Sumele pentru sprijinul cuplat zootehnic pe anul de cerere 2020, mai mari decât în 2019! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus astăzi, miercuri – 25 noiembrie, în dezbatere publică plafoanele cu sumele care vor fi achitate pe anul 2020 pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) pentru crescătorii de vaci și de viermi de mătase. Comparativ cu anul trecut, sumele alocate sprijinului cuplat zootehnic pe anul de cerere 2020 pentru bivolițele de lapte, pentru taurinele din rase de carne și metișii acestora, cât și pentru vacile de lapte sunt mai mari. În schimb, plafonul alocat speciei viermi de mătase a rămas neschimbat.
Potrivit MADR, pentru anul de cerere 2020 ”se aprobă plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 556.229.056,7 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2020, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel: 1.680.000 euro, respectiv 8.185.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; 13.125.000 euro, respectiv 63.951.562,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, 99.324.810 euro, respectiv 483.960.136,7 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, 27.000 euro, respectiv 131.557,5 lei, pentru specia viermi de mătase”.
În 2019, plafoanele au fost următoarele: sprijin cuplat categoria bivolițe de lapte – 1.610.000 euro, sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne și metișii acestora – 12.600.000 euro, sprijin cuplat categoria vaci de lapte – 94.999.500 euro, SCZ viermi de mătase – 27.000 euro.
Făcând o comparație, vedem că:
Acum, rămâne de văzut care va fi cuantumul pe cap de animal în anul de cerere 2020. Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogoşi crude de mătase eligibile.
În 2019, cuantumurile aferente schemelor de sprijin cuplat în zootehnie au fost: SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal; SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 237,4446 euro/cap de animal; SCZ – sprijin cuplat categoria bivolițe de lapte: 164,5207 euro/cap de animal.
SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță termenele obligatorii în decembrie 2020 pentru depunerea unor documente pentru plata subvențiilor pe hectar aferente acestui an. Cuantumul acestor subvenții ajunge și la peste 500 de euro pe hectar. Fermierii trebuie să țină seama de aceste termene limită pentru a se califica la plata subvențiilor APIA. AGROINFO vă pune la dispoziție informațiile furnizate nouă de către APIA.
SPRIJIN CUPLAT CULTURA DE MAZĂRE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE
Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:
a) factura de livrare a producţiei minime sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
b) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare" sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță.
Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare, prevăzut de Ghidul APIA, este 1 decembrie 2020, fiind zi de sărbătoare, fermierii pot depune documentele până la data de 2 decembrie.
SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE FASOLE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE
Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:
a) factura de livrare a producţiei minime sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
b) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare" sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță.
Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute anterior este 2 decembrie 2020!
Vă reamintim cuantumul pe hectar al sprijinului cuplat pentru mazăre boabe și fasole boabe pentru industrializare, pentru anul de cerere 2019: Leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe 118,05 euro/ha = 560,6902 lei/ha
SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE HAMEI
Fermierii care au solicitat această plată pe hectar fac dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de constatare încheiat între Direcția Agricolă Județeană, DAJ, şi fermier, care se depune la APIA, pâna la data de 2 decembrie 2020.
Cuantumul sprijinului cuplat pentru hamei, pentru anul 2019, a fost de 528,94 euro/ha = 2.512,2534 lei/ha.
SPRIJIN CUPLAT PENTRU PRUNE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII
Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 5,6 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de pruni fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 5,6 tone prin documente contabile interne.
Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.
SPRIJIN CUPLAT PENTRU MERE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII
Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de meri si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 7,8 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 7,8 tone prin documente contabile interne.
Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.
SPRIJIN CUPLAT PENTRU CIREŞE ŞI VIŞINE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII
Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de cireși și vișini și care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,4 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de ciresi si visini fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,4 tone prin documente contabile interne.
Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.
