Super User
ALARMANT! Mișcarea Internațională a Țăranilor dezvăluie realitatea crudă, dureroasă din agricultura europeană. În fiecare zi, 1.000 de fermieri își abandonează fermele. Renunță la cultivarea pământului și la creșterea animalelor. Mișcarea Internațională a Țăranilor insistă pentru sprijinirea financiară a fermelor mici și mijlocii și critică dur ajutoarele adoptate de Comisia Europeană în criza COVID 19, considerîndu-le tardive și ineficiente.
Coordonarea Europeană Via Campesina (ECVC), Mișcarea Internațională a Țăranilor, critică ajutoarele pentru depozitarea privată a cărnii și a produselor lactate, adoptate de Comisia Europeană la data de 22 aprilie 2020.
Pandemia COVID 19 a dat o puternică lovitură sectorului lapte. Sunt stocuri mari la crescătorii de vaci de lapte, iar prețul laptelui a scăzut drastic. În aceste condiții, fermierii sunt cei care trebuie ajutați urgent.
ECVC denunță, într-un comunicat media transmis la sfârșitul săptămânii, că măsurile de stocare privată a cărnii și produselor lactate, pe lângă faptul că sunt întârziate și insuficiente, arată încă o dată că Comisia Europeană este preocupată de producție și nu de producători, de fermieri. În acest moment, în Europa, peste 1000 de fermieri pe zi renunță la fermele lor, la profesia de agricultor.
Această măsură, de stocare privată a produselor lactate, nu împiedică creșterea producției de lapte, deoarece nu există un control coordonat asupra volumelor. Nu va scuti suficient piața și nu va împiedica scăderea prețurilor de producție. Mai mult, aceste stocuri vor scădea, timp de mai multe luni, prețurile de producție (așa cum s-a observat în 2016 și 2017). Prin urmare, această măsură va conduce din nou la abandonarea multor ferme de toate dimensiunile și va constitui un obstacol major pentru tinerii care vor intra în agricultură.
În acest fel, impactul real al depozitării produselor lactate este de a proteja interesele industriei, de a se asigura că perioada prețurilor scăzute va dura multe luni și de a facilita prioritățile neoliberale și acordurile de liber schimb inconsistente.
Mai mult, ECVC regretă profund că măsurile de sprijin pentru sectorul produselor lactate ajung la o lună și jumătate după începutul crizei și, probabil, (în cel mai bun caz) nu vor avea niciun impact asupra piețelor pentru o altă lună, având în vedere timpul necesar pentru aprobare și implementarea lor. În felul acesta, ar trebui evidențiată inadecvarea acestui sprijin financiar. Se vorbește de 80 de milioane EUR pentru a ajuta o gamă largă de sectoare, în timp ce în 2016, sprijinul pentru sectorul produselor lactate s-a ridicat la 500 de milioane EUR.
Coordonarea Europeană Via Campesina cere, printre altele, Comisiei Europene ca prețurile pentru lapte și produse lactate să nu fie mai mici decât costurile medii de producție, reglementarea pieței în sectorul produselor lactate, despăgubirea producătorilor pentru o parte din brânza care nu a putut fi vândută și distribuirea ulterioară a cantităților de brânză către organizații de caritate care să le împartă familiilor sărace.
Criza COVID-19 ne arată măsura în care depindem în prezent de un sistem globalizat total nesustenabil. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să avem mai multe ferme mici și mijlocii răspândite pe toate teritoriile, precum și ferme cu un grad mai mare de autonomie, ferme care practică agroecologia și produc și vând aproape de consumatori.
De aceea, avem nevoie de instrumente publice pentru reglementarea pieței. Acestea trebuie să permită reacții rapide și eficiente, care să protejeze producătorii de prețurile volatile. Nu putem accepta să fim victime ale fiecărei crize, fie că sunt crize financiare, geopolitice, de sănătate sau de climă. Amploarea și durata acestei crize, precum și posibilitățile unei recidive sunt încă necunoscute; cu toate acestea, ceea ce este clar pentru noi este că producția agricolă și animalieră la scară mică și locală garantează o hrană sănătoasă și suficientă pentru toți cetățenii europeni, susține ECVC, în comunicat.
