Din cele aproape 18 milioane euro puse la dispoziția României, 6.86 milioane euro sunt destinate încurajării consumului de fructe şi legume în şcoli, iar 10.8 milioane EUR sunt destinați programului de distribuire a laptelui în şcoli, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Programul are un scop educațional și vine în completarea activităților desfășurate la nivel național.

Comisia a publicat și un raport de evaluare care arată că în anul școlar 2017-2018, aproximativ 159.000 școli din UE au participat în acest program

În perioadă menționată, o cantitate totală de 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte au fost distribuite şcolarilor europeni graţie unei sume de peste 182 milioane euro de la bugetul UE.

Comisarul european pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a declarat: "Graţie acestui program, tinerii noştri cetăţeni pot beneficia de produse alimentare hrănitoare, sigure şi de calitate ridicată pe care fermierii europeni le produc, învățând simultan de unde provin acestea. Comisia este mândră să contribuie la această călătorie educațională importantă, încurajând obiceiurile sănătoase de la o vârstă fragedă".

Alocarea orientativă a bugetului UE pentru fiecare stat membru se bazează pe numărul școlarilor din fiecare țară și, pentru partea distribuirii de lapte, pe interesul manifestat în schema precedentă. Autoritățile naționale sunt libere să transfere o parte din bugetul alocat (20-25%) dintr-un sector în altul. De asemenea, își pot manifesta disponibilitatea de a cheltui mai mult decât suma cerută dacă celelalte state membre refuză partea lor de alocare.

În plus, statele membre pot decide modalitatea de a implementa programul, inclusiv prin stabilirea produselor pe care elevii le vor primi sau temele măsurilor educaționale care vor fi abordate. De asemenea, au posibilitatea de a suplimenta fondurile UE existente cu fonduri naționale în vederea finanțării programului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează, în perioada 27-29 martie 2019, la București, ”Întâlnirea informală a directorilor pentru dezvoltare rurală din Statele Membre UE”.

Reuniunea organizată în contextul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene este dedicată dezbaterii unui subiect de actualitate la nivelul UE, respectiv, reînnoirea generațiilor în agricultură, o temă prioritară în contextul negocierilor Politicii Agricole Comune (PAC) post 2020.

În cadrul evenimentului, reprezentanți ai autorităților române și ai Comisiei Europene, precum și asociații de fermieri reprezentative la nivel european vor susține prezentări privind modalitățile de sprijin a tinerilor fermieri în contextul viitoarelor Planuri Strategice PAC, precum și rezultatele concrete înregistrate în actuala perioadă de programare în ceea ce privește atragerea tinerilor în agricultură.

Reuniunea va oferi participanților oportunitatea împărtășirii experiențelor cu privire la mecanismele de sprijin disponibile pentru reînnoirea generațiilor în agricultură şi, totodată, va facilita dezbaterea perspectivelor oferite de viitorul cadru de programare al Politicii Agricole Comune, se arată în comunicatul MADR.

Referitor la tema neonicotinoidelor, ministrul agriculturii, Petre Daea,  i-a explicat comisarului european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară că în România, deocamdată, nu există nici o alternativă viabilă pentru tratamentul cu produse de protecție a plantelor din grupa neonicotinoidelor a semințelor de porumb și floarea soarelui, care să împiedice pierderile de producție cauzate de atacul organismelor dăunătoare, aceștia afectând o suprafață de aproximativ 2 milioane de ha.

Totodată, ministrul a precizat că rezultatele analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam (neonicotinoide), demonstrează faptul că nivelul de reziduuri a fost sub limita cuantificabilă, ceea ce presupune că acestea nu afectează siguranța alimentară și a mediului.

A doua temă de discuție dintre cei doi oficiali a fost epidemia de pestă porcină africană. Ministrul Petre Daea i-a mulțumit comisarului Andriukaitis pentru sprijinul acordat României în ultimii doi ani de când pesta porcină africană a apărut în țara noastră, punând accent pe ajutorul tehnic, dar mai ales pe suportul financiar oferit de Comisia Europeană.

În acest sens, ministrul agriculturii a realizat un raport succint al activității derulate de autoritățile române cu privire la evoluția epidemiei de pesta porcină africană în România:  de la apariția în 31 iulie 2017 a primului focar confirmat într-o gospodărie situată la periferia municipiului Satu-Mare, cu punctul culminant al epidemiei atins în anul 2018 și până la momentul prezent, când se remarcă tendința de scădere a PPA în țara noastră.

Petre Daea a subliniat că, încă de la apariția primului focar, au fost imediat puse în aplicare măsurile cuprinse în Planul de Contingență, realizându-se un cuplaj instituțional al tuturor celor implicați în combaterea PPA. De asemenea, i-a fost prezentată Comisarului Andriukaitis  și situația închiderii celor 355 de focare.

Totodată, ministrul Daea a descris și acțiunile întreprinse pentru îmbunătățirea măsurilor de biosecuritate, în contextul evoluției Pestei Porcine Africane în Romania, prin PNDR 2014-2020, făcând referire la Măsura 5.1, prin care se acordă sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile, precum și la Măsura 7.4, prin care se pot finanța investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente, ce vor fi lansate la data de 1 aprilie 2019.

DETALII AICI DESPRE AJUTORUL FINANCIAR PENTRU FERMELE DE PORCI: DE LA 1 APRILIE 2019! AJUTOR de 250.000 DE EURO pentru FERMELE DE PORCI!

