviciilor alimentare din judeţul Suceava. În egală măsură, este imperativă promovarea unor forme asociative care ar permite producătorilor locali să aibă o voce unitară, să negocieze preţuri mai bune pentru materia primă pe care o furnizează - laptele, carnea, lâna, pieile de animale, fructele de pădure etc. În acest fel pot fi evitate situaţiile care afectează economia locală şi care au consecinţe asupra securităţii alimentare şi economice a judeţului.

Comunicat deputat Daniel Popescu

Potrivit proiectului de act normativ, pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole sunt 34.647 de fermieri afectați de seceta pedologică și 1.168.064,79 ha cu culturi agricole înființate în toamna anului 2019 calamitate în grade diferite de afectare pe areale agricole importante la nivel național, după cum urmează: grâu 833.213,53 ha, secară 314,5 ha, triticale 5.112,51 ha, orz 175.680,44 ha, orzoaică 16.613,71 ha, ovăz 628,69 ha și rapiță 136.501,41 ha.

CUANTUM AJUTOR

BENEFICIARII AJUTORULUI!

Beneficiarii schemei de ajutor sunt producătorii agricoli care-și desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare și au depus cerere unică de plată pe suprafață în Campania 2020, respectiv:

a) producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor OUG nr.44/2008:
b) producătorii agricoli constituiți în forme de organizare juridică potrivit legislației în vigoare.

Condițiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească sunt:

a) să dețină proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, în care procentul de calamitate este de peste 30%;
b) suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;
c) să fie înregistrați în evidențele APIA în anul 2020, cu cerere unică de plată pe suprafață.

ACTE NECESARE

a) copie a procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor;
b) coordonate bancare/trezorerie, în condițiile în care nu se mențin coordonatele bancare/trezorerie existente la Cererea unică de plată din Campania 2020; copiile documentelor de identificare/coordonate bancare existente la dosarul cererii unice de plată depusă la APIA rămân valabile și pentru acordarea ajutorului de stat pentru secetă.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat pentru secetă se depune la APIA până la data de 14 august inclusiv, iar documentele vor fi anexate în copie și vor purta sintagma conform cu originalul, vor fi datate și semnate de beneficiar.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor este de 1.088.409,00 mii lei și se asigură de la bugetul de stat.

Crescătorul de ovine Gheorghe Dănulețiu din Jina, Sibiu, cunoscutul Ghiță Ciobanul, secretarul Asociației Profesionale a Ciobanilor din România are un mesaj pentru crescătorii de ovine.

Intermediarii care achiziționează miei pentru export, samsarii împrăștie tot felul de zvonuri false că s-ar fi închis exportul de ovine vii. Pentru că au alarmat crescătorii de ovine, iar aceștia ne-au contactat pe noi, la Asociație, m-am interesat la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii și nici vorbă de închiderea exportului la ovine vii.  Liber la exportul de ovine vii! Samsarii practică această tactică, răspândesc zvonuri ca să scadă prețul la miei. 

Efectul zvonurilor răspândite de intermediari se simte deja în prețul mieilor pentru export, iar noi, oierii, pierdem din această cauză. Prețul pe kilogramul în viu la miel a scăzut la 8 lei, 8,5 lei de la 12 lei.

Asociația Profesională a Ciobanilor din România (APC) are un mesaj pentru toți oierii. Dragi ciobănași, țineți de preț! Prețul corect pentru mieii pe care-i vindeți intermediarilor este de 12 lei pe kilogramul în viu.

Nu se închide exportul de ovine vii, de animale vii. Pe viitor, vor exista în România abatoare care să sacrifice halal și să exportăm carne și carcase de ovine, dar vom exporta și atunci ovine vii. Dar până vor fi abatoarele astea, vom continua să exportăm animale vii, am primit asigurări de la autorități, a declarat Ghiță Ciobanul, exclusiv pentru AGROINFO.

Potrivit Ordinului, activitatea de reproducţie prin sistemul de montă naturală autorizată se organizează şi desfăşoară la un punct de montă autorizat/înregistrat, în cazul montei naturale publice, potrivit legii.

Monta naturală privată se organizează și desfășoară la un punct de montă, care nu impune autorizare/înregistrare.

Punctul de montă asigură reproducţia efectivelor la speciile bovine, ovine, caprine, porcine din rasele autohtone în pericol de abandon şi cabaline sau după caz, a haremului cu reproducători autorizaţi.

Pentru fiecare reproducător mascul, în funcţie de specie şi de vârstă, se repartizează anual un număr de femele, astfel:

a) pentru un taur/turmac - 50-70 de vaci;
b) pentru un vier din rasele autohtone în pericol de abandon - 20-30 de scroafe;
c) pentru un berbec/țap - 30-35 de oi/capre;
d) pentru un armăsar - 25-30 de iepe.

Monta naturală publică și monta naturală privată se realizează cu reproducători proprietate a crescătorilor şi/sau a asociaţiilor de crescători, autorizaţi potrivit legii.

Pentru armăsarii de montă publică punctele de montă se pot organiza și în cadrul depozitelor de armăsari, a ocoalelor silvice, sedii de district şi cantoane silvice.

