În aceste momente de criză acută, salvarea de vieţi omeneşti şi sprijinirea mijloacelor de subzistenţă sunt de o importanţă capitală. Comisia îşi intensifică şi mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se menţină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecţionarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.

De acest sprijin vor beneficia inclusiv fermierii şi pescarii, precum şi persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE şi vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. "Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid şi flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză şi să facă progrese pe calea redresării", se arată într-un comunicat al CE.

Măsuri de sprijinire a fermelor

Documentul precizează, printre altele, faptul că "agricultura şi pescuitul din Europa au un rol esenţial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecinţă lanţurile noastre de aprovizionare cu alimente şi economiile locale susţinute de aceste sectoare".

Ca şi în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin pescarilor, pentru încetarea temporară a activităţilor de pescuit, fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producţiei şi pentru acordarea de spriji, şi, nu în ultimul rând, organizaţiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescăreşti şi de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin şi pentru procesarea acestora de către administraţii, prin majorarea avansurilor pentru plăţile directe şi plăţile pentru dezvoltarea rurală şi prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la faţa locului, pentru a minimiza nevoia de contact fizic şi a reduce sarcina administrativă.

Potrivit hotărârii aprobate de Guvern, care completează HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice și a costurilor aferente testelor pentru determinarea calității genetice a animalelor, suma alocată ajutorului de stat pentru anul 2020 este de maximum 54,048 milioane lei, din care 25,012 milioane lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 29,036 milioane lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Ajutorul de stat se acordă pentru acoperirea costurilor pentru următoarele servicii:

• întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice, servicii, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 100% din costuri;
• efectuarea testelor de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 70% din costuri.

Această formă de sprijin este conformă cu prevederile Regulamentului UE nr. 702/2014 privind ajutoarele de stat.

Pentru anul 2019, plafonul maxim propus de de MADR a fost de 72,075 milioane lei. DETALII aici: BANI pentru PLATA AJUTORULUI DE STAT în 2019 pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE!

Introducerea apei pe canalele de aducţiune ce asigură necesarul de apă pentru irigaţii se face pe măsura solicitărilor, concretizate pe bază de comenzi certe, în urma încheierii contractelor multianuale sau sezoniere.

Astfel, începând cu data de 4 martie 2020 şi până în prezent, au fost pornite staţii de pompare din şase judeţe: Botoşani, Brăila, Buzău, Ialomiţa, Galaţi şi Tulcea.

În judeţele respective, în care au fost solicitări de apă pentru irigaţii, s-a introdus apă pe 588 km de canale de aducţiune şi distribuţie, funcţionând un număr de 35 de staţii de bază şi repompare aparţinând ANIF, 58 de staţii de punere sub presiune şi 41 motopompe aparţinând beneficiarilor (OUAI, FOUAI si alţii). Până la această dată, s-au irigat în total 4.699 ha, în principal la culturile de păioase.

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va continua să pună în funcţiune noi aducţiuni, pe măsură ce se primesc solicitări de apă de la beneficiarii cu care ANIF are încheiate contracte de irigaţii sau se vor încheia noi contracte.

