Potrivit REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/532 AL COMISIEI din 16 aprilie 2020 de derogare, pentru anul 2020, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, în ceea ce privește anumite controale administrative și la fața locului aplicabile în cadrul politicii agricole comune, verificările pentru animalele solicitate la plata subvențiilor APIA, pentru anul 2020, pot fi făcute în orice moment al anului. Derogarea este valabilă pentru acest an din pricina pandemiei de COVID-19.

Articolul 5

Prin derogare de la articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, dacă, din cauza măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, statele membre nu sunt în măsură să efectueze controalele la fața locului referitoare la animale în conformitate cu dispoziția menționată, statele membre pot decide să efectueze respectivele controale pentru anul de cerere 2020 în orice moment al anului, cu condiția ca respectivele controale să permită verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate.

Concret, verificările APIA pot fi făcute și în afara perioadei de reținere a animalelor în exploatațiile agricole cu cod ANSVSA. De exemplu, pentru ovine, perioada de reținere este de 100 de zile, la bovine, de 6 luni de la data finalizării campaniei de depunere a cererii unice de plată. Eșantionul de control selectat anul acesta pentru verificarea fermelor de animale care au solicitat subvenții nu mai este de 5% din totalul beneficiarilor. Potrivit aceluiași Regulament (UE), procentul pentru anul 2020 scade la  3%.

Potrivit Regulamentului (UE) 809/2014, controalele la fața locului verifică dacă sunt îndeplinite toate criteriile de eligibilitate, angajamentele și alte obligații și vizează toate animalele pentru care au fost depuse cereri de ajutor sau de plată în cadrul schemelor de ajutoare pentru animale sau al măsurilor de sprijin pentru animale care trebuie controlate. Controalele la fața locului includ în special un control prin care să se constate dacă numărul animalelor prezente în exploatație pentru care au fost depuse cereri de ajutor și/sau de plată și, după caz, numărul animalelor potențial eligibile corespund cu numărul animalelor care figurează în registre și cu numărul animalelor notificate către baza de date electronică pentru animale.

De asemenea, pentru fermele de animale care au solicitat fonduri europene prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), controalele la fața locului pot fi înlocuite anul acesta cu fotografii cu etichetare geografică și cu orice documente justificative. În cazul în care aceste vizite la fața locului nu pot fi înlocuite cu documente și fotografii, verificarea respectivilor beneficiari se face după efectuarea plății finale.

Articolul 6

Prin derogare de la articolul 48 alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, dacă, din cauza măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, statele membre nu sunt în măsură să efectueze, înaintea acordării plăților finale, nicio vizită la locul de desfășurare a operațiunii pentru care se acordă sprijin sau la locul investiției, statele membre pot decide să înlocuiască vizitele respective, atât timp cât se aplică măsurile menționate, cu orice documente justificative relevante, inclusiv fotografiile cu etichetare geografică, pe care ar urma să le furnizeze beneficiarul.

Dacă respectivele vizite nu pot fi înlocuite de examinarea documentelor justificative relevante, statele membre efectuează vizitele respective după efectuarea plății finale.

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a participat pe 15 aprilie 2020 la ședința Comisiei AGRI din Parlamentul European. Oficialul Comisiei Europene a dezvăluit că fermierii solicită deblocarea celor 478 de milioane de euro din rezerva agricolă pentru situații de criză și acordarea de ajutoare fermierilor care se confruntă cu criza sanitară.

Unele persoane solicită deblocarea imediată a rezervei de criză, pentru care sunt disponibile 478 milioane euro în buget. Cu toate acestea, suntem cu toții conștienți că eliberarea rezervei de criză înseamnă în cele din urmă mai puțini bani pentru plăți directe, adică banii pe care fermierii noștri se bazează în mod constant. Aceasta nu pare să fie o mișcare bună în actuala criză.

Asta înseamnă că trebuie să lăsăm fermierii să se descurce singuri? Absolut nu. Nu abandonăm fermierii și nu îi vom abandona.
Statele membre pot acorda până la sumele menționate anterior de 100.000 EUR pe fermă și 800.000 EUR pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul procesării și Comisia va accepta acest lucru. Nu se va întâmpina nicio dificultate în acest sens, deoarece suntem conștienți de faptul că aceasta este o situație excepțională.