SPRIJIN CUPLAT PENTRU CAISE ŞI ZARZĂRE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII
Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de caisi si zarzari sicare fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,7 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caisi si zarzari fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,7 tone prin documente contabile interne.
Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie 2020.
Cuantumul pe hectar, pentru anul 2019, al sprijinului cuplat pentru fructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre a fost de 268,98 euro/ha = 1.277,5474 lei/ha.
AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU HAMEI - ANT 5
Solicitantul acestui ajutor pe hectar trebuie să prezinte la centrul local/judeţean al APIA până la data de 2 decembrie 2020, procesul-verbal întocmit de reprezentantul DAJ. Direcția Agricolă Județeană, respectiv a municipiului București, desemnează un reprezentant care, în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti.
Cuantumul ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei, pentru anul de cerere 2019, a fost de 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/ha.
OFICIAL. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că fermierii români vor beneficia, în fiecare an, timp de 7 ani, de 100 de milioane de euro, ajutor pentru construirea de sere și solarii. Potrivit șefului MADR, va fi o nouă măsură de finanțare a agricultorilor români, lansată în premieră pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027.
Din bani europeni, care sunt cerți și care vin timp de 7 ani, deci, pentru programul din legumicultură, sere și solarii, vor veni în fiecare an 100 de milioane de euro din care fermierii să-și facă sere și solarii. Pentru cei mici, singura soluție realistă este să se asocieze. Dacă se asociază știm cu toții, puterea lor de negociere crește și atunci când își procură inputuri, semințe, pesticide, răsaduri, orice, dar și atunci când vând, pentru că pot să vândă cantități mai mari, să asigure o anumită ritmicitate și o anumită standardizare, altfel vor rămâne doar unul.
De aceea, concret, dacă cineva accesează o măsură de procesare, de depozitare, este știut, intensitatea de sprijin este 50%, dacă este în cooperativă, deja intensitatea de sprijin este 70%, dacă este și într-o zonă defavorizată, crește la 90%, în așa fel încât să-i stimulăm, nu să-i obligăm, pe producătorii mici să se asocieze ca să devină rentabili pe termen lung. 100 de milioane de euro este mult mai mult decât s-a dat până acum, pentru că, până acum, nu a fost o măsură dedicată pentru acest segment. A fost doar investiții în exploatații agricole și foarte mulți care făceau puncte duceau acești bani într-o altă zonă.
Acum o să facem măsuri dedicate pentru fiecare sector, să zic așa, aflate în dificultate și care pot să devină competitive. În 7 ani sunt 700 de milioane de euro, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros.
COMUNICAT ANSVSA. În cadrul programului de audit planificat al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG Sănătate și Siguranță Alimentară) se va desfășura, în perioada 7-16 decembrie 2020, în sistem videoconferință, Misiunea de audit a Comisiei Europene (DG-SANTE)/2020-6934. Obiectivul principal al auditului este evaluarea controalelor oficiale privind siguranța laptelui și a produselor din lapte efectuate de către autoritățile competente din România.
Experții misiunii de audit vor evalua sistemul de controale oficiale pe întregul lanț al laptelui, fiind vizate mai multe aspecte, dintre care menționăm: prioritizarea, planificarea, organizarea și efectuarea controalelor oficiale privind siguranța laptelui și a produselor din lapte; controalele oficiale pentru verificarea cerințelor de sănătate și de igienă pentru producerea laptelui crud; controalele oficiale pentru stabilirea criteriilor microbiologice și a nivelurilor maxime admise de reziduuri și contaminanți în lapte și produse lactate; verificarea eficienței controalelor oficiale, inclusiv activități de urmărire (follow-up) și măsurile aplicate în cazul constatării unor neconformități; implementarea cerințelor relevante ale legislației europene cu privire la producerea laptelui crud și a produselor lactate, inclusiv igiena, siguranța și trasabilitatea alimentelor; implementarea permanentă a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Sistemul de Analiză a Riscurilor în Punctele Critice de Control), precum și testarea prin analize microbiologice.