Potrivit informaţiilor centralizate din Filialele Teritoriale ale ANIF, pe judeţe, campania de irigaţii a demarat astfel:
1. BOTOŞANI – în amenajarea Curteşti, pentru o suprafaţă contractată de 437 ha, la OUAI Curteşti care irigă o livadă de pomi fructiferi.
2. BRĂILA – în amenajarea Brăila Dunăre Siret, pentru o suprafaţă contractată de 3.625 ha la Federaţia Utilizatorilor de Apa pentru Irigaţii Vădeni, unde se irigă culturile de păioase. La această dată, suprafaţa efectiv udată este de 384 ha;
– în amenajarea Latinu Vădeni unde sunt contractate 3.790 ha în urma comenzilor primite de la OUAI Baldovineşti şi alţi beneficiari. Până la această, s-au irigat 50 ha de păioase;
– în amenajarea Insula Mare a Brăilei unde sunt contractate 64.660 ha în urma comenzilor primite de la OUAI Insula Mare a Brăilei. Până la această dată, s-a irigat o suprafaţa de 1.360 ha de păioase;
– în amenajările Terasa Brăilei, Ialomiţa Călmăţui, Terasa Viziru si Călmăţui Gropeni Chiscani, în aceste zile s-a introdus apa pe canale, ca urmare a comenzilor primite de la OUAI CA1 Motopompe, OAUI SK Mihail Kogălniceanu, OUAI SR Râmnicelu, OUAI Gorgova, OUAI Unirea Traian, OUAI SU1, OUAI Tevesil, OUAI Lacu Sarat, OUAI SPP 18+19 Isiflor, OUAI Roşiori, OUAI SRPA 16 Oprişeneşti, OUAI Benefica II, OUAI SPP 2 Tichileşti din judeţul Brăila şi OUAI Ograda din judetul Ialomita. Pe măsura ce se creează nivel optim de funcţionare, va începe irigatul efectiv pentru culturile de păioase şi legume. La această dată, în judeţul Brăila a fost introdusă apă pe o lungime de 430 km canale aducţiune;
3. BUZĂU – în amenajarea AHC Câmpia Buzăului, la solicitarea OUAI Bazin Legumicol Mărăcineni Săpoca, care are contractă o suprafaţă de 389 ha. Până în prezent, s-au irigat efectiv 50 ha de legume;
4. IALOMIŢA – în amenajarea Pietroiu Ștefan cel Mare, la solicitarea OUAI Săveni şi Agrisaveni, unde în aceste zile s-a introdus apa pe canalele de aducţiune pe o lungime de 62 km, iar pe măsura asigurării nivelului optim de funcţionare se vor iriga culturile de păioase;
5. GALAŢI – în amenajarea Câmpia Covurlui, unde este contractată o suprafaţă de 80.994 ha. În urma comenzilor primite de la Federaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Câmpia Covurlui, până la această dată, s-a irigat efectiv o suprafaţa de 1.878 ha de culturi de păioase şi legume;
– în amenajarea Terasa Tecuci Nicoreşti Movileni, la solicitarea OUAI Tecuci, s-a introdus în aceste zile apa pe canalele de aducţiune, iar pe măsura asigurării nivelului optim de funcţionare se vor iriga culturile de sfeclă de zahar, păioase şi legume;
La această dată, s-a introdus apă în judeţul Galaţi pe o lungime de 75 km canale de aducţiune;
6. TULCEA – în amenajarea Măcin 23 August, în urma comenzilor de apă de la ODD Baghia, unde sunt contracte pe 8.000 ha, s-a irigat efectiv până la această dată 375 ha de păioase şi rapiţă;
– în amenajarea 23 August Isaccea, în urma comenzii de apă de la ODD Lata, unde sunt contracte pe 9.300 ha, s-au irigat efectiv până la această dată 444 ha de păioase.

ANIF anunţă că, până la data 30 martie, au fost încheiate un număr de 763 contracte din care 631 contracte multianuale şi 132 contracte sezoniere în 25 judeţe. Suprafaţa aferentă acestor contracte este de 830.242 ha. ANIF are însă posibilitatea asigurării aducţiunii apei pentru irigat pe o suprafaţa de 1.016.141 ha.

Având în vedere lipsa precipitaţiilor şi creşterea deficitului de apă din sol, ANIF invită, în continuare, toţi fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să facă demersuri în acest sens. Amintim faptul că, în această perioadă, contractele se vor transmite numai prin format electronic, pentru evitarea contactului direct, ca măsură pentru a preîntâmpina răspândirea Coronavirus.