Cum oamenii care să îl ajute la cules au fost imposibil de găsit, un proprietar de livadă a decis să abordeze altfel perioada aceasta când cireșele s-au copt. S-a ajusn astfel ca anunțul pomicultorului Leontin Soare din satul Blidari, comuna Cotești, județul Vrancea, să facă înconjurul internetului.
Fermierul deține, în localitate aflată la 15 kilometri de municipiul Focşani, o livadă de aproape un hectar cu foarte mulţi pomi fructiferi. În acest moment fructele-vedetă sunt cireşele, care s-au copt.
Leontin Soare a adresat o invitație celor care își doresc să consume în această perioadă cireşe proaspete: să vină să culeagă fructe pe gustul lor chiar de la sursă.
Având în vedere că s-au mai relaxat condițiile impuse de autorități pentru combaterea răspândirii COVID – 19, vrânceanul i-a invitat pe iubitorii de natură la cules de cireșe, duminică, 17 mai.
„Există posibilitatea de a servi o ţuică de mere, o vişinată sau vin. Asigur parcare în curtea proprie pentru minim 20 de maşini, livada fiind chiar lângă curte. Se poate face şi un grătar”, menționează Leontin Soare.
Cei care vor participa pot degusta pe săturate, cu condiţia să cumpere minim 5 kilograme. Asta în contextul în care preţul unui kilogram de cireşe cules direct din livadă este de 4 lei, adică foarte ieftin, în comparaţie cu preţurile practicate în piaţă.
Fermierul poate oferi o capacitate de parcare pentru 20 de maşini. În plus, cei care vor să vină au posibilitatea să facă şi un grătar în aer liber, dacă îşi aduc de acasă cele necesare.
Potrivit agerpres.ro, după anunțul bărbatului, în numai câteva ore, a fost sunat de sute de persoane dornice de cireşe, dar şi de o ieşire la aer curat. Astfel, acesta a revenit cu un mesaj pentru a anunţa că, din cauza numărului foarte mare de solicitări, nu mai poate accepta alte cereri.
Pășunatul în pădure este una dintre măsurile solicitate de crescătorii de animale care au cerut sprijin în acestă perioadă din partea autorităților. Măsura vine pe fondul unei situații fără precedent: pășunile sunt pârjolite de secetă, iar furajele din multe ferme s-au epuizat.
S-a ajuns chiar la situația în care pompierii sunt solicitați să aproviziționeze cu apă turmele de ovine sau cirezile de vaci. S-a întâmplat recent în comuna Scorțoasa, județul Buzău, unde autoritățile au cerut sprijinul pompierilor buzoieni care au transportat în zonă o cisternă cu apă.
Crescătorii spun că sursele de apă sunt insuficiente, iar ploile căzute în ultima perioadă nu au acoperit toate zonele, iar unde au căzut s-au dovedit insuficiente.
”Sunt crescători de animale, oi în special, în zona de câmp care nu mai au unde duce animalele la păscut pentru că iarba care a fost s-a uscat. Nu a plouat și nu mai crește”, a declarat George Sava, fost secretar în Ministerul Agriculturii. Acesta apreciază că fermierii ar trebui lăsați cu animalele în pădure, în perioada secetei.
”Știu un fermier cu aproximativ 1.200 de oi care spune că a consumat și furajele uscate rămase peste iarnă şi se plângea că nu ştie ce o sa facă mai departe. Ar trebui să îi lase să intre în pădure cu ele, acolo unde acestea există”, a mai adăugat George Sava.
Ministerul Agriculturii a anunțat că ”toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri”. Astfel că, toate comitetele pentru situații de urgență vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să existe o imagine cât mai obiectivă.
