Super User
Vin vremuri grele cu mâncare puțină și de proastă calitate, prevestește oierul mureșean Gicu Ciprian Doroftei. Crescătorul de animale îi îndeamnă pe colegii fermieri să nu vândă mieii ieftin, ci să țină de ei pentru că prețurile vor crește pe fondul cererii în creștere, în ciuda a ceea ce încearcă aduc samsarii să inducă teamă în piață.
Vădit deranjat de situație, Gicu Ciprian Doroftei, oier din Reghin, județul Mureș, a transmis mesaj tuturor crescătorilor de ovine, prin care îi îndeamnă să nu vândă mieii samsarilor și să țină de preț:
”Am un mesaj pentru ciobani, oamenii care au animale, care munciți la miei. Am văzut că s-au apucat golanii aceștia, de achiziționat miei, cu 9 lei…alții ziceau că vor ajunge 8 lei! Fraților, nu vă descurajați și le dați miei la prețul acesta, că să vă zic care este șmecheria, peste o lună sau două vine o foamete cu treaba asta (n.r. pandemia de coronavirus). Nu vă descurajați că vor umba precum câinii după ei, aceștia care spun că nu trebuie trebuie miei și nu se trec, ei cu 9 lei se trec, dar mai scump nu, cu 9 lei de ce trebuie? Ăștia sunt niște boschetari, mă, niște golani, ăștia care achiziționează miei, că nu-s ăștia trebuie miei la ăștia cu fermele, ăștia-s niște golani, ăștia care bagă în ferme, boschetarii, frate!”
Limbajul nu tocmai ”ortodox” al crescătorului de oi este menit să tragă un semnal de alarmă, căci pot bate la poarta oierilor persoane îndoielnice din punct de vedere moral, care pot să-i înșele la preț, ba chiar să nu le mai dea niciodată banii:
”Ăștia care au avut și ei 2.000 de euro și au cumpărat și ei o rablă de dubă și a făcut un pod la dubă și merg prin sate la niște fraieri ”să luăm miei de la ei”, să ne facem 1-2 lei la kilogram, scăzământuri la miei…Ăștia-s ultimii oameni de la noi din țară la care nu le place să muncească nimic și umblă după șmecherii, dacă poate din 10 pe unul să îl păcălească să nici nu-i mai dea banii după, pe miei, așa cum știu ei să facă! A dat sărăcia în ei, foametea în ei, de aia v-a dat prețul acesta! Sunt plini de camătă și de dobânzi, nu vedeți că se urcă precum hoții, 2-3 într-o mașină, sunt tovarăși și nu știu cum să vă facă de bani și de miei”.
Foto: canal2.md
Gicu Ciprian Doroftei face apel la toți crescătorii de oi să își aprecieze munca și să vândă mieii la un preț rezonabil.
”Dechideți-vă mintea, ca vor urma ăia mari după miei și ăia dacă au de achiziționat miei și dacă m-au auzit pe mine, trimiteți voi mașini la noi și dați-ne prețul corect că noi muncim, că de la 1 decembrie ne sunt oile pe grajd și e 1 aprilie, uite ce avem în grajd, e plin de miei! Dar de la mine n-o să-i vedeți și nici de la alți bărbați ca mine n-o să-i vedeți cu 9 lei! Fiți bărbați și dați preț corect pe ei, preț corect, nu am cerut bani mulți, nu cum vorbesc alții de 20-18 lei, dar 15 lei/kilogram era prețul corect la miei, dar tot la prețul acesta ajunge la voi în ferme, dar ajung prin golanii ăștia. În zona Mureș, Bistrița, vă știu pe toți, vă știu că sunteți plini de dobânzi la șmecheri! N-are rost să vă dați mari în fața oamenilor, voi lucrați o dată în an, atunci când puteți să prostiți cu mieii, voi care ați umblat cu piei de oaie, acum veniți să luați de la oameni care au sute de miei!”, mai arată oierul în mesajul postat pe Facebook.