Misiunea de audit se va desfășura sub forma a 5 reuniuni de lucru în sistem video/teleconferință după cum urmează:
în data de 7 decembrie 2020, va avea loc reuniunea de deschidere a misiunii;
în zilele de 8,10 și 14 decembrie 2020, inspectorii DG(SANTE) vor purta discuții cu reprezentanții Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dolj, Suceava și Botoșani;
în data de 16 decembrie 2020, va avea loc reuniunea de închidere a misiunii de audit și prezentarea concluziilor preliminare.
Menționăm că, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a organizat de la debutul pandemiei de COVID-19, mai multe videoconferințe cu reprezentanți ai operatorilor din domeniul alimentației publice, inclusiv cu operatori din industria laptelui, pentru a veni în sprijinul acestora și a-i informa în timp util asupra măsurilor pe care trebuie sa le întreprindă.
Printre măsurile care trebuie aplicate de operatorii din acest domeniu se numără: verificarea stării de întreținere a tuturor spațiilor, echipamentelor și ustensilelor necesare pentru desfășurarea activităților permise, revizuirea planurilor de igienizare și dezinfecție, în sensul creșterii frecvenței acestor acțiuni și a realizării lor cu produse biocide adecvate, verificarea stocurilor de produse, eliminarea celor care ar putea produce toxiinfecții alimentare și instruirea personalului lucrător privind regulile generale de igienă necesare obținerii de produse alimentare sigure, precum și cele suplimentare de prevenire a răspândirii virusului SARS – CoV2.
ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII! Ministerul Agriculturii a publicat miercuri, 25 noiembrie 2020, pe site-ul oficial Normele metodologice la legea vânzării terenurilor agricole.
Potrivit acestor Norme, aprobate prin Ordin al ministrului agriculturii, în vederea înstrăinării terenului, vânzătorul depune la primărie cererea privind afişarea ofertei de vânzare, însoţită de următoarele documente:
a) o fotocopie a BI/CI a vânzătorului persoană fizică sau o copie a paşaportului pentru vânzătorul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;
b) o fotocopie certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare - cumpărare, contract de donaţie, sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificate de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);
c) extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de afişarea ofertei, însoţit de extrasul de plan cadastral, în condiţiile în care terenul supus vânzării este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, vizată de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor a terenului suspus vânzării, după caz;
d) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul vânzătorului persoană juridică;
e) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, respectiv delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;
f) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la vânzarea bunului aflat în proprietatea societăţii, în cazul vânzătorului persoană juridică;
g) certificat de atestare fiscală emis de către primărie;
h) alte documente doveditoare, după caz.
Primăria transmite structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, după caz, precum și Agenției Domeniilor Statului, dosarul tuturor actelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației.
Lista preemptorilor comunicată de către primării se poate completa ulterior transmiterii către structura centrală, respectiv către structurile teritoriale cu preemptorii care dovedesc această calitate şi depun la primării comunicări de acceptare a ofertei vânzătorului în perioada prevăzută de lege. În acest caz, primăriile comunică cu celeritate structurii centrale, respectiv structurilor
teritoriale, după caz, lista actualizată cu noii preemptori.
În termen de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare la primărie, sub sancţiunea decăderii, oricare dintre titularii dreptului de preempţiune care doresc să îşi exercite acest drept înregistrează la primărie comunicarea acceptării ofertei de vânzare.
În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang I: coproprietari, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv, depun comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de următoarele documente:
a) o fotocopie a BI/CI/paşaport persoană fizică, iar în caz de reprezentare se prezintă și procură notarială, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei;
b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanei juridice;
c) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;
d) o fotocopie a documentelor justificative care atestă calitatea de preemptor și încadrarea în una dintre categoriile: coproprietarii, rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;
e) acte de proprietate ;
f) acte de stare civilă;
g) alte documente doveditoare, după caz.