Deținătorii/proprietarii de reproducători autorizaţi beneficiază de prioritate la repartizarea unor suprafeţe de teren necesare producerii furajelor pentru reproducători, în condițiile art. 16 din Legea zootehniei nr. 32/2019.

Suprafaţa necesară producerii furajelor pentru un reproducător, în funcţie de specie, este următoarea:
a) pentru un taur sau armăsar 1,0 ha;
b) pentru un berbec sau ţap 0,15 ha;
c) pentru un vier din rasele autohtone în pericol de abandon 0,25 ha;

Deţinătorii/proprietarii de reproducători autorizaţi din punctele de montă au următoarele atribuţii:

a) să îngrijească şi să furajeze reproducătorii autorizaţi pe bază de raţii care să asigure necesarul biologic al acestora;
b) să execute îngrijirea corporală a reproducătorilor, iar periodic spălarea corporală şi curăţarea ongloanelor;
c) să asigure, în funcție de caz, mişcarea reproducătorilor;
d) să folosească reproducătorii la montă conform programului;
e) să ţină la zi evidenţele de reproducţie;
f) să înregistreze zilnic montele efectuate de fiecare reproducător în registrul pentru montă şi produşi păstrând în bune condiţii registrele de evidenţă;
g) să elibereze proprietarilor de animale adeverinţe de montă pentru fiecare femelă montată;
h) să respecte realizarea planului de montă pentru fiecare reproducător şi să sesizeze medicului veterinar orice suspiciune de boală la femelele prezentate la montă;
i) să vegheze asupra stării de sănătate a reproducătorilor şi să anunţe imediat medicul veterinar în caz de rănire sau suspiciune de boală;
j) să supună reproducătorii autorizaţi la operaţiuni sanitare veterinare (recoltări de probe, vaccinări, tratamente), stabilite de medicii veterinari concesionari;
k) să solicite proprietarilor femelelor montate în punctul de montă prezentarea declaraţiilor de fătare.

Oficiile judeţene de zootehnie, direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene si a municipiului Bucuresti, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor, societățile de ameliorare recunoscute, pe specii, asociațiile de crescători, pe specii autorizate ca părți terțe, precum și alte entități interesate pot organiza activități de montă naturală autorizată.

Societățile de ameliorare recunoscute, pe specii, asociațiile de crescători, pe specii autorizate ca părți terțe, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor, precum și alte entități interesate vor determina deţinătorii de animale să declare efectivele de femele din speciile bovine, porcine din rasele autohtone în pericol de abandon, ovine, caprine şi cabaline, pentru care se solicită efectuarea montei naturale, în vederea stabilirii necesarului de reproducători.

Oficiile Judeţene de Zootehnie vor ţine evidenţa nominală a tuturor reproducătorilor din punctele de montă.

Achiziţionarea, reformarea și autorizarea reproducătorilor

Oficiile judeţene de zootehnie întocmesc la începutul fiecărui an necesarul de reproducători pentru montă naturală, iar societățile de ameliorare recunoscute, pe specii, asociațiile de crescători, pe specii autorizate ca părți terțe, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor, precum și alte entități interesate asigură după caz, din bugetul propriu sau local fondurile necesare cumpărării reproducătorilor.

Pentru montă naturală, reproducătorii trebuie să fie identificați în conformitate cu legislația Uniunii Europene în domeniul sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor, să aibă vârsta optimă pentru introducerea și utilizarea la montă, sa fie în stare perfectă de sănătate, să îndeplineasca condițiile sanitar veterinare, condițiile pentru aptitudinea de reproducător și comportamentul sexual, condițiile minime privind capacitatea de fertilizare a materialului seminal și condițiile minime privind performanțele.

Condițiile minime privind performanţele reproducătorilor și derogările, în funcție de caz, sunt stabilite de către autoritatea competentă, în baza programelor de ameliorare aprobate sau la recomandările Consiliului tehnico- științific.

Toți berbecii și țapii prezentați pentru autorizare trebuie să dețină testul de genotipare pentru rezistența la scrapie.

Reproducătorii care participă la programele de ameliorare aprobate, indiferent de specie, trebuie să fie identificați prin analiza grupei sanguine (testul de filiație), intr-un procent de 3%.
Art. 10 (1) Oficiile judeţene de zootehnie organizează anual bonitarea şi clasarea reproducătorilor din punctele de montă, în vederea autorizării acestora. Cu acest prilej se fac propuneri de reformă a celor inapţi pentru montă, precum şi planurile de rotire a reproducătorilor. Bonitarea şi Clasarea reproducătorilor din speciile bovine, ovine, caprine şi cabalinele din marea creştere se face de către o comisie de clasare formată, după caz din:
a) 2 reprezentanți din cadrul Oficiului Judeţean de Zootehnie;
b) în funcție de caz, medicul veterinar oficial, reprezentantul consiliului comunal, orăşenesc sau municipal, reprezentantul societății/exploatației de ameliorare recunoscute și/sau al asociaţiei de crescători autorizate ca parte terță, a altor entități interesate.