Crescătorul de animale crede că va urma o perioadă în care carnea de miel va fi la mare căutare, având în vedere pandemia de la nivel mondial și modul greoi de aprovizionare a supermarketurilor din cauza restricțiilor de trafic dintr-o țară în alta: ”Vorbiți de bani grei! În 2 luni de zile în marketuri și magazine numai pufuleți vor fi, cipsuri și bere, carne nu va mai fi! Pulpele nu vor mai veni de afară, șoferilor le este frică să se ducă pentru că intră în carantină! Părerea mea, ca om, este să țineți de miei, să nu îi dați la golani! Unde vă sunt asociațiile, că nu ține nimeni cu voi, asociațiile la care dați o grămadă de bani pentru câte o adeverință? Vedeți, nu vă ajută nimeni, ăia trebuia să facă câte o cooperativă, să pună piciorul în prag, să nu îi lase pe golani să vină la noi și la oameni să îi păcăleacă, au dat oamenii miei cu 9 lei pe kilogram, batjocură! Vă rog frumos, să vă uniți, să nu dați mieii! Dacă o fi să dați mieii cu 9 sau 10 lei, dați la oamenii de rând, să mănânce ei, să nu-și bată nimeni joc de munca noastră!”
Sursa
Fermierii au stat miercuri, 1 aprilie, față în față cu autoritățile pentru a discuta despre probleme survenite în agricultură odată cu pandemia de COVID-19. Alexandru Baciu, producător agricol în județul Călărași a relatat după întâlnirea condusă de premierul Ludov Orban că a cerut în cadrul întrevederii să nu mai fie umilit de procesatorul de lapte care oferă un preț de nimic pe laptele produs în fermă!
”Am participat la videoconferința din data de 01.04.2020. Când am fost invitat am crezut că este păcăleală având în vedere data. Dar nu, a fost reală. Am fost onorați de prezența primului ministru, a ministrului nostru și alții”, a arătat Alexandru Baciu pe pagina personală de Facebook.
Acesta a completat că problemele expuse au fost multe și complexe, unele reale altele mai reale. ”Toată lumea cerea câte ceva, unii chiar plângeau cu lacrimi de crocodil că nu au materie primă, ambalaje, semințe, etc. Din cei care cereau nici unul nu oferea nimic, domeniul lui era fruncea. Este adevărat că printre cei care au cerut am fost și eu, dar am cerut să fiu lăsat să-mi repar singur sistemul de irigat să nu mai stau la mâna câtorva firme abonate la lucrări șmenuite pe SEAP, am cerut să nu mai fiu umilit de procesatorul de lapte care oferă un preț de nimic pe laptele produs în fermă invocând așa zisa politica de preturi iarnă-vară, de parca vaca mea vara nu mai mănâncă intră în avarie- nu am primit nici o explicație”, a mai povestit fermierul din Călărași.
Alexandru Baciu a mai subliniat că Consiliul Concurenței ar trebui să urmărească dacă și prețurile la raft ale produselor lactate scad în perioada de vară.
”Am oferit carne de vită atât cât pot eu produce, pentru procesatori și supermarketuri dar nimeni nu este interesat, avem varianta bălăriilor ieftine de afară că vorba aceea trăiască sarea și apa. Videoconferinta s-a încheiat cu ce am notat, o să vedem și cu promisiuni. DECI NU AM CERUT NIMIC. P.S. Mă întreabă un prieten mucalit, dacă cu vacile am vorbit?”, a conchis fermierul.
Conform informațiilor transmise de Guvern, premierul Ludovic Orban a avut pe 1 aprilie consultări cu reprezentanții industriei agroalimentare pe marginea soluțiilor necesare pentru remedierea problemelor cu care se confruntă acest domeniu, în contextul crizei COVID-19. Timp de două ore și jumătate, discuțiile s-au concentrat asupra măsurilor necesare pentru asigurarea continuității aprovizionării pieței cu produse alimentare și a modului în care Guvernul poate sprijini acest sector vital pentru economie.
Sursa
Fermierul Ion Olteanu, mesaj dur pentru autorități! Cunoscut drept un om împăciuitor, care de fiecare dată se poziționează undeva la mijloc, încercând astfel să nu fie de partea unora sau a altora, de data aceasta cunoscutul fermier a răbufnit și acuză Ministerul Agriculturii că nu pune în acțiunile nimic din ceea ce se discută și ce convine cu agricultorii. Administratorul holdingului agricol Agromad Crops mai spune că nu se aștepta ca Ministerul Agriculturii să nu aibă niciun fel de reacție atunci când marii fermieri ai României au fost numiți oligarhi la Bruxelles.