Ministrul român i-a prezentat oaspetelui său inițiativa de organizare a unui Centru de cercetare pentru combaterea si eradicarea Pestei Porcine Africane în România, iar Comisarul l-a sfătuit ca la reuniunea din luna iunie 2019 ce va avea ca tema Pesta Porcină Afircană, ce se va desfășura la București în contextul Președinției Consiliului Uniunii Europene, să fie prezentat un plan detaliat cu termene și pași concreți de execuție.

La rândul său, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, i-a mulțumit ministrului Petre Daea pentru imaginea detaliată pe care i-a prezentat-o, subliniind că suntem o echipă și că înțelege eforturile făcute de România la nivelul cooperării interinstituționale, dar punând în același timp accent pe importanța respectării măsurilor de biosecuritate de către toate statele membre. De asemenea, comisarul s-a referit la obligativitatea eliminării neonicotinoidelor.

Sunt dezbinați, dezorganizați și fără lideri care să-i unească. E momentul în care pot să-și impună vocea. Dar nu o fac. Și în așa condiții, și în noua PAC, subvențiile mari vor stârni din nou nemulțumiri și furii înăbușite și vor fi încasate doar de câțiva, iar miile de oieri vor rămâne tot cu buzele umflate și cu un ajutor național tranzitoriu a cărui valoare pe cap de oaie scade în fiecare an până ajutorul va dispărea.

Noi, fermierii, nu suntem organizați deloc. Dacă am fi organizați nu s-ar întâmpla chestii din astea. Dacă am fi organizați, am ieși în stradă foarte hotărâți. Protestează doctorii, procurorii, iar fermierii, chiar dacă le-a ajuns cuțitul la os, încă mai stau și se gândesc ce să facă, cum să facă. Nu au lideri. Și ăia care își spun acum lideri sunt niște trădători și niște cozi de topor. Asta e situația!  Ne-a spus cu amărăciune Dumitru Ardelean, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Sălaj.

Ministerul Agriculturii știe cât de dezbinați sunt oieri și profită de acest lucru, ne mai spune crescătorul. La sfârșitul lunii februarie, ministrul agriculturii, Petre Daea, a avut o întâlnire cu reprezentanții asociațiilor crescătorilor de ovine pentru a discuta propunerile din noua Politică Agricolă Comună. Sunt propuneri care vizează subvențiile din oierit. În funcție de aceste propuneri vor fi gândite și condițiile de obținere a banilor europeni. Atâta timp cât doar o mână de oieri face aceste propuneri, există riscul mare ca tot ce se întâmplă acum cu cea mai mare subvenție din oierit, cu sprijinul cuplat, a cărui valoare pentru anul 2018 este de peste 15 euro pe cap de ovină, să se întâmple și după 2020.  Adică, banii să intre doar în câteva buzunare. Ciobanii români nu pricep că acum e momentul să schimbe condițiile pentru sprijinul cuplat. În ciuda nemulțumirilor vii că ade ceastă subvenție beneficiază doar o mână de oieri, la sprijinul cuplat NU S-A SCHIMBAT NIMIC.

Schimbarea condițiilor pentru cea mai mare subvenție din oierit se poate face acum! Însă, după cum decurg lucrurile, sunt șanse mari să fie aceleași condiții de eligibilitate și în politica agricolă post 2020. Pentru că la întâlnirea de la minister, de la sfârșitul lunii februarie, au participat aceeași  fermieri, reprezentanți ai câtorva asociații de oieri. Sunt cei care fac mereu propuneri pentru schemele de plată din oierit.

Vă rog să publicați necazul nostru, al oierilor. Așteptam ca Ministerul Agriculturii să facă dezbaterile cu propunerile pentru noua politică agricolă comună pe un stadion sau să le facă într-o sală fără uși. Nu să închidă ușile. Nu cred că subvențiile astea, cum e și sprijinul cuplat, sunt pe persoană fizică. Am dat cu capul într-un stâlp și acum mai dăm o dată, înseamnă că avem o problemă. Tocmai de aceea e suspiciunea cea mai mare când toată treaba asta cu subvențiile devine secretă. Aștept să pățesc ca în exercițiul financiar de acum, adică multe nemulțumiri și multe reproșuri și cu multe nerealizări. Adică, banii se duc unde nu trebuie.

Numai că Ministerul Agriculturii organizează întâlnirile astea cu fermierii cum știu ei, cei de la minister. Trasează ei liniile și după aceea vin și ne aduc la cunoștință. Noi propunem ministerului să organizeze dezbateri cu fermierii, cu crescătorii de oi, cu ușile deschise. Nu văd de ce ar discuta ministrul agriculturii cu trei sau cinci oameni din țară. Beneficiarii banilor europeni sunt fermierii români. Nu sunt unii dintre fermierii români! Să ne înțelegem. Dacă o facem tot așa, înseamnă că suntem aceiași oameni și facem aceleași greșeli, iar dânșii (echipa Ministerului Agriculturii n.r.) mizează pe faptul că noi, fermierii, suntem foarte dezbinați. E ușor de dezbinat. Suntem un milion de fermieri cu un milion de păreri, iar cei de la minister cunosc foarte bine problema asta și profită de faptul că nu suntem o voce puternică.

Eu m-am luptat la Ministerul Agriculturii pentru problema berbecilor cu origine. Rezultatul a fost zero. Adică, ministrul agriculturii a înțeles perfect totul, dar a rămas tot așa. Nu s-a rezolvat absolut deloc problema. Și este o problemă evidentă că nu poți să aplici un act normativ retroactiv (se referă la excluderea a mii de ferme de ovine din controlul oficial al performanțelor ca urmare a aplicării de la 1 noeimbrie 2018 a Regulamentului UE 1012/2016 n.r.), asta e una și doi la mână, nu poți să scoți pe piață niște falsuri, niște lucruri care te duc înapoi, nu înainte. Dacă vreau să măresc cantitatea de lapte și cumpăr un berbec, vreau să facă exact chestia asta, nu să scadă cantitatea de lapte.