În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang II: proprietarii investiţiilor agricole pentru culturile de pomi, viţă-devie, hamei, irigaţii exclusiv private și/sau arendașii depun comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de următoarele documente:
a) o fotocopie a BI/CI/paşaport pentru preemptorul personă fizică;
b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul preemptorului persoană juridică;
c) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, respectiv delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI a împuternicitului persoană fizică sau o fotocopie a paşaportului pentru împuternicitul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;
d) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței;
f) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la cumpărarea terenului pe care se află investiţiile agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private;
g) documente justificative pentru atestarea proprietății asupra investiţiilor agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private; înregistrarea activelor în proprietatea preemptorului situate pe terenurile ce fac obiectul vânzării;
h) contract de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;
i) în cazul arendașilor persoane juridice, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății care are calitatea de preemptor arendaș, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioada de 5 ani anteriori înregistrării ofertei de vânzare;
f) alte documente doveditoare, după caz
În cazul în care, pe terenurile supuse vânzării pe care se află investiţiile agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private, prioritate la cumpărarea acestor terenuri o au proprietarii acestor investiții.
În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan preemptorii de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, arendașii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să deţină calitatea de arendaș în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei;
b) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, în cazul asociaților persoanei fizice din structura acționariatului persoanei juridice care are calitatea de preemptor arendaș;
d) în cazul arendașilor persoane juridice cu acționariat altă persoană juridică, acţionarii care deţin controlul societăţii să facă dovada că sediului social sau secundar este situat pe teritoriul naţional și este stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) să prezinte actul de proprietate, extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.
În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri agricole vecine, având ca obiect terenul agricol cu două sau toate laturile egale, prioritate la cumpărarea are proprietarul de teren agricol vecin, tânăr fermier
Documentele care certifică calitatea de preemptor rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, persoane fizice:
a) o fotocopie a actului de identitate: BI/CI/paşaport, iar în caz de reprezentare se prezintă și procură notarială, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei;
b) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;
c)o fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare -cumpărare, contract de donaţie, sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificate de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);
d) o fotocopie a extrasului de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;
e) contractul de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;
f) documentele prevăzute la alin. (10) în cazul proprietarului de teren agricol, tânăr fermier;
f) alte documente doveditoare, după caz.
Documentele care certifică calitatea de preemptor rang III, proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, persoane juridice:
a) fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea;
b) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;
c)fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare - cumpărare, contract de donaţie, , sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);
d) fotocopie extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;
e) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la cumpărarea terenului ce face obiectul vânzării;
f) contractul de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;
g) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății care are calitatea de preemptor arendaș, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioada de 5 ani anteriori înregistrării ofertei de vânzare;
h) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național, în cazul asociaților persoane fizice din structura acționariatului persoanei juridice care are calitatea de preemptor arendaș;
i) alte documente doveditoare, după caz.
În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan preemptorii de rang IV: tineri fermieri trebui să îndeplinească următoarele condiții:
a) persoană fizică în vârsta de până la 40 de ani, neîmpliniţi la data înregistrării comunicării de acceptare, care desfășoară activități agricole, cu domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) persoană fizică, reprezentant al persoanei fizice autorizată, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, în vârsta de până la 40 de ani, neîmpliniţi la data înregistrării ofertei de cumpărare;
c) desfășoară activități agricole în cadrul unei ferme/exploatații agricole, în care se instalează la șef de exploatație.