Ion Olteanu, administratorul Agromad Crops, se declară revoltat, în ultima postare de pe pagina sa de Facebook, de faptul că Ministerul Agriculturii nu face nimic pentru a rezolva problemele cu care se confruntă mulți fermieri din țară la această oră: ”Ministerul Agriculturii tace …tace și le face, spunea Mamaia, Om din zona Moromeților, geografic, dar mai ales lingvistic, cultural. Eu zic că Tace și Nu le Face. Din când în când mai și Vorbește…dar tot Nu Face. Argumentez, așa e regula, așa e Fairplay. Sunt mari probleme în Zona Asigurărilor…cum o dăm, cum o sucim, tot la Asigurator Cade Profitul. Nici o inițiativă…că de, cum să deranjăm asiguratorii? Nu vrem pomană, vrem doar dreptate. A se vedea problema înghețului târziu, care a afectat grâul. A se vedea seceta, care în unele județe persistă din vară. Tăcere. Am încercat să vin cu o propunere pentru neplafonare și dirijarea a 10% din subvențiile fermierilor mari către cei mici, dar nu mai mici de 10 ha, cine spune că faci agricultură performantă pe mai puțin de 10 ha Minte, sub 10 ha înseamnă doar voturi, bani aruncați…tăcere”.
Fermierul care lucrează terenuri în județele din jurul Capitalei este contrariat de faptul că marii fermieri ai țării noastre au fost catalogați drept oligarhi la Bruxelles și spune că nu se aștepta ca Ministerul Agriculturii să nu aibă niciun fel de reacție. În acest context, Ion Olteanu atrage atenția că marii fermieri nu sunt oligarhi întrucât au teren în arendă și tot ce câștigă împart cu arendatorii.
”Aceeași tăcere când unii de la Bruxelles ne-au numit oligarhi. Nu fraților, nu suntem oligarhi, terenul nu este în proprietatea mea, am peste 3.000 de arendatori, cu ei împart profitul. În cei mai mulți ani, doar arendatorii ies cu profitul și cel care muncește pământul cu încă o datorie la bancă. De parcă, marile companii din West, ale lor, de unde cumpărăm 95% din tractoare, utilaje, inputuri, adică totul, sunt oligarhi. Nu, nu sunt oligarhi, ei sunt investitori strategici, pe care acum țările civilizate, șefii de fapt ai Europei, se grăbesc să îi susțină să nu cadă economia. Tăcere. Mă așteptam sincer la o reacție când ne-au numit oligarhi. De parcă cei 50% din mâncarea României, importată, ce paradox, ce dezastru, provin de la fermele de familie. Nu, provin de la marile concerne cărora parcă li se potrivește mai bine titulatura azi, când vedem cât de strategic este să produci în propria țară mâncarea, toată mâncarea, când vedem cu durere că sistemul medical, infrastructura, agricultura sunt elemente de siguranță națională. Azi poate ministerul Agriculturii nu va mai tăcea și la Bruxelles va rosti tare, răspicat și cu argumente că nu poți să te joci cu siguranța alimentară a unei țări, că oligarhii agriculturii românești produc 70% din producție deși sunt sub 10% din fermieri, că produc pe niște terenuri care acum 10 ani erau pârloagă. Nu am terminat. Mă duc pe câmp. Câmpul vorbește, nu tace. Revin.”
Sursa
n județul Galați, în comuna Matca, vestită pentru legumele sale, fermierii nu-și mai văd capul de treabă. În timp ce unii culeg de zor salata, ridichile și castraveții din solarii și caută piețe de desfacere, alții au grijă de roșiile care se află pe ultima sută de metri înainte de a fi culese.
Pentru a lua pulsul din patriei legumelor gălățene, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a stat de vorbă direct cu un legumicultor din Matca. Săndel Pricope are un hectar de solarii pline cu roșii, și nu orice fel de roșii, ci numai specialități. Acesta mai are însă ceva de așteptat până ce tomatele vor fi coapte și numai bune de cules. Dacă anii trecuți, legumicultorul din Matca nu făcea față comenzilor, în acest an, în contextul epidemiei de coronavirus, spune că nu știe dacă lucrurile vor mai merge la fel de bine.