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare anunţă pe această cale şi faptul că nu sunt probleme în asigurarea resurselor financiare pentru susţinerea lucrărilor din Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România. În urma alocărilor bugetare asigurate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în suma de 232 milioane lei, se finanţează continuarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de irigaţii în 93 obiective de investiţii. În acest an, se vor pune în funcţiune 11 obiective de investiţii din amenajările de irigaţii. De asemenea, se fac eforturi pentru a fi alocate sume suplimentare pentru a putea pune în funcţiune încă 5 obiective de investiţii, la care gradul de realizare este de peste 80%.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță, într-un comunicat transmis către AGROINFO, că începând de astăzi, 1 aprilie 2020, efectuează plăţile aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este 8.136.856,76 euro, respectiv 37.946.231,46 lei pentru un număr de 33 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.
Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii M215 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

În ultimele zile a fost văzut un număr tot mai mare de mistreți, căprioare și cerbi în jurul fermelor zootehnice, prin grădinile pensiunilor și prin curțile oamenilor din mai multe sate și comune din zona de nord a țării. Atenție, fermieri! Această „libertate” de mișcare a animalelor sălbatice este un nou pericol de răspândire a PPA!

La prima vedere, este normal ca în condiții de iarnă animalele să iasă din teritoriul lor obișnuit, să coboare în sate și să caute hrană. Dar comportamentul lor s-a schimbat. În zonele de deal și de munte din județul Suceava, animalele intră în curțile oamenilor, caută nestingherite, fără frică, prin grădini, fânare și în apropierea depozitelor de hrană. Ajung chiar până în pridvorul caselor! Nu se mai sperie de oamenii care sunt la geam sau în curte, iar câinii de pază nu se mai agită și nu mai semnalizează prin lătrat prezența sălbăticiunilor!

Iată câteva imagini surprinse în curtea unei pensiuni din Fundu Moldovei.

Comisia Europeană a aprobat, pe 31 martie 2020, bugetul programului pentru distribuirea gratuită a fructelor şi produselor lactate către elevi în anul şcolar 2020/2021: 145 milioane de euro vor fi alocate pentru fructe şi legume şi alte 105 milioane de euro pentru produse lactate. Statele membre UE pot suplimenta aceste sume din bugetele naţionale. Bugetul pentru anul şcolar 2020/2021 include şi Marea Britanie.

România va primi din bugetul UE aproape 7,867 milioane de euro pentru fructe şi legume, plus 10,771 milioane de euro pentru a distribui gratuit elevilor produse lactate.

Comisarul european pentru Agricultură Janusz Wojciechowski a declarat că „în contextul actual, este cu atât mai important ca toţi copii din Uniunea Europeană să ştie şi să înţeleagă de unde vine hrana noastră”. Acesta a aprecizat că au fost luate măsuri care ţin cont de închiderea şcolilor în ţările din Europa, din cauza pandemiei de coronavirus, dar „este important să privim spre viitor”.

Potrivit datelor Comisiei, în anul şcolar 2018/2019, peste 20 de milioane de elevi din toată Uniunea Europeană au beneficiat de acest program, care a inclus şi programe educative. În jur de 155.000 de şcoli au participat la schema de sprijin cu peste 71 milioane kg fructe şi legume şi 167 milioane litri de lapte distribuiţi elevilor din Uniunea Europeană. Aceste măsuri au fost completate cu activităţi educaţionale, susţinute cu 192 milioane de euro din bugetul UE.

Decizia Comisiei pentru anul 2019/2020. Școli închise din cauza COVID-19. Ce se întâmplă cu fructele și laptele elevilor!

Implementarea programului în anul şcolar 2019/2020 este afectată de închiderea şcolilor din cauza pandemiei de COVID-19. Comisia Europeană a precizat că ţările UE pot invoca această criză ca motiv de „forţă majoră” şi pot plăti furnizorii produselor perisabile distribuite prin Program (fructe, legume, lapte și produse lactate). Produsele pot fi donate spitalelor, organizaţiilor caritabile şi băncilor de alimente, pentru a ajunge la persoane nevoiaşe.