Documentele care certifică calitatea de preemptor pentru tânărul fermier persoană fizică/persoană fizică autorizată potrivit
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.182/2016:
a) fotocopie după actul de identitate: BI/CI/pașaport persoană fizică
b) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;
c) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică; delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;
d) fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a diplomei de studii de profil (diplome, certificate, adeverințe–de studii în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală, diplome de absolvire studii– post liceale și liceale în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agricolă, mecanică agricolă, diplomă de absolvire a școlii profesionale sau diplomă/certificat de calificare ce atestă formarea profesională/certificat de competențe emis de un centru de un centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, care trebuie de asemenea să fie autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări sau certificat de absolvire a cursului de calificare emis de Agenția Națională de Consultanță Agricolă ce conferă un nivel minim de calificare în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă);
e) fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei a actului prin care se face dovada înregistrării la primărie a fermei/exploatației agricole;
f) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea și certificatul de înregistrare a persoanei fizice autorizate.
g) alte documente doveditoare, după caz
În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan preemptorii de rang V depun documentele de mai jos, în completarea cărora se depune decizia motivată privind destinația strict necesară ceretării agricole a terenului ce face obiectul vânzării:
a) fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea;
b) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;
c)fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare - cumpărare, contract de donaţie, , sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);
d) fotocopie extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;
e) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la cumpărarea terenului ce face obiectul vânzării;
În cazul în care niciun preemptor nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, primăria afișează procesul verbal de constatare a încheierii etapei procedurale privind exercitarea dreptului de preempțiune, cu mențiunea că se pot depune cereri de către potențialii cumpărători cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 41 din lege.
Potenţialii cumpărători pot depune la primărie un dosar care să cuprindă documentele doveditoare privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 41 alin. (1) și (2) din lege, în termenul prevăzut la art. 4 1 alin. (3) din lege, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:
I. pentru persoanele fizice:
a) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
b) să prezinte dovada desfășurării activităților agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c) să prezinte dovada înregistrării la autoritățile fiscale române cu minim 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.
II. pentru persoanele juridice:
a) să prezinte dovada că sediul social sau secundar este situat pe teritoriul naţional și este stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
b) să prezinte dovada desfășurării activităților agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c)să prezinte încrisuri din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minim 75% reprezintă venit din activități agricole;
d)asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe terioriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) în cazul în care în structura persoanelor juridice controlul este deținut de alte persoane juridice, asociații/acționarii să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
Pentru dovedirea condițiilor se depun următoarele documente:
I. pentru persoanele fizice:
a) cerere de înregistrare a ofertei de cumpărarea a terenului ce face obiectul vânzării;
b)o fotocopie a BI/CI/paşaport persoana fizică;
c) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;
d)adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;
e) adeverință emisă de primărie care să ateste desfășurarea de activități agricole pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, în original;
f) adeverință emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală care să ateste înregistrarea la autoritățile fiscale române cu minim 5 ani anterior înregistrării ofertei, în original;
g) alte documente doveditoare, după caz.
II. pentru persoanele juridice:
a) cerere de înregistrare a ofertei de cumpărarea a terenului ce face obiectul vânzării;
b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoatră activitatea;
c)în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;
d) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioada de 5 ani anteriori înregistrării ofertei de vânzare;
e) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, prin care se aprobă cumpărarea terenului agricol oferit spre vânzare;
f) adeverință emisă de primărie care să ateste desfășurarea de activități agricole pe o perioadă de minim 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, în original;
g) o fotocopie a BI/CI/paşaport pentru persoane fizice asociați în structura persoanei juridice, însoțită de adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;
h) declarație pe propria răspundere a persoanei împuternicite să reprezinte persoana juridică, în formă autentică, din care să rezulte că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, 75% reprezintă venituri din activități agricole așa cum sunt definite de art.103 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
i) alte documente doveditoare, după caz.
DEZASTRU! Seceta și recoltele dezastruoase din Dobrogea îi forțează pe fermieri să își vândă utilajele și terenurile.Mulți nu mai au bani pentru salariile angajaților pe care i-au găsit foarte greu. Cornel Zamfir deţine peste 1300 de hectare în apropierea localităţii Cobadin, în Constanța. A scos la vânzare mai multe utilaje agricole ca să obţină banii pentru salariile angajaților. Dacă fermierii mari au probleme, cei mici nu vor rezista.
