Un nou director general la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Începând de ieri, marţi – 9 iunie, Mihai-Liviu Moraru a preluat conducerea agenției de plăți care gestionează fondurile europene în agricultură.

În atribuțiile lui Liviu Moraru intră asigurarea conducerii Agenţiei. El reprezintă AFIR în relațiile cu persoanele fizice sau juridice, precum şi în faţa instanţelor judecătoreşti. Totodată, coordonează şi răspunde de întreaga activitate a Agenţiei şi este ordonator terţiar de credite.

Liviu Moraru a preluat funcția de director general după ce Adrian Chesnoiu a decis să se suspende din funcție. ”Pot spune că de ieri o schimbare s-a produs în mod oficial în cariera mea profesională. Cererea mea de suspendare pe o perioadă de 12 luni din funcția de director general al AFIR a fost acceptată de către ministrul Agriculturii. Cu acordul părților, am decis ca în următorul an să îmi dedic toată energia unui proiect de suflet, cel început la Caracal, orașul meu natal, unde am acceptat provocarea de a arăta că se pot schimba multe lucruri în bine dacă se dorește și dacă există buna credință din partea celor care sunt puși să administreze treburile orașului”, a anunțat Adrian Chesnoiu pe pagina sa de Facebook.

Mihai Liviu Moraru are 37 de ani și este originar din Vatra Dornei, din județul Suceava. El a absolvit Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală și are un masterat în Management în Agroturism şi Alimentaţie Publică. De asemenea, în cadrul aceleiași universități a absolvit și Facultatea de Horticultură şi Arhitectură Peisageră, cu specializarea inginer diplomat.

La acest moment, alături de Liviu Moraru, conducerea AFIR este asigurată și de trei directori adjuncți: Daniel Eugeniu Crunțeanu (Active Fizice și Plăți Directe), Florin Dan Scarlat (Infrastructură, Leader și Investiții non-agricole), Dorin Dumitru Opreanu (Plăți și Administrativ).

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare, trei lideri din sectorul agricol – Ionel Arion, președintele Federației Național Pro Agro, Mircea Băluță – președintele Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, și Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, solicită, prin intermediul unei scrisori, ca PNL și USR să își retragă sesizarea privind necontituționalitatea noii legislații adoptate de Camera Deputaților privind vânzarea terenurilor agricole.

Vă reamintim că modificările la Legea 17/20154 au fost adoptate în Parlament pe 3 iunie, iar PNL și USR au anunțat că sesizează actul normativ la Curtea Constituțională.

Iată, integral, scrisoarea deschisă prin care liderii fermierii cer celor două formațiuni politice să își retragă contestarea la CCR a Legii pentru Vânzarea Terenurilor extravilane din România:

”România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidențiat în studiul ”AMPLOAREA FENOMENULUI DE ACAPARARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN UE” realizat de Direcția Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autoritățile din România, în funcție de atribuțiile pe care le au, inclusiv către Președintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea și promulgarea legislației privind înstrăinarea terenurilor.

Criza COVID a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei datorate lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.

Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ale căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români. Considerăm că este de datoria partidelor politice responsabile să remedieze această gravă și periculoasă inechitate.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea și curajul să-și asume proiecte legislative, acte și proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini și să încadreze terenul la bun de patrimoniu național.
Acum mai mult ca niciodată este nevoie de soluții care să servească interesul național. Politicienii români sunt aleși să reprezinte interesele românilor, nu ale cetățenilor din alte state.

Fermierii români sunt profund nemulțumiți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.

Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După 2 ani de dezbateri avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.

Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a proiectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.

Așa cum arată toate studiile de piață prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult decât schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din ASIA și AFRICA în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.

Este responsabilitatea noastră față de viitorul României să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare un patrimoniu agricol valoros câștigat cu truda și sângele generațiilor trecute.

Impozitul prevăzut este o măsură de prevenție a speculei prin care se aplică recomandarea comisiei de garantare a faptului că terenurile sunt în bună măsură exploatate de către proprietarii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția de resort pe acest subiect a fost implicată direct pe parcursul acestui proiect, a venit cu propuneri de amendamente dintre care majoritatea au fost preluate, inclusiv un punct de vedere favorabil cu mici amendamente.
Considerăm că este total iresponsabil și inacceptabil ca acele partide care au avizat favorabil proiectul în comisia juridică (compusă din notari, avocați, juriști) și comisia de agricultură să conteste același proiect la Curtea Constituțională. Și mai grav, contestă amendamente bine argumentate juridic pe care le-au propus și votat chiar specialiștii lor în Comisia de Specialitate. Este o dovadă de politicianism, diletantism și lipsă de respect față de fermierii români.