Domnul Neață (Gheorghe Dan Neață, fost director MADR, în prezent, angajat la Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia Hunedoara n.r.) a avut o propunere năstrușnică la întâlnirea de la minster din 25 februarie. El a propus ca toți banii destinați ameliorării să se ducă direct la registrele genealogice. Păi, dânsul cât a fost la zootehnie, la ANZ (Agenția Națională de Zootehnie n.r.), dânsul a fost șeful ANZ, el a fost acolo mai-marele, păi, cât a fost dânsul acolo, a fost acolo la dumnealui toți banii.

Acum ducându-se la Andreșoiu, la privat, a zis așa: domle, să vină și banii după mine. Și Petre Daea și Neață sunt doi oameni care s-au învârtit tot printre organele de decizie. Acum vrem să facem performanță cu amatorii. Păi, cu profesorul de sport și cu cântărețul de muzică populară nu poți să faci genetică. Pe cei care știau carte și erau pregătiți i-au trimis la cules de căpșuni și acum ne-am trezit că nu facem performanță. Păi ce performanță să facem?! La ședința care a fost în februarie, Petre Daea a spus: domle, voi susține cu toată puterea și tăria mea activitatea de ameliorare. M-am gândit ce ameliorare va susține el cu toată tăria. Asta care e acum?! În sensul că-i agățăm unui berbec degenerat o hârtie în format A4 de coadă și spunem că e de origine. Sau ameliorare cum se face în Germania și Franța? Unde se face ameliorare serioasă.

Am sperat ca ministrul agriculturii din țara mea să rezolve o problemă pe care i-au ridicat-o la fileu, nu eu, Ardelean, i-au ridicat-o zeci de mii de fermieri. Știți ce se întâmplă acum? Nu sunt berbeci cu origine pe piață și acum se fac la greu berbeci cu origine. Ferme cu mii de capete de berbecuți cumpărați din piață și la care le fac acum origini. Pur și simplu este inacceptabil! Nu știu cât mai merge treaba asta, sincer. AGROINFO a avut curajul să scrie mereu despre chestiile astea (fabricarea certificatelor de origine n.r.), alții din presă mi-au spus: domle, am scris o dată, nu mă mai bag că e riscant. Despre ce vorbim?!

Și încă ceva. Securizarea certificatelor de origine. Păi, asta e problema noastră?! Să securizăm un document fals?! Păi, eu am crezut că retrag de pe piață toate certificatele de origine și toți berbecii ăia și le dă banii înapoi la oameni să pornim odată, Doamne iartă-mă, de la zero. Am propus să retragă toate certificatele de origine și să înceapă să facă o politică de ameliorare serioasă în care să fie implicați profesori universitari, Academia, și toți cei care știu. Nu poți să iei unul de pe stradă să facă genetică pentru că nu știe. Și genetica trebuie învățată, a declarat Dumitru Ardelean, pentru AGROINFO.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/ciobanii-din-romania-sunt-dezbinati-nu-suntem-o-voce-puternica-si-pierdem

Submăsura 5.1 este destinată prevenirii și limitării răspândirii pestei porcine africane (PPA) prin finanțarea investițiilor de modernizare a fermelor de suine din punct de vedere al biosecurității.

Atenție!
În situația în care solicitantul a accesat un proiect de investiții de înființare ferme de creștere suine prin sM4.1, trebuie prezentat sistemul de biosecuritate existent. Prin sM5.1 se vor deconta elemente/echipamente/sisteme de biosecuritate noi, superioare din punct de vedere al caracteristicilor și performanțelor celor existente sau se vor înlocui elemente/echipamente /sisteme de biosecuritate existente, daca acestea sunt uzate.

În acest sens, solicitantul va prezenta, în cadrul Studiului de fezabilitate, un tabel comparativ în care să fie prezentate caracteristicile funcționale și tehnice ale elementelor/echipamentelor/sistemelor de biosecuritate existente față de cele care se vor achiziționa prin proiect.

Sprijinul acordat prin aceasta submăsură va contribui la:

Creșterea capacității operaționale de prevenire a apariției epizootiilor și combaterea acestora.
Reducerea efectelor dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale asupra potențialului de producție agricolă.

Având în vedere nivelul de biosecuritate și riscurile asociate, tipurile de ferme (exploatații agricole de suine) vizate de sM 5.1 beneficiari privați sunt:

Nivelul II de biosecuritate – ferme intermediare (0 – 30 capete suine);
Nivelul III de biosecuritate – ferme cu nivel de biosecuritate ridicat (peste 30 capete suine)

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 5.1- beneficiari privați sunt:

- fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
- cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

Persoana fizică autorizată (înfiinţată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
Întreprindere individuală (înfiinţată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
Întreprindere familială (înfiinţată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificarile şi completările ulterioare);
Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
Societate comercială cu capital privat (înfiinţată în baza Legii nr. 15/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 36/1991 cu modificările şi completările ulterioare);
Societate cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 1/2005 cu modificările și completările ulterioare, iar investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri);
Cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, iar investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membrii care au calitatea de fermieri.
Grup de producători (Ordonanța Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizatiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, cu completările și modificările ulterioare) care deservesc intereselor membrilor care au calitatea de fermieri.

ATENȚIE: Solicitantul privat trebuie să respecte următoarele reguli: 

să desfășoare activități economice ca persoană fizică autorizată/ întreprindere individuală/ întreprindere familială/ persoană juridică română; 

să acţioneze în nume propriu; 

să asigure surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul implementării proiectului.