În judeţul Constanța, din cele aproximativ 530.000 de hectare de teren agricol şi păşune, mai bine de 75% au fost distruse de secetă. Fermierii susţin că producţiile foarte mici, ratele la bănci şi costurile de salarii i-au îngenuncheat.
Mircea Chipăilă administrează 500 de hectare în zona localităţii Poarta Albă şi a fost nevoit să vândă deja 10 hectare pentru a obţine bani de salarii.
Trebuie să găsim pârghii, soluţii, să menţinem angajaţii vechi, specializaţi, spune Mircea Chipăilă - membru Asociaţia agricultorilor Constanța.
Fermierul mai spune că a ajuns, din păcate, în situația de a vinde din terenul agricol. Da, din păcate, în economia de piaţă aşa stau lucrurile. Noi trebuie să găsim, cu spatele la zid, soluţii. Da, aşa stau lucrurile din păcate, a adăugat Mircea Chipăilă.
Cornel Zamfir deţine peste 1300 de hectare în apropierea localităţii Cobadin, în Constanța. A scos la vânzare mai multe utilaje agricole ca să obţină banii pentru salarii.
„V-am spus că frica noastră asta e să nu ne plece oamenii. pe un astfel de utilaj dăm sute de mii de euro” spune agricultorul.
Dacă nu va reuşi să vândă utilajele, va recurge la soluţia extremă, deşi nedorită: să vândă o bucată de pământ.
Deja am colegi, care deja au început să îşi vândă din pământ, mă gândesc şi eu la situaţia asta, mai spune Zamfir.
Estimările de anul acesta pentru agricultura românească sunt sumbre, spun specialiştii. Cifra de afaceri a companiilor din agricultură ar putea avea o scădere de 15%. Şi Comisia Europeană trage un semnal de alarmă.
Roxana Popescu - Managing Director KeysFin: „În 2020 vom avea din păcate, în România, o scădere de 40 % a producţiei de vegetale, cea mai mare din UE, iar acest lucru se întâmplă, din păcate, din lipsa infrastructurii şi a lipsei sistemelor de irigare. Cele mai calamitate zone ar fi Constanta, Tulcea, Botoşani, Ialomiţa, Timiş şi Buzău. Cam acestea ar fi zonele cele mai grav afectate.”
Rusu Teodor – director Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj: „Fermierii mici nu rezistă în această situaţie, astfel se înregistrează chiar o tendinţă de comasare, fermele mari care preiau fermele mici.”
Comisia Europeană a avertizat că în 2020 România va înregistra o scădere de 40% a producției de vegetale, cea mai mare din toată Europa.
Gospodăria țărănească scutită de plata impozitelor pe terenuri și clădiri! Legea promulgată vineri, 20 noiembrie, de președintele Klaus Iohannis care prevede o nouă serie de facilități fiscale pentru membrii cooperativelor a fost publicată în Monitorul Oficial și intră în vigoare de astăzi, luni 23 noiembrie. Cea mai importantă prevedere vizează gospodăria țărănească care poate deveni membru cooperator asociat în cooperative agricole și astfel poate fi scutită de la plata impozitului pe terenuri și clădiri!
Prin noua lege care a intrat în vigoare de astăzi se prevede ”scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016”. Același document arată că contractele între cooperativa agricolă și membri se încheie pe o perioadă de minimum 3 ani!
Iată câteva modificări legislative aduse de Legea pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004:
La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
”Gospodăria țărănească poate deveni membru cooperator asociat în cooperative agricole. Definirea și modul de autorizare a gospodăriei țărănești se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.”
La articolul 76 alineatul (1), literele b) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„b) scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. b) – e), astfel: pentru primii 5 ani de la începerea desfășurării activității în cazul celor nou-înfiinţate şi pentru o perioadă de 5 ani, pentru cele deja înfiinţate, care au realizat la data de 31 decembrie a anului calendaristic precedent o cifră de afaceri anuală netă de până la 10.000.000 euro (o creștere a pragului de la 3.000.000 euro n.r), cursul de schimb fiind cel valabil la încheierea exerciţiului financiar în care s-a realizat cifra de afaceri;
e) scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.”