Prin acest proiect legislativ pentru prima dată se crează un sistem transparent de informare a potențialilor preemtori care încurajează necesara comasare a terenurilor din România. Prin legea 17 din 2014 în vigoare, practic află că se vinde un teren mai ales secretarii/primarii și arendașii. Prin acest proiect legislativ s-a lărgit aria de acoperire a potențialilor preemtori. Această transparentizare va asigura în timp echilibru în mediul rural, efecte pozitive și durabile pentru fermierii mici și mijlocii.

Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare.

Partidele politice nu trebuie să se joace cu legi de o asemenea importanță. Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut în campania electorală priorități precum,, Recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local” și ”introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.”, nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.

Nu dorim să intrăm într-un joc politic și să fim prinși la mijloc între partidele care s-au poziționat pro și contra acestui proiect legislativ.

Chiar dacă această lege va fi promulgată, este perfectibilă și dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare din august 2020. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai organizațiilor profesionale de profil care să amelioreze acolo unde mai este cazul legea deja în vigoare, printr-un proiect legislativ nou, în iarnă.

Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României”.

Noua lege a vânzării terenurilor agricole va fi atacată la Curtea Constituțională a României. Actul normativ a fost adoptat în Camera Deputaților săptămâna trecută, iar printre prevederile sale importante este și cea că limitează accesul străinilor la cumpărarea pământului românesc.

PNL și USR au formulat o sesizare de neconstituționalitate împotriva legii PSD care impune o serie de interdicții pentru cetățenii străini care doresc să cumpere terenuri în România. Practic, liberalii și cei de la USR vor ataca la Curte legea votată de plenul Camerei Deputaților cu un număr mare de voturi: 205 pentru şi 96 de împotrivă.

Potrivit sesizării către CCR, citate de www.g4media.ro,  legea este neconstituțională deoarece instituie obligația românilor deținători de terenuri de a se adresa cu prioritate anumitor latifundiari, mai exact celor care au societăți de exploatație agricolă de cel puțin cinci ani in zona agricolă respectivă.

De asemenea, mai subliniază PNL și USR, legea încalcă principiul proporționalității, deoarece restrânge nejustificat dreptul de proprietate, fără a exista vreo cauză de catastrofă socială sau de calamitate naturală pentru a fi aplicabilă dispoziția art.53 din Constituție. O altă critică se referă la faptul că legea impune o dublă impozitare asupra sumelor obținute de cetățenii care își vând un teren în mai putin de 8 ani de la dobândire, situație aplicabilă inclusiv în cazul în care terenul a fost dobândit prin moștenire, ceea ce, avertizează PNL și USR, afectează implicit dreptul fundamental la dobândirea unei moșteniri prevăzut de Constituție.

S-a încălcat principiul bicameralismului

Nu în ultimul rând, se mai precizează în sesizare, legea ar afecta libera circulație a terenurilor, lucru care va duce la scăderea valorii de piață a acestora. În ceea ce privește criticile privind forma legii, PNL și USR arată că aceasta a fost adoptată în Camera Deputaților într-o formă semnificativ diferită față de cea a Senatului, încălcându-se astfel principiul bicameralismului.

Reamintim că proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului a fost votat pe 3 iunie de Camera Deputaților.

Principala prevedere din acest proiect este stabilirea interdicției către cetățenii străini care doresc să cumpere terenuri în România.

Legea votată în Parlament, schimbă și categoriile de persoane care au dreptul de preemţiune. Astfel, arendașii care vor dori să cumpere un  teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior încercării de cumpărare, cu doi ani mai mult faţă de prevederile în vigoare. Dacă dreptul de preemţiune e exercitat de un tânăr fermier, adică de o persoană de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole.

Despre Legea terenurilor 2020 citiți pe larg aici: Legea vânzării terenurilor agricole 2020. Noile condiții pentru a cumpăra sau vinde pământ în România

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a declarat, marţi, că sunt şanse reduse ca pensiile să fie majorate cu 40% în septembrie, dar că la nivelul Guvernului sunt analizate scenarii pentru majorare.

„Din informaţiile pe care le am, posibilitatea majorării pensiilor cu 40% este destul de redusă, însă ştiu că la nivelul Guvernului sunt analizate nişte scenarii, care vizează operarea unei majorări a pensiilor, dar nu cu 40%”, a spus Fenechiu la RFI.