Următoarele categorii de solicitanți/ beneficiari privați pot depune proiecte aferente măsurilor/ submăsurilor de investiții derulate prin PNDR 2014-2020, cu respectarea următoarelor condiții, după caz:

a) solicitanții/ beneficiarii/ membrii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, după caz, înregistrați în registrul debitorilor AFIR, atât pentru Programul SAPARD, cât și pentru FEADR, care achită integral datoria față de AFIR, inclusiv dobânzile și majorările de întârziere până la semnarea contractelor de finanțare;

b) solicitanţii care s-au angajat prin declaraţie pe propria răspundere, la depunerea Cererii de finanțare, că vor prezenta dovada cofinanţării private la data semnării contractului şi nu prezintă acest document la data prevăzută în notificare, numai în cadrul sesiunii continue următoare celei în care a fost depus proiectul;

ATENȚIE! Un solicitant/ beneficiar, după caz, poate obține finanțare nerambursabilă din FEADR și de la bugetul de stat pentru mai multe proiecte de investiții depuse pentru măsuri/ submăsuri din cadrul PNDR 2014-2020, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) respectarea condițiilor de eligibilitate ale acestuia și a regulilor ajutoarelor de stat, respectiv a celor de minimis, după caz;

b) nu sunt create condițiile pentru a obține în mod necuvenit un avantaj;

c) prezentarea dovezii cofinanțării private a investiției, prin extras de cont și/ sau contract de credit acordat în vederea implementării proiectului, prin deschiderea unui cont special al proiectului în care se vireaza/depune minimum 50% din suma reprezentând cofinanțarea privată, disponibilul din acest cont fiind destinat plăților efectuate de solicitant în vederea implementării proiectului, după caz. În cazul în care dovada cofinanţării se prezintă prin extras de cont, acesta va fi vizat şi datat de instituția financiară cu cel mult 5 zile lucrătoare înainte de data depunerii la CRFIR și va fi însoțit de Angajamentul solicitantului (model afișat pe site www.afir.info) că minimum 50% din disponibilul de cofinanțare privată va fi destinat plăților aferente implementării proiectului. AFIR va verifica cheltuielile în extrasul de cont depus la dosarul aferent primei tranșe de plată.
În cazul depunerii unei solicitări pentru mai multe proiecte, solicitantul/ beneficiarul, după caz, trebuie să dovedească existența cofinanțării private pentru proiect sau după caz, cumulat pentru toate proiectele. În cadrul aceleiași submăsuri, un beneficiar poate solicita finanțare pentru unul sau mai multe proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Atenție!
La depunerea proiectelor, înainte de încheierea contractelor de finanțare și pe parcursul implementării se va verifica/urmări pentru fiecare dintre proiectele depuse de către același solicitant dacă a creat condiții artificiale pentru a obține un procent suplimentar al intensității/plafon mai mare al sprijinului/punctaj suplimentar, comparativ cu cel la care proiectul și/sau solicitantului/beneficiarul ar fi avut dreptul sau alte avantaje necuvenite, pentru toate proiectele depuse.

Atenție!

În conformitate cu prevederile Legii nr 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a suinelor, cu modificările și completările ulterioare, art. 4, alin(7)¸’’Beneficiarii programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție nu pot accesa simultan alt ajutor de stat, ajutor de minimis și nu pot accesa sprijin prin PNDR 2014-2020, pentru aceleași măsuri reglementate de prezenta lege’’. Verificarea respectării acestei condiții se va realiza dupa intrarea în vigoare a actului normativ.

Solicitanţii vor ataşa cererii de finanţare document eliberat de Direcţiile Agricole Judetene (DAJ-uri) care să ateste dacă au beneficiat sau nu de alte ajutoare naţionale pentru ferme de crestere suine, în domeniul biosecurității.

Exploataţia trebuie să îndeplinească următoarea condiţie:

Exploataţia este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/ sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA;

ATENȚIE! Investițiile vor respecta legislaţia în vigoare (menţionată la capitolul Legături cu alte prevederi legislative din fișa tehnică a măsurii) din domeniul: sănătății publice, sanitar-veterinar și de siguranță alimentară.

ATENȚIE! Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), începând cu data de 25 mai a.c, toate cererile de finanțare depuse la AFIR, trebuie să fie însoțite de ”Declarație privind prelucrarea datelor cu caracter personal”, Anexa 15 la GS, semnată și datată de către reprezentantul legal al solicitantului.

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului (criterii de eligibilitate) 

Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; Îndeplinirea acestui criteriu se va demonstra în baza documentelor de înfiinţare a solicitantului şi/ sau a verificărilor în ONRC, a certificatelor care să ateste lipsa datoriilor restante fiscale şi sociale prezentate la semnarea contractului, a însuşirii obligațiilor și angajamentelor menționate în Declaraţia F şi în urma verificării experţilor AFIR că sunt îndeplinite cele trei condiţii de depunere.

Atenție! Pentru justificarea condiţiilor minime obligatorii specifice proiectului dumneavoastră este necesar să prezentaţi în cadrul Studiului de fezabilitate (documentatiei tehnico-economice) toate informaţiile concludente în acest sens, iar documentele justificative vor susţine aceste informaţii.

Angajamentul solicitantului că va menține investiția pe întreaga perioadă de monitorizare, conform art.71 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 .

În cazul unei operațiuni constând în investiții în infrastructură sau producție, contribuția din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de cinci ani de la efectuarea plății finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de normele privind ajutorul de stat, după caz, face obiectul uneia dintre următoarele:

(a) încetarea sau delocalizarea unei activități productive în afara zonei vizate de program;
(b) o modificare a proprietății asupra unui element de infrastructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public;
(c) o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia.