Ultimele despăgubiri plătite fermierilor la nivel național au fost în 2015, când cele mai afectate culturi au fost cea de porumb și de floarea-soarelui. La acel moment au fost despăgubite și pierderile suferite în urma secetei pe pășuni, fânețe sau la plantele pentru nutreț.
VOTATĂ! Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea infracţiunilor împotriva mediului înconjurător, care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.
Potrivit proiectului de lege, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu este condusă de un procuror-şef.
Direcţia are următoarele atribuţii: efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni prevăzute în competenţa direcţiei prin prezenta lege şi prin legi speciale; conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţia procurorului de către ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară organizaţi în cadrul structurilor specializate în combaterea infracţionalităţii de mediu, la nivel central şi teritorial; sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege, pentru judecarea cauzelor, precum şi exercitarea căilor de atac, participarea la şedinţele de judecată în cauzele pentru care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în care, potrivit legii, participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta lege în competenţa direcţiei.
În cadrul instituţiei funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor direcţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.
"În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu funcţionează, în limita posturilor prevăzute de lege, ofiţeri şi agenţi de poliţie detaşaţi în vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor date de lege în competenţa direcţiei", se mai arată în proiect.
Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu de către ministrul Afacerilor Interne, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora, se mai spune această iniţiativă legislativă.
"Pierdem anual 1 miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri. Un miliard. Şi riscăm pierderea a sute de mii de euro în urma procedurilor de infringement. Şi, mai ales, se pierd vieţi. Oameni ucişi de aerul otrăvit sau oameni îmbolnăviţi de aerul otrăvit din oraşele mari ale României, inclusiv în Bucureşti. Din această perspectivă, raportul cost-beneficiu este net în favoarea DNA-ului pădurilor. Cer - şi am toată încrederea - că Guvernul va implementa legea după ce va fi votată", a precizat Dan Barna, președintele USR, formațiunea care a inițiat proiectul de lege.
Au votat "pentru" 200 de deputaţi, patru au votat "împotrivă", iar 107 s-au abţinut. Pentru acest proiect, Camera Deputaţilor este primul for sesizat, iar decizional este Senatul.
NOU SUBSECRETAR DE STAT MADR! Avram Fițiu, profesor în cadrul USAMV Cluj, a anunțat marți, pe pagina sa Facebook, că a fost numit în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii. Avram Fițiu este cunoscut ca un puternic susținător al țăranului român și al fermei țărănești de familie.
Începând cu ziua de ieri (luni, 11 mai n.r.) fac parte din echipa de conducere a MADR, în funcția de subsecretar de stat. În acest context comunicarea mea viitoare pe fb. va tine cont de munca specifică din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a anunțat prof. Avram Fițiu.
Profesorul Avram Fiţiu a studiat la Facultatea de Ştiinţe Agronomice din Gembloux, Belgia. A fost directorul de cabinet al fostului ministru al agriculturii, Dacian Cioloș. Este doctor în ştiinţe agricole şi laureat al Premiului Academiei Agricole, pentru cartea "Bazele Agriculturii Ecologice". Prof. Avram Fițiu este coleg la USAMV Cluj cu ministrul agriculturii Adrian Oros, care deține funcția de prorector.
Prof. Fițiu este un bun cunoscător al realității crude a satului românesc, iar ceea ce îl preocupă în mod deosebit este soarta ţăranilor români. AGROINFO i-a publicat de multe ori opiniile. În fotografie, îl vedeți alături de țăranii din Munții Rodnei.
Ce motive au țăranii ca să-și lichideze gospodaria cu animale?