Pentru anul şcolar 2019/2020, România a primit din partea UE aproape 6,867 milioane de euro pentru fructe şi legume, plus 11,301 milioane de euro pentru produse lactate.

Bugetul fiecărei ţări este stabilit de Comisia Europeană în funcţie de numărul de elevi care participă la program. Autorităţile naţionale pot transfera 20%-25% din bugetul alocat între cele două sectoare (legume-fructe şi lapte - n.red.).

În vremea pandemiei de COVID-19 şi a presupusei crize alimentare, la noi în ţară se petrec lucruri… cel puţin ciudate, dacă nu chiar absurde. Se pare că unii se tem mai mult de panica populaţiei, decât de efectele unor decizii pripite.

Iată ce spune Puiu Ilisei, crescător de pui de carne din judeţul Călăraşi, administrator Pilis SRL:

Zilele astea a fost o propagandă pe la televizor că n-avem, c-avem, că sunt rafturile goale… Păi ce mai era pe rafturi era producţia noastră, restul era din import. Noi duceam un tir de carne la supermarket, alte cincizeci de tiruri veneau din afară. Atunci, alea cincizeci n-au mai venit şi a fost doar marfa din tirul nostru.

Săptămâna trecută a fost o cădere extraordinară de piaţă. După ce, cu câteva zile înainte, era o cerere de carne de 7-8 ori mai mare decât puteam să producem, bineînţeles că noi nu puteam mai mult, e vorba de spaţii de creştere, abatorul are capacitatea lui… ei bine, la un moment dat, cererea a scăzut foarte mult, atât de mult încât marţea trecută nu ne-am vândut marfa. După ce, cu câteva zile înainte, nu aveam ce să vindem. De ce? Pentru că cineva responsabil, cineva de la butoane, a dat drumul la carne din import.

Culmea este că această carne din import a venit foarte multă din zona de focare de gripă aviară confirmate, din Polonia. Cine trebuia să o oprească nu a făcut-o, pentru că a primit comanda că trebuie să lase, să fie magazinele pline, ca să nu intre lumea în panică.

După ce se va termina cu coronavirusul, să vedem ce fel de virus va circula prin fermele de păsări. De vreme ce au venit dintr-o zonă contaminată, vă daţi seama că au adus ceva boală pe aici. Noi suntem ai nimănui!, a declarat, pentru AGROINFO, Puiu Ilisei.

CITEŞTE şi: Mesaj ADRIAN OROS pentru Comisia Europeană: Daţi drumul ALIMENTELOR la FRONTIERE!

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Aceştia susţin că interzicerea transportului de animale vii va prăbuşi zootehnia României şi spun un „NU” hotărât unei astfel de interdicţii, atâta timp când bunăstarea animalelor este respectată.

Redăm mai jos, integral, scrisoarea deschisă a preşedintelui ACEBOP către Prim-mininistrul României:

Către,
Domnul Ludovic ORBAN, Prim-ministrul României
Stimate domnule Prim-ministru,

Fermierii crescători de animale de rentă sunt îngrijoraţi privind demersurile făcute de unii europarlamentari şi ONG-uri europene pentru stoparea transporturilor de animale vii, în contextul epidemiei cu Coronavirus, COVID-19.

Este demonstrat ştiinţific că animalele nu transmit Coronavirusul.

Vă aducem la cunoştinţă faptul că România este singurul stat european care are în curs de adoptare un proiect legislativ cu condiţii intărite de bunăstare pentru animalele vii în timpul transportului. Am salutat cu încredere proiectul iniţiat de domnii Miniştri Florin Cîţu şi bunăstare pentru animalele vii în timpul transportului., proiect care va micşora, prin aplicarea lui, riscul ca animalele să suporte condiţii de transport sub standardele europene.

În acelaşi timp, am agreat Ghidul de monitorizare a măsurilor aplicate la graniţă, publicat de Comisia Europeană în data de 16 martie, care cuprinde elemente importante pentru protecţia comercială.