Acesta a subliniat că „elasticitatea bugetului este redusă”.

„Între România şi nişte procente, lăsând la o parte orice formă de ipocrizie, eu cred că există o responsabilitate, atât politică, cât şi personală şi cred că în momentul în care pui mâna pe pix şi semnezi o asemenea măsură sau când ridici mâna şi votezi, trebuie să fii conştient. (…) Elasticitatea bugetului este redusă, iar luarea unor măsuri pentru câteva procente poate arunca România, în acest context european şi mondial în care suntem, într-o situaţie total nefavorabilă, iar dacă ai puţină responsabilitate, poţi să-ţi asumi chiar şi riscul pierderii unor procente, poate chiar a alegerilor, dar să eviţi să intri în istorie ca un Guvern care eşti groparul României”, a răspuns liberalul, întrebat dacă PNL îşi asumă costurile electorale ale nemajorării pensiilor cu 40% şi nedublării alocaţiilor copiilor, într-un an cu două runde de alegeri.

Daniel Fenechiu a indicat că si  în privinţa majorării alocaţiilor, la nivelul Guvernului sunt verificate mai multe scenarii.

Submăsuri deblocate la Agenţia pentru Finanțarea Investiţiilor Rurale (AFIR) în luna iunie. Circa 57.685.903 de euro vor fi disponibili din bani europeni pentru investițiile pe care vor să le facă fermierii românii cu fonduri de la UE. Ministerul Agriculturii le-a promis fermierilor că în această lună vor fi deschise sesiunile pentru trei submăsuri care se adresează investițiilor în irigații, procesarea/marketingul produselor agricole și sectorul pomicol.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune care sunt submăsurile pentru care puteți depunde proiecte pentru banii europeni în luna iunie, conform graficului făcut public de Ministerul Agriculturii pe site-ul propriu:

sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații. Suma alocată este de  43.700.259 euro.

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de restructurare a modului de administrare şi utilizare a infrastructurii de acces și de adaptare a infrastructurii de acces la noua structură agricolă şi forestieră, precum şi folosirea eficientă a infrastructurii utilizabile.

Beneficiarii sunt organizații/federații ale utilizatorilor de apă, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole în conformitate cu legislația în vigoare. Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol/proces verbal de predare-primire/alte documente, infrastructură definită conform Legii nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare cu modificările și completările ulterioare.

Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și nu va depăși: 1.000.000 Euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune(SPP).

sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole”. Suma alocată este de 12.000.000 euro.

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea întreprinderilor care realizează investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole cuprinse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunității Europene, cu excepția produselor pescărești.

Obiectivele  submăsurii:
-Înființarea și/ sau modernizarea unităților de procesare și comercializare;
-Introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese;
-Aplicarea măsurilor de protecția mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES;
-Promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;
-Creşterea numărului de locuri de muncă.

Beneficiarii:
-Întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare;
-Cooperativele, grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Sprijinul nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative sau de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși:

– 1.000.000 Euro/ proiect pentru IMM, în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
– 1.500.000 Euro/ proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
– 2.500.000 Euro/ proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători) în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat.

sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol! Suma alocată este de 1.985.644 euro.

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de înființare a grupurilor de producători în sectorul pomicol.

Obiectivele  submăsurii 9.1a:
-Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole;
-O mai bună integrare pe piață a producătorilor primari;
-Creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției;
-Crearea și promovarea lanțurilor scurte;
-Respectarea standardelor comunitare de mediu si climă, siguranță alimentară etc;

Beneficiarii:
-Grupurile de producători din sectorul pomicol care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014 și înainte de solicitarea sprijinului;

Valoarea sprijinului nerambursabil acordat este 100% public și nu poate să depășească anual 10% din valoarea producției comercializate și 100.000 euro/an. Sprijinul nerambursabil se plătește sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

Sprijinul nerambursabil se calculează pe baza producției comercializate anual prin intermediul grupului. În primul an, se poate plăti grupului de producători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia, în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup. Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din producția comercializată prin intermediul grupului astfel:
• anul I – 10%
• anul II – 8%
• anul III – 6%
• anul IV – 5%
• anul V – 4%

Reamintim că documentele pentru banii europeni se depun în format electronic. AFIR precizează că înainte de a depune în format electronic pe portalul AFIR orice fel de documente sau anexe la proiectul dumneavoastră, vă rugăm să verificați dacă acestea sunt completate utilizând cele mai recente versiuni electronice disponibile pe site-ul AFIR. Acest lucru este foarte important în vederea evitării disfuncționalităților apărute ca urmare a depunerii unor versiuni mai vechi sau eventual neactualizate, ale documentelor menționate, care, după depunere, generează erori în sistemul electronic automat. Acest fapt duce la blocarea evaluării proiectului depus în diverse etape.