- Interzicerea transportului animalelor la piață cu mijloacele proprii;
- Restricționarea accesului la vânzarea de lapte, brânzeturi, ouă în piețe;
- Normele draconice de biosecuritate în ferme;
- Normele exagerate de mediu din ferme;
- Normele anacronice sanitar veterinare din ferme;
- Obligativitatea ruperii unei file de comercializare la ieșire din curte cu un litru de lapte (deși sunt impozitați pe norma de venit);
- Furtul pășunilor și fânețelor prin concesiune de către băieții deștepți din politică;
- Interzicerea accesului cu animalele în păduri;
- Distrugerea pajiștilor de către animalele sălbatice (porci mistreți etc…);
- Omorârea câinilor la stână de către vânători și personalul fondurilor de vânatoare;
- Tratamentul umilitor de la APIA pentru accesul la subvenții;
- Furtul de subventie APIA prin cereri de plată frauduloase ale terenurilor țăranilor de către terți;
- Obligativitatea întăbulării pământului pentru accesul la subvenții din 2018;
- Obligativitatea amenajamentului pastoral pentru accesul la subvenții;
- Canalizarea apelor de munte de către investițiile hidro ce lasă animalele fără apă în munte;
- Jaful rezultat din defrișarea pădurilor montane ce obligă urșii și lupii să se apropie de sate, atacând gospodăriile;
- Investiițille fotovoltaice și eoliene de pe pajiști ce alungă animalele de pe habitatul lor normal;
- Activitatea de braconaj prin care sunt omorâți câinii din ferme pe motiv că deranjează vânatul;
- Nerecunoașterea statutului juridic și social al meseriei de oier, văcar, porcar etc…;
- Incapacitatea financiară de extindere a fermei datorită speculatorilor români și străini ce acaparează pământ;
- Vârsta inaintată a țăranilor datorită lipsei unui sistem de înlocuire cu tineri;
- Alungarea din țară a copiilor țăranilor;
- Pensie neatractivă de cca. 100 de euro/ lună după o viață în ploaie, vânt și ger;
- Ducerea în derizoriu de către orășeni a noțiunii de țăran;
- Dificultatea de a-și găsi o soție care să vină într-o fermă de animale, datorită penibilității muncii, explica Avram Fițiu, în urmă cu ceva timp, pe pagina sa Facebook.
Blocul Național Sindical condamnă atitudinea Guvernului României de a suspenda pe durata nelimitată o serie de drepturi ale lucrătorilor din România, așa cum sunt acestea specificate în Codul Muncii.
Cerem Parlamentului Românei să elimine în totalitate prevederile proiectului de lege (privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID -19) ce instituie suspendarea unor drepturi ale lucrătorilor.
Lucrătorii sunt oricum foarte expuși în această perioadă, sănătatea lor și a familiilor lor este în mod direct și semnificativ influențată de măsurile de protecție dispuse de angajator la locul de muncă.
În loc să instituie măsuri clare de protecție a sănătății la locul de muncă, Guvernul ajută angajatorii (implicit angajatorul stat) să dispună în mod discreționar de lucrători.
Proiectul de act normativ în forma în care a fost trimis către Parlament, abrogă practic pe durata stării de alertă reglementări esențiale ale Codului Muncii, acordă drepturi disproporționate angajatorilor în raport cu salariații, afectează principiile privitoare la caracterul consensual și sinalagmatic al contractului de muncă, afectează în mod grav drepturi constituționale ale lucrătorilor precum dreptul la negocieri colective, dreptul la grevă, dreptul la acțiuni de protest.
Prin acest proiect de lege Guvernul deschide poarta către numeroase abuzuri ale angajatorilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a modifica unilateral elemente esențiale ale contractului de muncă, ca de exemplu: timpul de muncă, durata muncii, modul de organizare a muncii, felul și locul muncii, obligarea la activități suplimentare față de cele prevăzute în fișa postului, etc.
De asemenea, prin propunerea sa, Guvernul experimentează săptămâna de lucru la 54 de ore, o inițiativă nemaivăzută din 1919 (când a fost adoptată Convenția OIM nr.1 privind durata muncii) și până astăzi.
Apreciem că pentru interesul și protecția sănătății lucrătorilor astfel de modificări ale raportului de muncă se pot face doar cu acordul organizației sindicale sau acordul individual al fiecărui salariat.