În primele zile ale epidemiei, am întâmpinat un disconfort accentuat datorită restricţiilor de pe teritoriul Ungariei privind transportul de purcei, la fel şi la graniţa Nădlac, unde camioane cu pui de o zi au aşteptat ore întregi la cozile formate.

Odată cu stabilirea „culoarelor verzi”, situaţia s-a ameliorat simţitor, atât pentru animalele vii, cât şi pentru produsele alimentare, decizia acestei măsuri fiind într-adevăr benefică pentru producători.

Evoluţia situaţiei în raport cu COVID-19 este una pozitivă, chiar dacă mai apar neclarităţi sau riscuri, acestea sunt punctuale şi le rezolvăm printr-o bună comunicare cu Guvernul.

România este o ţară dependentă, mai bine de 70%, în domeniul agroalimentar, de celelalte state membre. În acest context, interzicerea transporturilor de animale vii ne-ar aduce mari dezechilibre economice.

Datorită evoluţiei pestei porcine africane (PPA) şi a neaplicării legii reproducţiei la suine, nu avem reproducţie. Achiziţionăm în jur de 1,5 milioane capete purcei din state membre mari producătoare, precum Germania, Spania, Danemarca, Olanda, Ungaria şi milioane de pui de o zi.

În ţară intră zilnic multe transporturi cu animale vii, care ajung la destinaţie cu respectarea regulilor comunitare pentru bunăstarea animalelor.

Este o perioadă benefică şi exporturilor de ovine şi bovine către statele din Golf, ţinând cont de faptul că în această perioadă nu se înregistrează temperaturi care să streseze animalele.

Respectăm bunăstarea animalelor şi considerăm că treptat, printr-un plan pe 4-5 ani, vom ajunge la plus valoarea dată de comercializarea cărnii.

Susţinem poziţia Comisiei Europene din Orientările privind măsurile de gestionare a frontierelor publicate la 16 martie, în care se insistă asupra faptului că transportul de animale între Statele Membre şi ţările din afara UE trebuie să continue, în ciuda problemelor severe impuse de epidemia actuală.

Vă rugăm, stimate domnule Prim-ministru, să ne susţineţi activitatea de producători, exportatori şi să nu acceptaţi interzicerea transportului de animale vii.

Mulţumim pentru sprijin, asigurându-vă de întreaga noastră consideraţie.

Preşedinte ACEBOP
Dr. Mary-Eugenia PANĂ

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro

CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo 

Potrivit reglementărilor care au fost aprobate prin vot în mai 2018 de către toate statele membre, originea ingredientului primar trebuie indicată atunci când ea nu coincide cu originea alimentului, pentru a nu induce în eroare consumatorii şi pentru a armoniza prezentarea acestor informaţii. Noul regulament promite să asigure "un nivel ridicat de transparenţă, oferind cetăţenilor UE informaţii clare despre originea alimentelor vândute pe piaţa UE".

Obiectivul este de a evita informaţiile înşelătoare sau potenţial înşelătoare cu privire la etichetarea produselor alimentare. Sunt oferite diverse opţiuni prin utilizarea uneia dintre aceste trei indicaţii: "UE", "Din afara UE" şi "UE şi din afara UE". Aşadar, conform noului standard, mărcile de identificare care însoţesc produsele alimentare nu sunt considerate o indicaţie a ţării de origine sau a locului de provenienţă.

"Ingredient primar" înseamnă ingredientul sau ingredientele dintr-un produs alimentar care reprezintă mai mult de 50% din respectivul aliment sau pe care consumatorul le asociază de obicei cu denumirea produsului şi pentru care, în majoritatea cazurilor, este necesară o menţiune cantitativă. Indicarea originii ingredientelor primare este un element cheie pentru consumatori pentru a accesa informaţii mai clare cu privire la produsele alimentare pe care le achiziţionează şi reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru operatorii alimentari pentru a-şi pune în valoare produsele.