Investiția trebuie să se realizeze în zonele desemnate ca fiind contaminate sau în pericol de a fi contaminate cu pesta porcina africană.
- Se vor verifica zonele de risc pe harta zonelor, care poate fi accesată la adresa: https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/ad_control-measures_asf_pl-lt-regionalisation.pdf.

Investiția trebuie sa se incadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin submăsură.

Condiția de eligibilitate va fi verificată în baza informaţiilor din Studiul de fezabilitate (documentaţia tehnico-economică), întocmită conform legislaţiei în vigoare aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. 

Solicitantul va demonstra viabilitatea economică a investiției, prin documentația tehnico-economică;

a) rezultatul din exploatare din bilanţul precedent anului depunerii proiectului să fie pozitiv sau în cazul în care solicitantul a înregistrat pierdere din exploatare în anul anterior depunerii cererii de finanțare, se verifică dacă în anii N-2 și N-3 (dacă este cazul) rezultatul din exploatare este pozitiv (inclusiv 0).

b) Excepţie fac solicitanţii a căror activitate a fost afectată de calamităţi naturale. Pentru solicitanţii a căror activitate a fost afectată de calamitate se vor ataşa documente care demonstrează situaţia de calamitate. În cazul în care anul precedent depunerii Cererii de finanțare este anul înfiinţării, nu se analizează rezultatul operaţional, care poate fi negativ. Indicatorii economico-financiari trebuie să se încadreze în limitele menţionate în cadrul secțiunii economice.

Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului, dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare.

ATENȚIE! Pentru încadrarea în termenele impuse în Notificarea beneficiarului privind selectarea Cererii de finanțare și semnarea Contractului de finanţare este necesară, încă de la momentul depunerii Cererii de finanțare, începerea demersurilor pentru obținerea documentelor emise de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului având în vedere termenul lung de parcurgere a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și a procedurii de evaluare adecvată (dacă ANPM va considera că proiectul impune aceste evaluări).

Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile generale

În cadrul submăsurii 5.1 (beneficiari privați) sunt sprijinite investiţiile de creștere a capacității de biosecuritate a exploatațiilor fermierilor sau asociațiilor de fermieri, aflate în zonele desemnate ca fiind contaminate sau în pericol de a fi contaminate cu pesta porcină africană (PPA) .

Un proiect poate cuprinde atât cheltuieli eligibile cât şi cheltuieli neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate de beneficiarul proiectului. Cheltuielile neeligibile înscrise în proiectul selectat trebuie de asemenea finalizate pâna la data depunerii ultimei Cereri de plată.

Atenţie! Finalizarea proiectului FEADR presupune ca beneficiarul să finalizeze atât partea de investiţie suportată prin cheltuielile eligibile, cât și partea de investiţie realizată din cheltuielile neeligibile, inclusiv obtinerea avizelor și autorizațiilor solicitate la ultima tranșă de plată. - Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiţii corporale şi/ sau necorporale, atât pentru proiecte ce prevăd simple achiziții de bunuri și servicii, cât și pentru pentru proiecte ce presupun construcții și montaj C+M.

Cheltuielile privind costurile generale ale proiectului sunt:

- cheltuieli pentru consultanță, proiectare, monitorizare și management, inclusiv onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, taxele pentru eliberarea certificatelor, potrivit art. 45 din Regulamentul (UE) nr.1305/2013, precum şi cele privind obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, prevăzute în legislaţia naţională.

Cheltuielile privind costurile generale ale proiectului sunt eligibile dacă respectă prevederile art. 45 din Regulamentul (UE) nr.1305/2013 şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt prevăzute sau rezultă din aplicarea legislației în vederea obținerii de avize, acorduri şi autorizații necesare implementării activităților eligibile ale operațiunii sau rezultă din cerințele minime impuse de PNDR 2014 - 2020;

b) sunt aferente, după caz: unor studii şi/ sau analize privind durabilitatea economică și de mediu, Studiu de fezabilitate (documentatie economica), proiect tehnic, document de avizare a lucrărilor de intervenție, întocmite în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
(c) sunt aferente activităților de coordonare şi supervizare a execuției şi recepției lucrărilor de construcții - montaj.

Cheltuielile de consultanţă (managementul de proiect pentru obiectivul de investiții) sunt eligibile dacă respectă condițiile anterior menționate şi se decontează proporțional cu valoarea fiecărei tranşe de plată aferente proiectului. Excepție fac cheltuielile de consultanţă pentru întocmirea dosarului Cererii de finanțare care se pot deconta integral în cadrul primei tranşe de plată doar în cazul în care aceste servicii fac obiectul unui contract de sine stătător sau sunt evidențiate în mod distinct în cadrul contractului de consultanță pentru managementul de proiect.

Costurile generale ale proiectului trebuie să se încadreze în maximum 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd construcții - montaj și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd investiții în achiziții simple. Cheltuielile necesare pregătirii tuturor documentelor solicitate pentru întocmirea și completarea dosarului Cererii de finanțare (până la semnarea contractului de finanțare) precum: cheltuieli pentru studii de teren şi proiectare, cheltuieli de organizare (de asistență) necesare în procesul de achiziții pentru activitățile efectuate înainte de încheierea Contractului de finanţare (asistență pentru derularea procedurilor de achiziții, elaborarea Cererilor de ofertă, a caietelor de sarcini și a altor documente necesare derulării procedurilor de achiziții), cheltuieli aferente studiilor de piață, de evaluare, cheltuieli pentru obţinere avize, acorduri şi autorizații necesare în Dosarul cererii de finanțare în vederea încheierii Contractului de finanțare, inclusiv onorariile aferente, pot fi decontate, de asemenea, la prima tranşă de plată.