Funcţionarea şi controlul activităţii punctelor de montă

Punctele de montă organizate pentru desfășurarea montei naturale publice funcţionează în baza autorizaţiei anuale eliberate de către oficiile judeţene de zootehnie.

Pentru reproducătorii din punctele de montă oficiile judeţene de zootehnie vor elibera autorizaţii pentru montă, care vor fi păstrate la punctele de montă.

Toţi reproducătorii din cadrul punctelor de montă sunt supuşi controlului sanitar veterinar, conform prevederilor Programului strategic.

Reproducătorii masculi din punctele de montă sunt controlaţi periodic din punct de vedere al capacității de fertilizare a materialului seminal, astfel:

a) taurii - primăvara, în luna aprilie, şi toamna, în luna octombrie, şi atunci când situaţia fecundităţii este necorespunzătoare;
b) berbecii/țapii - cu o lună înainte de începerea campaniei de montă;
c) vierii din rasele autohtone în pericol de abandon - trimestrial şi atunci când situaţia reproducţiei o impune;
d) armăsarii - cu 15 zile înainte de începerea campaniei de montă.

În termen de 6 luni de la publicarea prezentelor norme tehnice se vor face demersurile necesare pentru achiziționarea materialelor in vederea determinarii capacității de fertilizare a materialului seminal.

Deţinătorii reproducătorilor din punctele de montă solicită oficiilor judeţene de zootehnie, efectuarea evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal brut provenit de la aceştia.

Personalul din cadrul oficiilor judeţene de zootehnie, care efectuează evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal brut provenit de la reproducători, este desemnat prin decizia directorului general al autorității competente.

Deţinătorii reproducătorilor din punctele de montă organizate în cadrul depozitelor de armăsari, au obligaţia să efectueze recoltarea materialului seminal brut, în conformitate cu normele tehnice în vigoare.

Rezultatele evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal sunt înscrise în buletinele de analiză a materialului seminal brut.

Prin excepție, în cazul fertilității reproducătorilor dovedită prin intermediul documentației privind descendenții acestora, nu este necesară evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal.

Monta femelelor din speciile bovine, ovine, caprine, porcine din rasele autohtone în pericol de abandon şi cabaline se execută pe baza unui plan de montă stabilit pentru fiecare reproducător.

Programul de montă pentru toate speciile de animale se întocmeşte până la finele lunii ianuarie de către oficiile judeţene de zootehnie, în colaborare cu societățile de ameliorare recunoscute, asociațiile de crescători, autorizate ca părți terțe, specialiştii din cadrul consiliilor locale, precum și alte entități interesate.

Monta femelelor se face la punctele de montă, şi/sau după caz la păşune sau în taberele de vară.

Activitatea reproducătorilor din timpul vieţii, se înregistrează în registrele pentru montă şi produşi.

Se interzice înscrierea în registru a doi sau mai mulţi reproducători din specii diferite.

Proprietarii reproducătorilor din punctele de montă au obligaţia să completeze zilnic activitatea fiecărui reproducător în registrul pentru montă şi produşi.

Proprietarii reproducătorilor din punctele de montă au obligaţia să elibereze adeverinţa de montă, în dublu exemplar, imediat după executarea montei fiecărei femele.

Adeverință vaci pentru carne.

Pentru iepe, vaci și bivoliţe si scroafe din rasele autohtone în pericol de abandon se utilizează un carnet separat de adeverinţe de montă.

Originalul adeverinţei se eliberează proprietarului femelei montate, iar copia adeverinţei rămâne în documentaţia punctului de montă. În cazul în care femela repetă monta, aceasta va fi evidenţiată în aceeaşi adeverinţă, în ambele exemplare.

În cazul pierderii adeverinţei originale, un duplicat va fi emis de către entitatea unde a fost montată femela, pe baza copiei păstrate în documentaţia punctului de montă.

Punctele de montă pentru bovine şi cabaline vor păstra copia adeverinţei de montă, pentru o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc monta.

Punctele de montă pentru porcine din rasele autohtone în pericol de abandon, ovine și caprine vor păstra copia adeverinţei de montă, pentru o perioadă de 1 an de la data la care a avut loc monta.

Reprezentanţii instituţiilor abilitate să efectueze controlul punctelor de montă vor menţiona în caietul de îndrumare şi control toate constatările şi recomandările cu privire la activitatea reproducătorului, starea lui zootehnică şi sanitară veterinară, acordându-se termene de remediere pentru deficienţele constatate. Nerespectarea acestora poate atrage sancţiuni până la suspendarea, sau după caz, retragerea autorizaţiei de folosire a reproducătorilor la montă.

Lunar, până în data de 10, punctele de montă vor transmite la oficiile judeţene de zootehnie tabele nominale cu femelele montate şi produşii obţinuţi, pentru luna anterioară, în vederea constituirii bazei de date pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie.

Utilizarea la montă a reproducătorilor neautorizaţi și nerespectarea normelor și instrucțiunilor tehnice se sancţionează conform Legii zootehniei nr. 32/2019.