Important de precizat că în Legea nr. 21/2019 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, aflată în vigoare din 13 ianuarie 2019, este precizat că membrii cooperativei sunt scutiți și de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor luate în arendă de către cooperativele agricole de la aceștia.
La articolul 76 după litera e) a alineatului (1) se introduce o nouă literă, lit. e1), cu următorul cuprins:
„e1) scutirea cooperativelor agricole de la plata impozitului pentru clădirile și terenurile aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori;”.
Același document arată că stabilirea criteriilor și modalităților potrivit cărora membrii cooperatori și cooperativele agricole vor beneficia de scutirile de impozite se va face prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației.
VOCEA FERMIERULUI. Crescătorul de bovine Mihai Ionel Ambruș din județul Bihor face un apel disperat către ministrul de Interne, Marcel Vela, și ministrul agriculturii, Adrian Oros. Carantina instituită în unele localități îi împiedică pe operatori să ajungă la fermele unde trebuie făcute însămânțările la vite. Operatorii sunt în vârstă și acesta ar fi motivul pentru care li se interzice să intre într-o localitate carantinată.
Domnule ministru Vela, domnule prof. univ. ministru al Agriculturii Oros, ce fac cu vacile? Nu le mai insământez până nu se termină carantină din satul de tranzit Câmpani județul Bihor?! Pentru că dacă eu le insamantez cu msc cumpărat de mine spune Anz că dacă am doar cursul de la Tg Mureș și nu este acreditat.. Nu am voie.. Am chemat operatorul insamantator și la întrare în comună a fost oprit și întors din drum pe motiv că are anii mulți adică ii bătrân... Nu știți că tineretul fuge de baliga și noroi că dracul de tămâie... Câte proiecte de instalare tineri fermieri pt tineri plecati în străinătate au fost accesate? Câți tineri se înscriu la cursul de operatori insamantatori de la liceul agricol de la Dej.. De ce cursul s-a lungit de la 3 săptămâni la 3 luni.. Ori ne ocupăm de aici în ferma ori facem prostologie 3 luni... Cine vrea sa crească și să insamantez vaci învață în 3 zile nu 3 luni de zile.. Dacă nu ai plăcere, vocație, dragilor, nimic nu reușești.
Nu mai sunt operatori insamantatori în planul național strategic în linia de forță majoră să aibă libera trecere... Folosesc msc de înaltă valoare dar asta nu contează contează doar pupatul în fund în țara aceasta? Dacă fac eu însămânțare se trezește cineva sa spună ca este ilegal?
Dar restul Crescătorilor de bovine ce fac... Nu le mai insământeza ca este pandemie?, carantină? Este apelul făcut de crescătorul Mihai Ionel Ambruș pe grupul Facebook AGROINFO.
ANUNȚ OFICIAL! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat, în această seară, la finalul ședinței de Guvern că Ministerul Agriculturii a primit la rectificarea bugetară 1,2 miliarde de lei, sumă din care se va finaliza și plata avansului la subvențiile APIA cuvenit fermierilor pentru anul de cerere 2020.
Ministrul Adrian Oros a spus că în urma rectificării, a treia rectificare bugetară, bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu 1,2 miliarde de lei. Suma ne permite să achităm subvențiile fermierilor, să finalizăm plata avansului. Până la această dată, 96% din fermieri au primit avansul la subvenții, 750.000 de fermieri, iar suma autorizată la plată este de 1,370 miliarde euro, cu 103 milioane euro mai mult față de anul trecut. O să finalizăm despăgubirile pentru secetă, pe care le-am inițiat în septembrie, și să avem cheltuieli pentru plata subvenției la motorină, a anunțat ministrul agriculturii.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le achită fermierilor avansul la subvențiile aferente anului de cerere 2020 până la data de 30 noiembrie 2020, iar din 2 decembrie va începe plata finală, APIA le va achita fermierilor diferența dintre avansul de 70% din plățile directe și 85% din plățile compensatorii și cuantumul stabilit pentru aceste subvenții, pentru anul 2020.