Achiziţionarea, inclusiv prin leasing de maşini/ utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv.

Atenție! Este considerată cheltuială eligibilă doar leasingul financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima transa de plată.

În cazul solicitanților neplătitori de TVA, în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA, sunt cheltuieli eligibile, valorile TVA aferente cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA.

Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile specifice, Cheltuieli tangibile, după cum urmează:

Cheltuieli cu achiziția de instalații de dezinfecție și dezinsecție;
Cheltuieli cu achiziția de instalații, echipamente pentru asigurarea biosecurității și infrastructură sanitară (de exemplu: construcția și dotarea filtrului cu grup sanitar și dușuri, vestiare, etc.) în cadrul fermelor;
Cheltuieli cu construcția de garduri de protecție, inclusiv achiziția de repelenți și construcția aferentă, pentru evitarea contactului porcilor domestici cu porcii mistreți;
Cheltuieli cu racordarea la utilități, după caz, respectiv racordarea la sistemele centralizate (de exemplu: energie, apă) sau cheltuieli cu alte echipamente mobile, cum ar fi generatorul pentru curent electric.

ATENȚIE! Pentru toate instalațiile și echipamentele sunt eligibile și cheltuielile cu montajul și punerea în funcțiune a instalațiilor și echipamentelor achiziționate.

Tipuri de investiţii şi cheltuieli neeligibile Prin submăsura 5.1- beneficiari privați

Nu se pot finanţa investiţii care se încadrează în următoarele categorii:

Achiziţia de clădiri;
Construcția și modernizarea locuinței;
Nu se acorda sprijin în cadrul acestei submăsuri pentru pierderile de venit rezultate ca urmare a efectelor dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale.

Cheltuielile neeligibile generale, în conformitate cu prevederile PNDR, sunt:

cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente „second hand”;
cheltuielile efectuate înainte de semnarea Contractului de finanțare a proiectului cu excepţia - costurilor generale definite mai sus și dacă sunt efectuate în conformitate cu art. 60 a R (UE) nr. 1305/2013 care pot fi realizate înainte de depunerea Cererii de finanțare;
cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane;
cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile;
cheltuieli neeligibile în conformitate cu art. 69, alin (3) din R (UE) nr. 1303/2013, cu modificările ulterioare și anume: dobânzi debitoare, cu excepţia celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenţii pentru dobândă sau a unei subvenţii pentru comisioanele de garantare; o achiziţionarea de terenuri neconstruite și construite;
taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul și a prevederilor specifice pentru instrumente financiare;

în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare.

Criteriile de selecţie ale proiectului

Evaluarea proiectelor se realizează lunar pentru proiectele care au un punctaj estimat (autoevaluare/ prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar menționat în anunțul licitației depunerii de proiecte. Pentru această submăsură pragul minim este de 40 de puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate intra la finanţare. Cererile de finanţare care au punctajul estimat (auto‐evaluare/ pre‐scoring) mai mic decât pragul de calitate lunar nu pot fi depuse în luna respectivă, sistemul on-line nepermițând încărcarea Cererii de finanțare, acestea putând fi depuse în luna în care punctajul estimat este mai mare sau egal cu pragul de calitate respectiv.

PRAGURILE DE CALITATE LUNARE PENTRU SESIUNEA 2019

- 90 de puncte pentru perioada 01.04.2019 – 30.04.2019

- 80 de puncte pentru perioada 01.05.2019 – 31.05.2019

- 40 puncte pentru perioada 01.06.2019 – 30.06.2019

Atenție! Este important ca înainte de depunerea Cererii de finanțare, să identificaţi, obiectiv, punctajul estimat (autoevaluare, prescoring) pe care aceasta îl întruneşte şi să-l menţionaţi în Cererea de finanţare, secţiunea A „Date despre tipul de proiect şi beneficiar” precum și încadrarea corectă a proiectului din punct de vedere al alocării financiare a măsurii/ submăsurii/ componentei (alocare distinctă).

Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)

Rata maximă a sprijinului public nerambursabil va fi de:

- 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali;

- 100% cheltuieli eligibile pentru grupuri de fermieri ( Societăți, Cooperative, Grupuri de producători)
și nu va depăși:
 250.000 euro/proiect pentru investiții în instalații, echipamente pentru asigurarea biosecurității și infrastructură sanitară (de ex.: construcția și dotarea filtrului cu grup sanitar și dușuri, vestiare, etc.) în cadrul fermelor.

Principiul de bază al finanţării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate (suportate și plătite efectiv) în prealabil de către beneficiar precum si plati in avans cu conditia constituirii unei garantii echivalente corespunzatoare procentului de 100% din valoarea avansului.

Atenţie! În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 1306/2013, cu modificările ulterioare nu sunt eligibili beneficiarii care au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de finanţare în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020, obţinând astfel depăşirea intensităţii sprijinului financiar.

Fiecare proiect prin care se solicită finanțare prin FEADR, este verificat în ceea ce privește eventuala creare de condiții artificale în fiecare din etapele procedurale pe care le va parcurge acesta. Dacă pe parcursul oricărei dintre aceste etape procedurale, se identifică crearea de condiții artificiale, se vor aplica măsurile și corecțiile financiare corespunzătoare (respingere CF/ debit total/ debit parțial după caz). În situația în care există legături comerciale între vânzătorul/ arendatorul imobilului destinat realizării proiectului, și solicitant, sau în situația în care peste 50% din terenurile aferente exploatatiei pe care se va implementa proiectul sunt preluate de la o singură persoană fizică sau juridică, se va acorda o atenție sporită elementelor care conduc la suspiciunea de creare a condițiilor artificale. În acest sens, vă recomandăm să studiaţi anexa la Ghidul solicitantului „Instrucţiuni privind evitarea creării de condiţii artificiale în accesarea PNDR 2014-2020” pentru evitarea oricăror situaţii conflictuale cu organismele de control.