Tot prin acest proiect de act normativ Guvernul nu se sfiește să propună încălcarea unor drepturi reglementate de Constituția României cum ar fi: art.41, alin.(3) – privind durata medie a timpului de muncă; art.41, alin.(5) – privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă; art.43 – privind dreptul lucrătorilor la acțiuni colective de protejare a drepturilor lor; art.39 – privind libertatea întrunirilor, dar si drepturi civile esențiale ale omului, cum ar fi caracterul consensual al contractului de muncă.
Guvernul dorește să transforme în fapt starea de alertă într-o veritabilă stare de urgență, deși Constituția nu reglementează, în rândul măsurilor excepționale ce pot fi instituite conform art.93, o astfel de instituție juridică. Art.93 din Constituție recunoaște drept măsuri constituționale, care pot justifica limitări temporare ale drepturilor cetățenilor, doar starea de urgență și starea de asediu, astfel că în reglementarea stării de alertă nu putem fi de acord cu renunțarea la drepturi esențiale ale lucrătorilor reglementate de Codul muncii și de Convențiile și Directivele pe care România le-a ratificat și care sunt parte a dreptului intern.
În concluzie Guvernul, prin starea de alertă pe care o reglementează, propune restricții ale drepturilor lucrătorilor mai dure și mai grave decât cele impuse prin Decretele Președintelui României privitoare la starea de urgență.
Ne întrebăm cum se preocupă Guvernul de sănătatea lucrătorilor, în condițiile în care pe perioadă nedeterminată instituie încălcări ale Convențiilor OIM, ale Directivelor Europene sau ale acordurilor internaționale a căror consecință este vulnerabilizarea salariaților afectați, respectiv capacitatea de refacere a organismului si slăbirea imunității acestora.
Nu există nici un fel de justificare ca pe perioadă nedeterminată să se interzică demisia în sistemul sanitar, sistemul de asistență socială sau sistemul de apărare, ordine publică și securitatea socială.
Starea specială în care ne aflăm nu justifică transformarea lucrătorilor în sclavi la dispoziția angajatorilor publici sau privați!
FACEM APEL la toate partidele politice reprezentate în Parlament să blocheze inițiativa Guvernului de a bulversa complet relațiile de muncă și să elimine din proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID -19 referitoare la relațiile de muncă!!!
files/1-000-0000-00007/COMUNICAT_DE_PRESA_12_mai.docx
OFICIAL! Ministerul Agriculturii a transmis astăzi pentru AGROINFO calendarul lansării sesiunilor de depunere proiecte PNDR 2014-2020. Vă punem la dispoziție datele care vă ajută la obținerea banilor europeni.
sM 17.1 Contribuții la primele de asigurări 11 mai–30 noiembrie 2020, alocare 15.000.000 euro
sM 5.1 Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale 11 mai – 31 iulie 2020, alocare 13.039.804 euro
sM 5.2 Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale 11 mai – 31 iulie 2020, alocare 3.677.431 euro
sM 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații iunie, alocare 43.700.259 euro
sM 4.2 Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole iunie, alocare 12.000.000 euro
sM 9.1a Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol iunie, alocare 1.985.644 euro
sM 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri iulie, alocare 43.022.207 euro
8 sM 3.1 Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate august, alocare 2.008.739 euro
sM 3.2 Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne
august, alocare 4.072.493 euro.
https://www.agroinfo.ro/economic/calendar-lansari-sesiuni-proiecte-pndr-2014-2020
PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi sumele pe hectar pentru plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de campanie 2019. AGROINFO vă pune la dispoziție aceste sume.
CUANTUM PE HECTAR SPRIJIN CUPLAT VEGETAL PENTRU ANUL 2019!