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) vă sfătuieşte să analizaţi foarte atent informaţiile furnizate de site-urile neoficiale despre Programul Special de preaderare SAPARD (Programul Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), precum şi despre Programele Europene post-aderare – FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), FEP (Fondul European pentru Pescuit) sau FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă). AFIR semnalează riscul unei informări deficitare şi subiective de pe site-urile neoficiale – toate aceste site-uri reprezintă interesele unor diverse societăţi, majoritatea de consultanţă.

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ,”Gheorghe Ionescu-Şiseşti, afirmă ca pierderea medie a producţiei la culturile de toamnă, respectiv grâu, rapiţă, orz şi orzoaică, din cauza secetei depăşeşte 30% faţă de un an normal, în timp ce la pomii fructiferi timpurii se duce către 70%.

„Peste tot în ţară situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă. În zona Dobrogei, dacă nu va fi ploaie, vor fi probleme mari şi la culturile de primăvară. În unele părţi ale Dobrogei nu a plouat aproape deloc, iar în altele ploile au fost de multe ori extreme, nefavorabile. Sunt probleme mari pentru că nu există aprovizionare a solului cu apă, iar consumul de apă se măreşte, cu atât mai mult cu cât am vazut densităţi destul de mari semănate la culturile de primăvară. La culturile de toamnă media pe ţară a pierderilor depăşeşte depăşeşte 30% faţă de un an normal. Pierderi există practic peste tot, inclusiv în zonele unde s-au făcut tehnologii de cea mai înaltă clasă la cultura grâului, iar la rapiţă sunt zone foarte întinse în care pierderea este mai mult de jumătate”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.

Tabără susţine că sunt foarte puţine zone în ţară unde este „cât de cât o normalitate”, respectiv în partea de nord-vest a ţării, începând de la Oradea către Satu Mare, în nordul Moldovei şi în Câmpia de Vest, locuri în care a mai plouat, dar nu suficient nici în aceste regiuni, respectiv astfel încât să nu fie deloc afectate culturile.

Iar iTotodata,n ceea ce priveşte pomii fructiferi, mai ales cei timpurii, Tabără susţine că pierderea ajunge până la 70%, aceştia fiind afectaţi, în primul rând, de temperaturile scăzute din primăvară.

„Noi am avertizat încă din 20 martie, pentru că ne-au semnalat staţiunile din Dobrogea, că a scăzut temperatura până la minus 7 – minus 9 grade Celsius şi practic tot ce a fost floare la speciile timpurii, începând cu cais, piersic, cireş şi chiar prun, au fost afectate de acest îngheţ, iar în unele locuri în totalitate. În partea de vest a ţării, la Curtici de exemplu, aproape 100% caişii nu mai produc în acest an. Astfel, la pomii fructiferi timpurii pierderea se duce până la 70%. Practic, în România, în puţine locuri există caise”, a menţionat Tabără.

Pe de altă parte, temperaturile scăzute din primăvară nu au afectat foarte mult viţa de vie, dar sunt efecte negative „incredibile” din cauza secetei.

„Cultura viţei de vie nu a fost foarte mult afectată de temperaturile scăzute din primăvară, doar în puţine cazuri, dar sunt efecte incredibile din cauza secetei la viţă de vie. La staţiunea Bujoru, şi în toată zona Constanţei, sunt probleme la evoluţia lăstarilor de pe corzile lăsate pentru rod şi nu vor fi producţii la nivele de competitivitate în aceste an, chiar dacă unele vor fi de calitate, însă există o extrem de mare neuniformitate în evoluţia plantei de viţă de vie. Probleme sunt nu numai în sudul ţării, ci şi în alte zone”, a adăugat preşedintele ASAS.

Totodata, in privinţa culturilor de primăvară, fostul ministru al Agriculturii spune că în multe locuri din ţară acestea „au răsărit bine”, iar zonele cu probleme din cauza secetei sunt în prezent limitate.