 Informații furnizate de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, AFIR, Ghidul solicitantului submăsura 5.1 - beneficiari privați.

Rasele de ovine pentru care încasați banii de la APIA sunt: Țigaie cu cap negru de Teleorman, Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Ţigaie – varietatea ruginie.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le achită, pentru anul 2019, crescătorilor de ovine care încheie angajamente pe Pachetul 8 - rase locale în pericol de abandon suma de 87 de euro/UVM/an. Cum se calculează suma care este achitată pe cap de ovină?

Spre exemplu la ovine. Avem 0,3 UVM pe hectar, dar în cazul nostru (la ovine n.r.), coeficientul de transformare este de 0,15 UVM. Așadar, avem nevoie undeva de 7 capete de ovine pe hectar, a declarat ing. Mirela Paraschiv, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Hunedoara, pentru emisiunea Satul hunedorean. Dacă împărțim 87 de euro la cele 7 capete de ovine, atenție, femele, un crescător încasează cca 12,42 euro pe cap de ovină.

Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fermierii ca să încaseze banii de la APIA?

Aceste animale, obligatoriu, trebuie să fie înscrise în registrul genealogic al rasei respective la secțiunea principală. În această secțiune principală intră animalele cu înaltă valoare genetică și biologică. Accesând acest pachet și această măsură, fermierul va face un angajament de 5 ani cu APIA. Obligatoriu, fermierul va menține 5 ani de zile femelele, înscrise în registrul genealogic al rasei respective în secțiunea principală. Sigur, se întâmplă tot felul de situații neprevăzute, accidente, animalele mor, etc.  Obligatoriu, toate aceste evenimente trebuie aduse la cunoștința APIA și în termen de 6 luni, obligatoriu, efectivul va fi refăcut cu animale din aceeași categorie. Adică, înscrise în registrul genealogic, în aceeași secțiune, a adăugat ing. Mirela Paraschiv.

În cazul în care efectivul de ovine, pentru care fermierii beneficiază de acești bani, crește, fermierul este, de asemenea, obligat să anunțe APIA.

Fermierul vine la APIA, ne anunță, și aduce documente doveditoare, mai spune șefa Serviciului Măsuri Specifice APIA Hunedoara.

Plata compensatorie pentru Pachetul 8 este plătită anual, ca sumă fixă pe UVM (calculat pentru femelele adulte de reproducție de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o periodă de 5 ani.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/subventia-apia-de-87-de-euro-pentru-ovine

La evenimentul desfășurat la sediul ANZM din Vatra Dornei au participat fermieri, producători locali, autorități publice locale, reprezentanți ai unor asociații, precum și experți în domeniu.

Subiectele dezbătute în cadrul conferinței au vizat prezentarea activităților proiectului și a indicatorilor de rezultat, precum: înființarea a 19 birouri locale la nivel național, campanii de promovare a principiilor de asociere a fermierilor, consultanță pentru înființarea de forme asociative și întocmirea planurilor de afaceri, identificarea și selecția fermierilor pentru serviciile de consiliere.

De asemenea, au fost prezentate măsurile concrete de sprijin pentru fermieri, prin intermediul acestui proiect: pregătirea documentației pentru înființarea de cooperative și grupuri de producători, informarea privind fondurile pentru dezvoltare disponibile și îndrumare în întocmirea cererilor de finanțare, elaborarea planurilor de afaceri, susținere pentru  comercializarea producției, consultanță tehnică, juridică, financiară, dar și vizite de studii.

În urma întâlnirii s-au desprins idei importante pentru viitorul fermierilor: necesitatea asocierii, construirea unor unități de procesare a produselor la nivel local/zonal, necesitatea certificării produselor ca „produse montane”, crearea de facilități pentru menținerea tinerilor în cadrul fermelor, identificarea de soluții pentru pagubele create fermierilor de animalele sălbatice, corelarea actelor normative care vizează zona montană, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/campanie-pentru-asocierea-fermierilor

În perioada ianuarie-martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au continuat activitățile de control pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, în scopul informării corecte a consumatorilor, a depistării, sancționării și diminuării fraudelor în domeniu.
Acțiunile au avut loc atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ și au urmărit verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare, precum și respectarea legislației în vigoare privind normele sanitar-veterinare și siguranța alimentară.

În urma verificărilor s-a constatat că printre neregulile care persistă, figurează: utilizarea în procesul de fabricație a unor specialități pe bază de grăsimi hidrogenate în prepararea și comercializarea unor produse de patiserie/cofetărie/fast-food.

Produsele finite au fost prezentate consumatorilor ca având în compoziție brânză, telemea de vacă, cașcaval, unt, dezinformând astfel consumatorii cu privire la compoziția acestor produse alimentare. Au fost descoperite și deficiențe privind trasabilitatea produselor, a normelor de igienă și siguranță alimentară.

Situația la nivel național privind unitățile care utilizează grăsimi hidrogenate și dezinformează consumatorii.

În această perioadă, au fost verificate 708 unități, dintre care: 233 patiserii, 157 cofetării (laboratoare cofetărie/patiserie), 182 pizzerii, 73 restaurante/catering, 52 fast food-uri,     11 magazine alimentare. Menționăm că din totalul celor 708 unități de alimentație publică verificate, un număr de 285 de unități (40%) au fost depistate că substituie preparatele din lapte cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, concomitent cu dezinformarea consumatorilor.