Unii vor spune că ajutorul de stat nu este în niciun caz o favoare din partea UE și acest lucru este adevărat. Cu toate acestea, bugetul UE este ceea ce este. Este ceea ce au aprobat statele membre în urmă cu șapte ani prin consens politic și nu mai există bani în el. S-ar putea să existe mai mulți bani în cadrul financiar următor pentru următorii șapte ani, dar aceasta este o problemă pentru o altă zi și, desigur, este supusă unui acord. Deocamdată, avem ce avem și nu vom mai primi, a spus comisarul european pentru Agricultură.

Janusz Wojciechowski a propus să fie acordate ajutoare fermierilor din fondurile rămase neutilizate pentru Pilonul 2 al politicii agricole comune, dezvoltare rurală.

Dar mai avem încă o sursă de intervenție și ajutor pentru fermieri, pe care o consider foarte importantă, și anume fondurile încă neutilizate din cel de-al doilea pilon, din Fondul european de dezvoltare rurală.

În opinia mea, aceste fonduri ar trebui utilizate în cea mai mare măsură posibilă pentru a sprijini fermierii în timpul crizei și trebuie transferați la un astfel de ajutor.

Nu este momentul să planificăm și să programăm noi investiții în dezvoltare agricolă, care ar putea fi realizate mai târziu.
Acum trebuie să protejăm fermele, potențialul lor de producție, să salvăm piața agricolă, să protejăm fermierii și să asigurăm securitatea alimentară pentru cetățenii noștri. Această securitate există încă, dar trebuie să o protejăm și să o consolidăm.

Doamnelor și domnilor, această criză are multe lecții pentru viitor. Lecții despre cum ar trebui să funcționeze agricultura în viitor, cum să crească securitatea alimentară și, în același timp, securitatea economică pentru fermierii înșiși și cum să facă fermele mai rezistente la crize.

Dar acestea sunt probleme pentru mai târziu, când vom începe să ieșim din această criză, sperăm să fie cât mai curând posibil. Deocamdată, să ne concentrăm asupra modului de a salva fermierii și de a-i susține prin această criză, astfel încât să nu rămânem doar cu echipamente medicale, ci și cu alimente pentru mesele noastre, a spus comisarul european pentru Agricultură, în discursul său, ținut în fața europarlamentarilor din Comisia AGRI.

⦁ Plata diferențelor aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019 / plata diferențelor aferente lunii decembrie și trimestrului IV 2019 .

Pentru diferențele aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019, suma totală autorizată la plată este de 123.985,57 lei pentru un număr de 51 de solicitanţi iar pentru  diferențele lunii decembrie și trimestrului IV 2019, suma totală autorizată la plată este de 1.441.536,27 lei pentru un număr de 18 de solicitanţi, sprijin acordat fermierilor care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

⦁ Plata pentru cererile  aferente serviciilor prestate în luna ianuarie a anului 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 3.858.859,78 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 29 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:
a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;
b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

Ghiduri privind siguranța alimentelor adresate operatorilor din domeniul alimentar, publicate de Comisia Europeană și Organizația Mondială a Sănătății în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie, în contextul evoluției COVID-19:
În zilele de 7 și 8 aprilie 2020 au fost publicate ghidul „Covid-19 şi siguranţa alimentelor: ghid pentru operatorii din industria alimentară” elaborat de Organizaţia Mondiala a Sănătăţii (OMS)  în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) și Ghidul Comisiei Europene privind „Covid-19 şi siguranţa alimentelor”.

Ghidurile OMS/FAO și ale Comisiei Europene sunt elaborate în colaborare autoritățile competente și asociațiile de profil și au ca scop detalierea măsurilor suplimentare recomandate în contextul evoluției COVID-19 și a bunelor practici de igienă aplicabile de către operatorii din domeniul alimentar, astfel încât să se asigure menținerea funcţionării şi integrităţii lanţului alimentar cât şi a faptului că cetățenii beneficiază de alimente sigure.