„Culturile de primăvară trebuie să le urmărim, ele au răsărit bine în multe locuri, doar în cele unde s-a greşit tehnic nu au răsărit sau unde a fost secetă mare, dar deocamdată sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului îi place să aibă după răsărire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influenţat deocamdată foarte mult porumbul decât acolo unde nu a fost deloc apă după răsărire. Avem însă un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scăzute din luna aprilie, când grâul era în burduf, au omorât jumătate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai văzut de foarte mulţi ani. Şi acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge până la 20-30% în lan şi doar jumătate din spic este fertil. Temperaturile scăzute din martie şi aprilie au fost distrugătoare”, a explicat Valeriu Tabără.

Astfel, în această iarnă nici cerealele de câmp nu au fost călite să reziste la temperaturi scăzute, în condiţiile în care temperaturi de minus 9 – minus 10 grade Celsius nu reprezintă o problemă pentru grâu, dacă este călită cultura, însă, în caz contrar, pot deveni periculoase şi temperaturi de minus 4 – minus 5 grade Celsius. „În această iarnă nu au fost nici zăpadă şi nici temperaturi prea scăzute, iar cultura grâului trebuia să treacă printr-o perioadă de temperaturi scăzute, încet, treptat, acumulat. A

Culturile pot rezista şi până la minus 30 de grade Celsius, mai ales dacă au un strat acoperitor de zăpadă. Dar dacă ele nu se călesc şi nu trec prin faza de temperaturi scăzute, iar în iarna aceasta nu au fost decât excepţii, atunci primul ger care a venit le-a afectat în totalitate, mai ales în sud, unde au îngheţat absolut în totalitate, deşi normal ele ar fi trebuit să reziste la minus 15 şi către minus 18 grade Celsius”, a subliniat preşedintele ASAS.

Tabără spune că aceste comisii de evaluare a pagubelor din cauza secetei „nu s-au mişcat deloc cum trebuie”, comentând deciziile luate de autorităţi în această perioadă,   deoarece trebuiau să termine demult aceste evaluări.

„Fenomenele era previzibile din luna februarie şi au fost avertizaţi încă de atunci. Mai mult, toate instituţiile au rămas blocate şi prin măsurile luate împotriva coronavirus, deşi în Ordonanţele militare, la intervenţiile noastre, s-a dat libertate în agricultură, inclusiv instituţiilor care se ocupau de agricultură. Au început foarte târziu evaluările, încă mai fac evaluări şi acum este foarte greu de recuperat. Se puteau recupera unele pierderi de către fermieri dacă aceste evaluări erau făcute rapid şi se lua o decizie. Este inacceptabilă o astfel de situaţie”, afirmă fostul ministrul al Agriculturii.

In opinia sa, o altă problemă, este cea legată de faptul că „stau să se sfătuiască prea mult în privinţa compensării pierderilor”, deşi aceasta trebuie să fie o prioritate absolută, astfel încât fermierii să aibă timp să pregătească culturile de toamnă.

„De asemenea, este o mare problemă cu sămânţa şi am avertizat Ministerul Agriculturii. Noi le punem la dispoziţie tot potenţialul de cercetare pentru a avea sămânţa necesară în toamnă, deoarece producţiile din acest an sunt scăzute. În foarte multe zone de mare favorabilitate pentru grâu, din cauza secetei, nu s-a putut realiza producţia seminceră şi este într-adevăr o mare problemă”, avertizează Valeriu Tabără.

Preşedintele ASAS a spus că nu înţelege de ce „ne-am ales cu o moţiune împotriva ministrului Agriculturii, dacă în Parlamentul României nu s-a putut legifera, obliga prin lege, să se dea despăgubiri în sumă forfetară”, pentru toţi cei care au avut de suferit de pe urma secetei, şi care să acopere cel puţin 80 – 90% din cheltuielile fermierilor.

„La realizarea unei producţii de grâu de 7-8 tone la hectar cât au planificat pentru acest an mulţi fermieri, valoarea de la care trebuie stabilit cuantumul despăgubirilor este între 3.500 şi 4.000 de lei, atât e devizul. Trebuie să te uiţi la acest deviz când calculezi despăgubirile. Apare însă o mare slăbiciune a fermierilor, pentru că un singur an de secetă îi pune în dificultate colosal din punct de vedere financiar, deoarece sistemul bancar nu le este favorabil, ei lucrează prin IFN-uri, ceea ce nu este normal. Fermierii noştri sunt decapitalizaţi, ei nu îşi pot valorifica producţia astfel încât să poată obţine venituri de durabilitate, şi foarte mulţi sunt în criză. E posibil să avem o problemă cu stocurile şi să asistăm în toamnă la creşteri de preţuri”, a arătat şeful ASAS.