Au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.782.200 lei și au fost emise 177 sancțiuni cu avertisment. De asemenea, s-a dispus confiscarea/distrugerea produselor neconforme, suspendarea activității timp de 30 zile, pentru nerespectarea  normelor sanitar veterinare și interzicerea temporară a desfășurării activității în vederea autorizării/remedierii deficiențelor.

Substituirea produselor lactate cu specialități din grăsimi hidrogenate și dezinformarea consumatorilor creează un prejudiciu de imagine produselor românești de calitate, afectând totodată munca fermierilor români, facilitând astfel dezvoltarea unor ”portițe” pentru activități ilicite și obținerea de profituri majorate în detrimentul consumatorilor.

S-a constatat însă și o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate cu 40%, în comparație cu anul 2018, când procentul a fost de      74 %. MADR permanentizează aceste acțiuni în vederea eliminării activităților neconforme, astfel încât consumatorii să cunoască exact ce fel de ingrediente sunt utilizate în prepararea produselor alimentare din această categorie, se arată în comunicatul MADR.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/etichete-mincinoase-pentru-branza-unt-si-cascaval

Cheltuielile privind tipărirea şi difuzarea registrelor agricole, precum şi cele privind gestionarea registrului agricol în format electronic vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, instituţiile publice (...) elaborează norme tehnice privind completarea registrului agricol, aprobate prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor respective, este menționat în proiectul de act normativ, este menționat în proiectul de hotărâre de Guvern.

La elaborarea formularelor au fost avute în vedere formularele registrului agricol pentru perioada 2015 – 2019, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 218/2015. Rolul acestor formulare este de a transmite informația între diferite elemente, respectiv instituţii, astfel încât datele cuprinse să reflecte situaţia reală din teren şi să evite blocajele întâlnite în procedura de identificare a producătorilor agricoli și de acordare a formelor de sprijin, este argumentat în Nota de fundamentare la proiectul de act normativ.

INTEGRAL PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PE PAGINA MADR!

Noile formulare sunt:

1.Componenţa gospodăriei/exploataţiei agricole fără personalitate juridică unde sunt incluse Numele şi prenumele membrilor
gospodăriei/exploataţiei agricole fără personalitate juridică, codul numeric personal, cine este cap gospodărie, legături de rudenie.
2. Terenuri aflate în proprietate. Teren arabil (inclusiv sere şi solarii):  Păşuni naturale, Fâneţe naturale, Vii, pepiniere viticole şi hameişti din care:- vii pe rod -hameişti (total), Livezi de pomi, pepiniere pomicole, arbuşti fructiferi din care: -livezi pe rod, Grădini familiale (Teren agricol – total cod (01+02+03+ 04+07+09), Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din care: păduri, Drumuri şi căi ferate, Construcţii, Terenuri degradate şi neproductive,  Ape şi bălţi, Teren neagricol total cod (11+13+14+15+16),
Suprafaţa totală - cod (10+17)
3. Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate.
4. Modul de utilizare a suprafețelor agricole situate pe raza localității. Aici sunt incluse: terenurile în arendă, în parte, cu titlu gratuit, în concesiune, în asociere sau sub alte forme.
5. Suprafața arabilă situată pe raza localității - culturi în câmp.
6. Culturi succesive în câmp, culturi intercalate, culturi modificate genetic pe raza localităţii.
7. Suprafața cultivată în sere pe raza localității.
8. Suprafața cultivată în solarii și alte spații protejate pe raza localității.
9. Suprafaţa cultivată cu legume şi cartofi în grădinile familiale pe raza localităţii.
10.Numărul pomilor răzleţi pe raza localităţii
11.Suprafaţa plantaţiilor pomicole şi numărul pomilor pe raza localităţii
12.Alte plantaţii pomicole aflate în teren agricol, pe raza localităţii
13.Vii, pepiniere viticole şi hameişti situate pe raza localităţii
14.Suprafeţele efectiv irigate1) în câmp, situate pe raza localităţii
15.Animale domestice şi/sau animale sălbatice crescute în captivitate, în condiţiile legii - Situaţia la începutul semestrului*)
16.Evoluţia efectivelor de animale, în cursul anului, aflate în proprietate.
17.Utilaje, instalaţii pentru agricultură, mijloace de transport cu tracţiune animală şi mecanică existente la începutul anului
18.Aplicarea îngrăşămintelor, amendamentelor şi a produselor de protecția plantelor pe suprafeţe situate pe raza localităţii
19.Utilizarea îngrăşămintelor chimice (în echivalent substanţă activă) la principalele culturi
20.Clădiri existente la începutul anului pe raza localităţii
21.Atestatele de producător şi carnetele de comercializare eliberate/vizate
22.Menţiuni cu privire la sesizările/cererile pentru deschiderea procedurilor succesorale înaintate notarilor publici
23.Înregistrări privind exercitarea dreptului de preemţiune
24.Înregistrări privind contractele de arendare
25.Înregistrări privind contractele de concesiune
26.Producția vegetală obținută - culturi în câmp
27.Producţia vegetală obţinută - culturi succesive în câmp, culturi intercalate, culturi modificate genetic pe raza localităţii
28.Producţia vegetală obţinută în sere pe raza localităţii
29.Producţia vegetală obţinută în solarii şi alte spaţii protejate pe raza localităţii
30.Producţia vegetală obţinută pe suprafeţele cultivate cu legume şi cartofi în grădinile familiale pe raza localităţii
31.Producţia de fructe obţinută
32.Producţia obţinută din alte plantaţii pomicole aflate în teren agricol, pe raza localităţii
33.Producția de struguri
34.Producția animală.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/schimbari-in-lege-cum-arata-registrul-agricol-pentru-perioada-2020-2024