Vă reamintim cuantumul pentru plata avansului APIA 2020:
PUNCT DE VEDERE. Asociația Județeană a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru" Bistrița-Năsăud, reprezentată de Vasile Turculeț, a transmis la redacția AGROINFO un punct de vedere legat de Ordinul nr.180 al Agenției Naționale pentru Zootehnie și Ministerul Agriculturii, un ordin care a scindat, se pare, oieritul din România în două tabere. Sunt asociații ale crescătorilor de ovine care contestă acest Ordin referitor la genotiparea ovinelor, monta la animalele de fermă, etc. și asociații ale oierilor care-l susțin.
AGROINFO inserează punctul de vedere al asociației de la Bistrița-Năsăud în forma în care ne-a fost transmis.
Prin diferite căi Asociatia Profesionala a Ciobanilor răspândește neadevăruri grosolane menite sa jigneasca oieri și asociatii ale crescătorilor de ovine despre care nu are nici un fel de informații.
Printre acestea se numără și Asociatia Judeteana a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru" Bistrița-Năsăud , care nu poate fi acuzată sub nici o formă de fraude sau superficialitate în ceea ce face și care promovează profesionalismul în domeniul oieritului românesc cel puțin la fel de mult ca Asociația Profesională a Ciobanilor la care facem referire .
Există însă și creduli ai afirmațiilor aberante făcute de reprezentanții A.P.C. punînd la îndoială adevăruri zdrobitoare. Ar fi însă de prisos să enumerăm o suită de inepții promovate de susnumita asociație, dar ne întrebăm cum poate cineva crede că cele 11 asociații coordonatoare ale Registrelor Genealogice ale raselor de ovine reprezinta doar 10% din oieritul românesc când fiecare Registru Genealogic are afiliate mai multe asociatii care realizează selecția și ameliorarea raselor care fac obiectul de activitate a fiecărui program de ameliorare?
Altfel spus, este vorba despre sute de asociații afiliate celor 11 Registre Genealogice, cumulînd efectivele de ovine care sunt deja înregistrate în acele Registre Genealogice.
Deci, nici sub aspectul numărului de crescători și nici sub aspectul efectivelor de ovine afirmația în cauză nu se apropie de realitate.
Dar mai mult ca orice, dacă cele 11 asociații sunt considerate deficitare după nu mai știu ce criterii, dorim să facem cunoscut că și noi - cea de-a 12-a asociație - CONTESTĂM ORDINUL MADR NR. 180/2020, fapt care de altfel l-am mai spus și cu alte ocazii.
Dar, nici noi și nici celelalte 11 asociatii ale crescătorilor de ovine și caprine nu-l contestă datorită genotipării berbecilor pentru care se emit Certificate Zootehnice și nici pentm testul de filiație, ba chiar dimpotrivă.
Ordinul MADR nr. 180 / 2020 este contestat de 100% dintre profesioniștii în oierit care într-adevăr se pot numi oieri, știindu-se că atributul de oier nu este influențat de numărul de oi deținute pe considerente de „vânător de subvenții" și nici pe baza de moștenire profesională realizată adeseori la modul foarte superficial.
În fine, conducerea A.J.C.M.O.„Dealu Negru" BN roagă respectuos să nu mai fie minimalizați oierii din această asociație și nici din multe altele, pentru simplul fapt că cineva dorește să-și impună un anumit punct de vedere.
Vă mulțumim,
Consiliul Director al
A.J.C.M.O Dealu Negru" BN