Specialitățile de roșii pe care le cultivă Săndel Pricope sunt foarte apreciate
”Roșiile se vor coace după 20 aprilie. Eu în niciun an nu am avut probleme cu roșiile pentru că am mai mult specialități: roz, creață, galbenă, cherry, am puține roșii normale. Anii trecuți nu am avut marfă să pot satisface toți clienții. Roșiile de obicei le vând în piața angro de aici de la Matca și am clienți care au firme, magazine, sau clienți care la rândul lor vindeau și ei în piețele mai mari, în Suceava, de exemplu. Am mai dat și la depozite care preambalează și vând la supermarketuri. Și eu cum am și roșii cherry, ei le ambalează, le pun la caserole și le dau mai departe. De 20 de ani n-am mai fost la piață la tarabă pentru că am cantități mari. Au mai fost și ceva cantități mici care au mers la export, dar prin intermediari. Anul ăsta nu știu ce va fi”, a declarat Pricope Săndel.
În acest moment la Matca este perioada în care se culeg castraveții și piața din comună este plină de castraveți, ne-a precizat legumicultorul.
”Acum e piața plină de castraveți, dar eu nu am castraveți, am numai roșii. Aici la Matca sunt cantități mari de castraveți pe care nu au oamenii unde să le dea. Se culege foarte mult și chiar dacă într-o zi se deblochează, a doua zi culege lumea iar. Vin TIR-uri să mai ia, dar vin foarte puține, un TIR la câteva zile. Cei care vin sunt intermediari, firme românești care încarcă de aici de la noi din România și duc în Polonia, în niciun caz nu sunt polonezi”, a mai spus Săndel Pricope, legumicultor din Matca.
Sursa
O nouă procedură de lucru pentru Campania 2020 din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Secretarul de stat Emil Dumitru a anunțat în această seară că la nivelul Ministerului Agriculturii se lucrează la o procedură nouă pentru ca toți fermierii să poată să depună cererile unice în termen.
”Ministerul Agriculturii împreună cu APIA lucrează la o procedură prin care depunerea cererilor unice de plată să se facă online pentru a nu vă mai deplasa la centrele locale sau județene APIA și să reîncepem depunerea cererilor din începând din data de 6 aprilie, până când a fost suspendată. Vă dăm asigurări că niciun fermier nu va trebui să rămână cu cererea nedepusă. Este foarte foarte important ca toate cererile unice de plată să fie depuse”, le-a transmis fermierilor Emil Dumitru într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.
Pentru a se preveni răspânirea noului coronavirus, depunerea cererilor d eplată pentru subvențiile APIA din acest an a fost suspendată în intervalul 16 martie – 6 aprilie. Totodată, de la Comisia Europeană, România a primit undă verde să devanseze termenul-limită de depunere a cererilor până pe data de 15 iunie, cu o lună peste termenul inițial de 15 mai.
Sursa
https://agrointel.ro/137156/emil-dumitru-madr-o-noua-procedura-pentru-subventiile-apia-din-acest-an/
Programul Tomata 2020 a fost îndelung așteptat de către legumicultori. Până în ultima clipă, fermierii au sperat că în forma finală va dispărea formularea prin care plata poate fi de până la 3.000 de euro și că toți producătorii vor beneficia de o plată fixă, stabilită prin Hotărârea de Guvern. Nu s-a întâmplat acest lucru, Guvernul fixând doar un plafon pentru banii ce vor fi împărțiți și care se ridică la circa 39,5 milioane de euro.
Claudiu Breazu, președintele Cooperativei Agricole Legume de Glodeanu Sărat și reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sărat, jud. Buzău, susține că beneficiarii programului Tomata pe anul 2020 nu vor primi o sumă mai mare de 2.060 de euro în cazul în care numărul celor care se vor înscrie va fi același ca și anul trecut.
Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO v-a anunțat zilele trecute, s-a dat drumul înscrierilor în programul Tomata.Potrivit ministerului Agriculturii, programul Tomata beneficiază în 2020 de suma de 39.477.000 euro. Resursele financiare alocate acestui program de minimis nu sunt însă mulțumitoare pentru fermieri.
Potrivit unui calcul realizat de fermierul Claudiu Breazu, dacă numărul celor care se vor înscrie anul acesta în programul Tomata va fi același cu numărul celor care s-au înscris anul trecut, suma care îi va reveni fiecărui beneficiar al programului de minimis va fi de 2.060 de euro, cu aproape 1.000 de euro mai puțin ca anul trecut.
”O să vă mai dau o veste proastă: S-a semnat ordonața de Guvern pentru programul Tomata și ce credeți? Au aprobat suma de 39.477 milioane de euro. Asta înseamnă că dacă va fi depus același număr de dosare ca în primăvara anului 2019, suma care ne revine este de 2.060 euro de proiect Dacă se vor depune toate dosarele din anul 2019 suma va fi de 1.655 euro de proiect”, susține Claudiu Breazu, președintele Cooperativei Agricole Legume de Glodeanu Sărat și reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sărat, jud. Buzău.