El a reamintit situaţia legată de stocurile de alimente, menţionând că are „mari îndoieli” în ceea ce priveşte cunoaşterea reală a stocurilor din rezervele de stat.

„Repet, eu am mari îndoieli că la această dată se cunosc stocurile. Mai mult, mi se pare o aberaţie, dacă este adevărat că rezervele de stat cumpără grâu prin intermediari cu peste 900 de lei tona, în timp ce preţul de piaţă este 0,65 şi 0,75 lei pe kilogram, adică cel mult 750 de lei tona. Diferenţa aceasta ar trebui să meargă direct la fermieri nu la intermediari, de aceea trebuie să ştim exact ce rezerve avem. Şi acest lucru se întâmplă nu numai la grâu, ci şi la ulei, la floarea soarelui. Mi se pare un mare haos în piaţa românească şi mai ales o neglijare în sistemul de rezerve şi nu numai de surse pentru asigurarea rezervelor, dar este valabil acest lucru şi pentru supermarketuri, respectiv de unde se aprovizionează şi cât este durabilitatea bazei de aprovizionare”, avertizează Tabără.

Asadar, măsurile propuse autorităţilor de către preşedintele ASAS vizează în primul rând asigurarea materialului biologic pentru reluarea normală a procesului de producţie agricolă 2020-2021, încheierea rapidă a bilanţului pierderilor şi stabilirea rapidă a cuantumului despăgubirilor astfel încât fermierii să ştie ce au de făcut.

„Sunt probleme extraordinar de mari la furaje, sunt pierderi care trebuie compensate, nu numai la culturile de câmp ci şi la cele legumicole şi pomicole. La nivel de ţară s-ar impune să se stabilească rapid cuantumul despăgubirilor, câţi fermieri au pagube 100%, câţi 20 sau 30%, pentru că toţi au pierdut. De asemenea, trebuie să se ştie exact de unde se iau aceşti bani, dacă se lucrează cu sistemul bancar, dacă se primesc prin APIA etc.”, a afirmat Valeriu Tabără.

O propunere de perspectivă ar fi refacerea raportului dintre sectoarele agricole – vegetal cu animal -, pentru că România continuă să fie tributară importului de carne de porc, deşi este un producător important de cereale.

„Nu se poate să fim tributari importurilor de carne de porc, fiind producători importanţi de cereale, este inadmisibil. Suntem la porc într-o nesiguranţă colosală. Trebuie luate măsuri de a nu mai limita dezvoltarea agriculturii. Tot sistemul sanitar-veterinar trebuie să îşi revadă atribuţiile. Aceştia nu au numai atribuţii de control, ci au atribuţii pentru sănătate animală, pentru dezvoltarea sectorului de producţie animală. Repet, este inadmisibil să ceri lichidarea de gospodării, în loc să te duci să dai norme pe care ei trebuie să le respecte şi să închidă orice piaţă din zonele regionale unde se face comerţ ilicit noaptea, peste dealuri”, a mai spus fostul ministru al Agriculturii.

Pentru acordarea despăgubirilor către fermierii afectaţi de secetă, evaluarea pagubelor şi a pierderilor la rapiţă trebuie să înceapă de la limitele de costuri de 3.100 – 3.200 lei/hectar. De asemenea, la grâul de toamnă, evaluarea pierderilor şi stabilirea cuantumului de despăgubire trebuie să pornească de la limitele de costuri necesare realizării de producţii de grâu pentru consum de la intervalul de deviz de 3.500 – 4.000 lei/hectar, potrivit analizei costurilor realizate de cercetătorii ASAS .

În data de 4 iunie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că au fost întocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamna anului trecut. Judeţele cele mai calamitate sunt: Constanţa, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoşani -105.000 hectare, Ialomiţa – 103.000 hectare, Timiş – 75.000 de hectare şi Buzău, cu 69.000 de hectare.

Vă informăm că Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România a devenit membră cu drepturi depline a ICAR ( INTERNATIONAL COMMITTE FOR ANIMAL RECORDING).

ICAR este o organizație internațională care este responsabilă de stabilirea bunelor practici în domeniul creșterii animalelor la nivel global.

ICAR  are în componența sa un număr de  117 membri din 59 de țări.

Cu ghidul și  măsurile ICAR ajută la crearea de sisteme de producție animală în întreaga lume.

ICAR dorește să contribuie la un lanț alimentar durabil păstrându-se în același timp ceea ce este benefic pentru piețele deschise pe termen lung.

Federația AGROSTAR