Recomandările cuprinse în ghiduri vizează minimizarea riscului transmiterii Covid-19, gestionarea situațiilor în care s-a identificat o persoană infectată COVID-19 și se adresează personalului din unitățile de producție și vânzare cu amănuntul și a celor care realizează transportul și livrarea alimentelor. De asemenea, sunt furnizate recomandări pentru consumatori în ceea ce priveşte prepararea şi consumul de alimente la domiciliu.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a publicat pe site-ul propriu aceste ghiduri:

http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/04/COVID19-ghid_ind_alimentara.pdf
http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/04/Q_A_COVID-19-and-food-CE.pdf

și subliniază următoarele aspecte:

– până la această dată nu există evidențe ca virușii care cauzează îmbolnăviri respiratorii se transmit prin alimente sau alimente ambalate; coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente;
– regulile stricte de igienă ce sunt aplicabile deja operatorilor din domeniul alimentar au ca scop prevenirea contaminării alimentelor de orice fel de patogen, incluzând astfel și prevenirea contaminării alimentelor de virusul responsabil pentru COVID-19;
– în contextul evoluției COVID -19, operatorii din domeniul alimentar trebuie să ia măsuri de prevenire a răspândirii virusului, precum menţinerea distanţării fizice, limitarea contactelor externe la cele absolut necesare dar și reguli suplimentare de igienă, acolo unde este cazul, în special când un angajat este depistat pozitiv la acest virus;
– în unitățile de vânzare cu amănuntul, o atenție deosebită trebuie acordată  măsurilor de igienizare sporite, în special în zonele în care se identifică puncte de atingere cu risc ridicat (cărucioare de cumpărături, mânerele ușilor, cântarul utilizat de către clienți) și în vitrinele cu alimente, deschise spre vânzare (salată, vitrinele cu produse proaspete și produse de panificație); la dispoziția consumatorilor trebuie puse produse pentru dezinfectarea a mâinilor, la intrarea și ieșirea din spațiile alimentare.

Potrivit Ordinului, Registrul agricol constituie documentul ofical de evidență primară unitară în care se înscriu date cu privire la gospodăriile populației și la societățile/asociațiile agricole precum și la orice alte persoane fizice și/sau entități juridice care au teren în proprietate/folosință și/sau animale, și anume:

a) componența gospodăriei/exploatației agricole fără personalitate juridică;

b) terenurile aflate în proprietate sau în folosință, identificate pe parcele, pe categorii de folosință, intravilan/extravilan;

c) terenurile agricole aflate în folosință și modul de deținere a respectivelor suprafețe agricole;

d) modul de utilizare a suprafețelor agricole, respectiv: suprafața arabilă cultivată cu principalele culturi, suprafețele de teren necultivat, ogoarele, suprafața cultivară în sere, solarii și alte spații protejate, suprafața utilizată pentru culturi succesive în câmp, culturi intercalate, culturi modificate genetic pe raza localității și suprafața cultivată cu legume și cartofi în grădinile familiale, numărul pomilor răzleți, suprafața plantațiilor pomicole și numărul pomilor, alte plantații pomicole aflate în teren agricol, viile, pepinierele viticole și hameiștile, suprafețele efectiv irigate în câmp;

e) animalele domestice și/sau animale sălbatice crescute în captivitate, respectiv situația la începutul semestrului, evoluția efectivelor de animale în cursul anului aflate în proprietatea entităților cu personalitate juridică, care au activitate pe raza localității;

f) echipamentele, utilajele și instalațiile/agregatele pentru agricultură și silvicultură, mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică existente la începutul anului;

g) aplicarea îngrășămintelor, amendamentelor și produselor de protecția plantelor, utilizarea îngrășămintelor chimice la principalele culturi;

h) clădiri existente la începutul anului pe raza localității;

i) atestatele de producător și carnetele de comercializare eliberate/vizate;

j) mențiuni cu privire la sesizările/cererile pentru deschiderea procedurilor succesorale înaintate notarilor publici;

k) înregistrări privind exercitarea dreptului de preempțiune;

l) înregistrări privind contractele de arendă;

m) înregistrări privind contractele de concesiune/închiriere;
n) alte mențiuni.

Registrul agricol constituie sursă de date pentru elaborarea pe plan local a unor politici în domeniile: fiscal, agrar, protecție socială, cadastru, edilitar-urbanistic, sanitar, școlar, servicii publice de interes local.