În anul 2019, numărul legumicultorilor care s-au înscris în ciclul I al programului Tomata a fost de 19.166. Pentru fiecare fermier, plata asigurată a fost de 3.000 de euro, iar spre deosebire de anul acesta, producătorii au putut accesa ajutorul de minimis și pentru tomatele cultivate în spații protejate în ciclul II de cultură.
Sursa
Salamul, roşiile proaspete, laptele şi merele s-au scumpit cel mai mult în luna martie, comparativ cu decembrie 2019, în timp ce ouăle, fasolea, ceapa şi mălaiul s-au ieftinit, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenţei pe baza datelor din Monitorul Preţurilor, transmisă AGERPRES.
Astfel, salamul de vară vrac avea un preţ mediu de 28,83 lei/kg în data de 23 martie, cu 2,3 lei mai mult decât în decembrie 2019, cu 2,14 lei/kg faţă de ianuarie şi cu 2,16 lei/kg peste preţul lunii februarie. Salamul Victoria putea fi cumpărat pe 23 martie cu 29,08 lei/kg, în timp ce în decembrie anul trecut preţul era cu 2,01 lei mai puţin (27,07 lei/kg). În primele două luni ale anului, preţul mediu al unui kilogram de salam Victoria era de 28,56 lei/kg, respectiv 27,28 lei/kg.
Roşiile proaspete aveau un preţ mediu de 9,29 de lei/kg în data de 23 martie, în creştere cu 2,23 lei faţă de decembrie 2019. În ianuarie 2020, un kilogram de roşii putea fi achiziţionat cu 7,69 lei, iar în februarie cu 7,73 lei/kg.
Preţul merelor Golden a crescut cu un leu pe kilogram din decembrie 2019 până în martie 2020, acesta ajungând în ziua analizată de Consiliul Concurenţei la 4,77 lei/kg.
Laptele de vacă 1,5% UHT avea un preţ de 4,95 de lei pe litru în 23 martie, cu 1,01 lei peste valoarea din decembrie 2019, în timp ce în ianuarie preţul era de 4,10 lei, iar în februarie de 4,46 lei.
În ceea ce priveşte pâinea albă, aceasta avea un preţ de 1,92 de lei pe unitatea de 300 de grame în 23 martie, faţă de 1,40 de lei în decembrie, 1,80 lei în ianuarie 2020 şi 1,60 de lei în februarie, iar cea intermediară tot de 300 de grame a consemnat o creştere de la 1,44 lei la finalul anului trecut la 1,92 lei în martie 2020.
În cazul cărnii de porc, doar cotletul feliat înregistra o creştere cu 86 de bani, de la 20,25 lei/kg în decembrie la 21,11 lei/kg în 23 martie. Restul sortimentelor de carne de porc înregistrau uşoare scăderi faţă de decembrie 2019, o lună în care consumul acestui produs creşte considerabil.
Potrivit analizei, la carnea de pui, singura creştere a fost înregistrată doar la pulpele superioare, de la 12,40 lei/kg în decembrie, la 12,58 lei/kg în 23 martie, restul sortimentelor (pulpe întregi, pulpe inferioare, piept de pui dezosat) consemnând scăderi de preţ de până la un leu.
De asemenea, uleiul de floarea soarelui avea pe 23 martie un preţ de 5,62 lei/litru, faţă de 5,32 lei în decembrie şi chiar 5,77 lei în februarie, iar un kilogram de orez – 7,51 lei, comparativ cu 7,72 lei în februarie şi 7,17 lei în decembrie 2019.
Preţul cartofilor albi, potrivit analizei, era pe 23 martie de 2,80 lei/kg, faţă de 2,65 lei/kg în decembrie 2019, şi 2,73 lei, respectiv 2,71 lei/kg în ianuarie şi februarie 2020.
Pe altă parte, mălaiul avea un preţ mediu de 3,03 lei în 23 martie, mai mic faţă de preţul din toate cele trei luni analizate 3,27 lei în decembrie, 3,12 lei în ianuarie şi 3,52 lei în februarie, iar preţul ouălor avea aceeaşi tendinţă pe toate cele patru categorii de mărime analizate (S,M, L, XL). De exemplu, 30 de ouă de mărime L aveau un preţ mediu de 17,83 lei în 23 martie, în decembrie – 18,71 lei, în ianuarie 18,28 lei, iar în februarie 2020 – 17,98 lei.