Soia 212,88 euro/ha
Lucernă 94,67 euro/ha
Leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe 118,05 euro/ha
Cânepă pentru ulei şi/sau fibră 210,01 euro/ha
Orez 623,32 euro/ha
Sămânță de cartof 1386,05 euro/ha
Hamei 528,94 euro/ha
Sfeclă de zahăr 829,34 euro/ha
Tomate cultivate în câmp procesare 1717,99 euro/ha
Castraveți cultivați în câmp procesare 539,88 euro/ha
Legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă 4649,12 euro/ha
Fructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre 268,98 euro/ha
Cartofi timpurii pentru industrializare 1000 euro/ha
Plafonul maxim aprobat este de 85,50 milioane euro. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va începe plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului 2019, după data de 15 mai 2020.
În data de 16 mai 2020, APIA va autoriza la plată fermierii eligibili, vor începe transferurile în contabilitate a centralizatoarelor venite de la județe, iar din data de 18 mai 2020 se vor face primele ordine de plată pentru beneficiarii sprijinului cuplat vegetal, a informat astăzi Ministerul Agriculturii.
https://www.agroinfo.ro/economic/suma-pe-hectar-pentru-sprijinul-cuplat-vegetal
Fermierii pot accesa suma maximă 20.000 de euro pentru un nou ajutor de minimis aprobat de Guvern și publicat, astăzi – 11 mai în Monitorul Oficial. Banii pot fi ceruți de crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița și este o continuare a sprijinului cunoscut de fermieri în anii trecuți prin care se dorea înmulțirea acestor două rase autohtone care sunt considerate în pericol de abandon. Dacă în vechiul program beneficiau procesatorii și crescătorii care doreau purcei gratis, în acest an primesc sprijin doar furnizorii de purcei.
Programul de purcei gratis din rasele Bazna și Mangalița s-a transformat în acest an în sprijin doar pentru crescătorii de animale care vând minim patru purcei, contra cost, și primesc o subvenție de la stat de 1.200 de lei/cap scroafă. Asta bineînțeles pe lângă remunerația primită pentru purcei.
În primii doi ani de la implementarea programului, adică 2018 și 2019, cei care doreau să crească această rasă puteau să primească un număr maxim de 10 purcei care puteau fi preluați de la furnizori. Furnizorii aveau obligația să livreze purcei înțărcați din rasele Bazna sau Mangalița cu o greutate minimă de 10 kilograme/cap pentru care primeau 250 de lei/cap.
Cum funcționează ajutorul în 2020
Schema de ajutor de minimis se aplică întreprinderilor care cresc porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița. Pentru a fi eligibili la programul de finanțare cu bani de la stat, producătorii trebuie să îndeplinească aceste condiții:
-să dețină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar;
-să dețină scroase din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în Registrul Genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în Registrul național al exploatațiilor;
-să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat;
-să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minim 4 purcei/an/scroafă, la o greutate de minim 8 kg/cap. Toți purceii livrați trebuie să fie identificați potrivit legislației în vigoare;
-să mențină efectivul de scroafe cu care s-a înscris pe toată perioada de derulare a Programului. Subvenția de care pot beneficia crescătorii de suine este de 1.200 de lei pe scroafă, pe an, cu condiția comercializării a minimului de 4 purcei/cap de scroafă/an la greutatea minimă de 8 kg/cap. Plata către fermierii eligibili se va face într-o singură tranșă.
Pentru primirea sprijinului beneficiarii înregistraţi în Registrul unic, depun cereri de plată la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după livrarea produșilor obținuți de la scroafele înscrise în cererea de înscriere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la încheierea lunii în care s-a realizat ultima livrare a purceilor, însoţite de copii ale următoarelor documente:
a) factură de vânzare din care rezulta datele de identificare ale cumparatorului si numarul de
animale comercializate ;
b) avizul de însoțire din care rezulta numarul de purcei comercializati, greutatea totală/greutatea pe cap de animal comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;
c) documentul de mișcare animale vii reglementat de legislatia sanitar veterinara în vigoare;
d) certificatul sanitar – veterinar pentru purceii comercializați.
e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.
Cererile de plată şi documentelele justificative se depun până cel târziu, la data de 10 decembrie a anului de cerere.
Citiți și: Guvernul a aprobat ajutorul de minimis pentru crescători! Sprijinul maxim: 20.000 euro/fermă!