Preţul unui kilogram de ceapă galbenă era pe 23 martie de 3,06 lei/kg, faţă de 3,23 lei/kg în decembrie,3,09 lei în ianuarie şi 2,96 lei/kg în februarie, cel al morcovilor proaspeţi de 2,49 lei/kg în 23 martie, faţă de 2,31 lei/kg în februarie şi 2,48 lei în decembrie, iar pentru fasolea boabe era un preţ de 10,67 lei/kg, comparativ cu 13,17 lei/kg în februarie, 11,55 lei/kg în ianuarie 2020 şi 10,9 lei/kg la finalul anului trecut.
Şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara joi în şedinţa de Guvern că „în momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe”.
„Noi avem o bază de date foarte bună a preţurilor, pentru că avem un proiect numit Monitorul Preţurilor, în care avem toate preţurile, la toate alimentele, din toate magazinele, din lanţurile din toată ţara. Unde nu stăm atât de bine, nu avem date din pieţe şi magazine mici şi asta am demarat împreună cu ANPC şi Ministerul Agriculturii, schimbăm date între noi, ca să avem o imagine ce se întâmplă şi în zona comerţului tradiţional. Comerţul tradiţional este undeva la 40% din piaţă, 60% sunt magazinele din lanţurile de comercializare a alimentelor. Evident că lucrurile nu merg atât de bine, preţurile nu sunt atât de mici cum erau acum câteva luni. Sunt disfuncţionalităţi în piaţă, dar nu e o disfuncţionalitate generalizată. Vedem produse la care preţurile au scăzut, unele care rămân cumva constante şi câteva la care avem creşteri de preţuri”, a subliniat Bogdan Chiriţoiu.
Potrivit sursei citate, Autoritatea de Concurenţă va interveni acolo unde vor exista suspiciuni de încălcare a legii. „Situaţia o monitorizăm. Acolo unde vom avea suspiciuni de încălcare a legii vom interveni. Avem deja o investigaţie în curs. Pot să fie şi altele. În momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe. Aş susţine ce a spus domnul ministru înainte şi e important să ne asigurăm că lanţul logistic funcţionează bine, atât pe plan intern cât şi extern, să ne asigurăm că mărfurile ajung la timp în magazine, dar altfel piaţa pare să funcţioneze bine în momentul de faţă pe partea de produse alimentare”, a menţionat joi Bogdan Chiriţoiu.
Sursa
Silviu Năstase a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cu rang de subsecretar de stat, potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES.
Potrivit ANSVSA, decizia s-a publicat în Monitorul Oficial în data de 26 martie 2020. „Domnul doctor Silviu Năstase îl înlocuieşte în echipa de conducere a instituţiei pe domnul doctor Filaret Brădăţan, care a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor”, se menţionează în comunicat.
Silviu Năstase şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea începând cu anul 2004 până în prezent.
Sursa
https://financiarul.ro/2020/03/27/silviu-nastase-a-fost-numit-vicepresedinte-al-ansvsa/
Un număr de peste 2.700 de contracte de muncă au fost suspendate la nivelul judeţului Vaslui de la începutul epidemiei de coronavirus, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui.
Potrivit inspectorului-şef al instituţiei, Gheorghe Chirvase, angajatorii sunt cei care urmează să facă demersurile către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pentru şomajul tehnic al angajaţilor.
„Până la această dată, din numărul total de aproximativ 62.000 de contracte de muncă înregistrate la nivelul judeţului Vaslui, am fost înştiinţaţi cu privire la suspendarea unui număr de peste 2.700 de astfel de contracte”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Gheorghe Chirvase.
Majoritatea angajatorilor care au anunţat suspendarea contractelor de muncă ale salariaţilor activează în domeniul turismului şi alimentaţiei publice.
Sursa
DECIZIE CRIZĂ COVID-19. Pandemia de coronavirus amână o parte din controalele în ferme. În ce condiţii vor putea primi fermierii români banii europeni!
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă că a adaptat măsurile cu caracter special aplicate în ultima perioadă, ca urmare a prevederilor Ordonanţa militară nr. 2 din 21 martie 2020 privind măsuri de preverire a răspândirii COVID-19, a Ordinului MADR nr. 78 din 19.03.2020 privind aprobarea măsurilor necesare desfăşurării activităţilor specifice implementării PNDR 2020 ca urmare a COVID-19, precum şi a hotărârilor emise de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
Deciziile aplicate de AFIR, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt destinate asigurării continuităţii activităţii şi derulării fondurilor europene acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), în acelaşi timp cu asigurarea condiţiilor necesare protejării sănătăţii beneficiarilor PNDR şi pentru a preveni răspândirea noului coronavirus SARS-CoV-2 (COVID-19).
În acest sens, în funcţie de evoluţia COVID-19 în România, în condiţii de deplină siguranţă şi responsabilitate instituţională, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a stabilit efectuarea vizitelor pe teren de către experţii AFIR după cum urmează:
- În cazul proiectelor pentru care beneficiarii au depus tranşe intermediare de plată, experţii AFIR vor putea autoriza plata fără a efectua vizita la locul investiţiei, doar în baza verificării documentare a dosarului cererii de plată; în această situaţie, vizita la locul investiţiei se va efectua la următoarea tranşă de plată;
- În cazul proiectelor pentru care beneficiarii depun cererile de plată tranşa finală, experţii AFIR vor efectua vizita la locul investiţiei; ca EXCEPŢIE de la această regulă, experţii AFIR vor autoriza plata către beneficiari fără a mai efectua vizita la locul investiţiei dacă a fost efectuată anterior cel puţin o vizită pe teren în perioada de implementare şi dacă, în urma analizei efectuate la nivelul conducerii structurilor teritoriale ale AFIR, se constată că zona în care este investiţia este una cu risc epidemiologic ridicat. În această situaţie, vizita la faţa locului se va realiza de către serviciile tehnice ale AFIR în perioada imediat următoare întreruperii restricţiilor cauzate de COVID-19.
De asemenea, la nivelul AFIR se suspendă activitatea de lucru cu publicul la sediul central şi la sediile structuriilor regionale şi judeţene ale AFIR. Astfel, relaţiile cu publicul se vor desfăşura temporar doar în mediul on-line prin intermediul adreselor de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (petiţii generale/ solicitanţi PNDR) şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (pentru comunicare instituţională), prin intermediul telefonului 031 – 860 27 47 (sau la numerele de telefon ale structurilor teritoriale ale AFIR), prin servicii de curierat la adresa Str. Știrbei Voda, nr. 43, Sector 1, Bucureşti (sau la adresele postale ale structurilor teritoriale ale AFIR) şi prin pagina oficială de Facebook a Agenţiei. Datele de contact ale Oficiilor Judeţene şi ale Centrelor Regionale ale AFIR sunt disponibile pe pagina web a AFIR, www.afir.info, la secţiunea Structuri Teritoriale.
Audienţele acordate de către personalul de conducere al AFIR vor fi acordate exclusiv telefonic.
Totodată, AFIR interzice accesul în sediul central şi în sediile Centrelor Regionale şi ale Oficiilor Judeţene tuturor persoanelor pentru care autorităţile române competente au dispus măsuri de carantină sau de autoizolare, până la expirarea duratei acestora, care au călătorit în ultimele 14 zile într-una din zonele cu risc de contaminare prevăzute în Lista regiunilor şi localităţilor din zona roşie şi zona galbenă cu transmitere a COVID-19 sau care au intrat, în ultimele 14 zile, în contact cu o persoană diagnosticată/ monitorizată pentru o posibilă infecţie cu COVID-19.
Pentru persoane care nu se încadrează în prevederile de mai sus, accesul în sediile de la nivel central, regional şi judeţean este limitat şi condiţionat de justificarea clară a necesităţii prezenţei fizice care nu suportă amânare, precum şi de respectarea strictă a regulilor de siguranţă sanitară şi de semnarea Declaraţiei pe propria răspundere în acest sens, disponibilă la intrarea în sediu. În cazul în care se realizează accesul în sediul AFIR, este obligatorie păstrarea distanţei de cel puţin 1 metru faţă de angajaţii AFIR şi durată a întrevederii trebuie să nu depăşească 15 minute.
Aceste măsuri sunt în vigoare până la o dată care va fi comunicată în mod oficial pe pagina de internet a AFIR, precizează Agenţia, într-un comunicat transmis către AGROINFO.
Sursa
Abonare
Newsletter