Înscriere în programul de minimis pentru scroafe cu purcei se face în baza unei cereri, însoțită de documentele următoare:
-certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I/C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;
-documentul din care rezultă că exploatația figurează înregistratp în Registrul Național al Exploatațiilor, cu animalele identificate și înregistrate în SNIIA, eliberat de operatorul Sistemului național de identificare;
-documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;
-certificatul de origine al scroafelor înscrise în registrul genealogic al rasei care fac obiectul cererii, în copie;
-registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul scroafelor înscrise ăn Registrul Genealogic al rasei deținute, în copie;
-dovadă cont activ de disponibilități bancă/trezorerie.
Bugetul total alocat schemei pentru scroafele de Bazna și/sau Mangalița este de 1.000.000 de lei pentru anul 2020 față de 4.600.000 lei cât s-a finanțat în 2019.
Foarte important! În cazul în care la data depunerii cererii de înscriere în Program sunt în vigoare măsurile restrictive ca urmare a COVID-19, beneficiarii transmit prin fax sau în format electronic prin e-mail la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, toate documentele necesare accesării ajutorului de minimis. Verificarea sumelor rămase sau potențial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizează de către persoana împuternicită din DAJ și se comunică
telefonic/fax sau în format electronic, prin e-mail înainte de înregistrarea cererii de înscriere în program.
Reamintim că Programul de acordare a purceilor în mod gratuit a debutat în anul 2018 și s-a bucurat de mare interes din partea beneficiarilor. Singura problemă a constituit-o numărul mic de crescători de rasă pură din cele două specii.
https://agrointel.ro/142747/purceii-gratis-inlocuiti-cu-subventie-directa-pentru-crescatorii-de-porci-plata-maxima-20-000-euro-ferma/
OFICIAL! Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că au fost depistate 8 focare noi de pestă porcină africană. În 21 de județe din România sunt doar cazuri la mistreți.
În perioada 2017-2019 în România au fost înregistrate 2.894 de focare de pestă porcină africană (PPA), din care 2.260 au fost stinse până la sfârșitul anului 2019. De la 1 ianuarie 2020 până în prezent au apărut 225 de noi focare de PPA și au fost stinse 580. Astfel că, în prezent boala evoluează în 153 de localități din 20 de județe, cu un număr de 280 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială). În 21 de județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.
În intervalul 30.04 – 06.05.2020 au fost înregistrate 8 focare noi:
Județul Teleorman – 2 focare;
Județul Prahova – 4 focare;
Județul Ilfov – un focar;
Județul Harghita – un focar;
și au fost stinse alte 92:
Județul Argeș – 6 focare (dintre care 4 în ferme comerciale)
Județul Bihor – 6 focare
Județul Teleroman – 62 de focare
Județul Giurgiu – un focar
Județul Dolj – 5 focare
Județul Bacău – 2 focare
Județul Prahova – 3 focare
Județul Ilfov – 2 focare
Județul Sibiu – 2 focare
Județul Brăila – un focar
Județul Vaslui – 2 focare
De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.537 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.
Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:
Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
Județul Bacău – 14 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
Judeţul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânaț;
Județul Botoșani – 103 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;
Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;
Județul Harghita – un mistreț găsiț morț și 2 mistreți vânați;
Judeţul Ialomiţa – 158 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
Județul Iași – 52 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
Judeţul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
Județul Mureș – 6 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
Județul Prahova – 139 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
Judeţul Satu-Mare – 192 de mistreți găsiți morți și 70 mistreți vânați;
Judeţul Sălaj – 107 mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
Județul Sibiu – 13 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
Județul Suceava – un mistreț găsiț mort;
Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;
Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
Județul Vâlcea – 95 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.
ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:
pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;
nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;
este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;
creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;
nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.
De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.
Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social.
https://www.agroinfo.ro/economic/ansvsa-opt-focare-noi-de-pesta-porcina-africana
Abonare
Newsletter
