Sumele aprobate pentru subvenția crescătorilor de vaci din România! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea, de săptămâna viitoare, să demareze plățile pentru sprijinul cuplat din sectorul zootehnic după ce Guvernul a aprobat în Ședința de astăzi Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2019, repartizate astfel:

a) 1.610.000 euro, respectiv 7.646.856 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;
b) 12.600.000 euro, respectiv 59.844.960 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;
c) 94.999.500 euro, respectiv 451.209.625,2 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;
d) 27.000 euro, respectiv 128.239,2 lei, pentru specia viermi de mătase.

Valoarea totală a plafoanelor pentru anul de cerere 2019 este de 109.236.500 euro, echivalentul a 518.829.680,4 lei.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor aferente fiecărei scheme la efectivul de animale eligibile.

Conform informațiilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO a calculat cuantumul SCZ bovine lapte la 376 de euro pe cap de animal eligibil. Nu sunt informații despre cuantumul SCZ bovine carne și SCZ bivolițe.

Sursa

https://agrointel.ro/126262/sume-aprobate-subventia-bovine/

Interesul străinilor continuă să vizeze achiziția de teren agricol românesc. O dovedește o situație raportată oficial, în urma analizei tranzacțiilor funciare din cel mai mare județ al Moldovei, Iași, și de unde reiese o creștere a cumpărătorilor din afara României.

În ultimii ani, în comunele din jurul Iașului au fost vânate terenuri de câteva hectare sau de zeci de hectare care s-au vândut cu prețuri mai mari decât media de pe piața agricolă. Cea mai mare tranzacție a fost efectuată, anul acesta, în comuna Erbiceni. Potrivit informațiilor furnizate de specialiștii în agricultură, un investitor italian vrea să înființeze o fermă zootehnică. El a plătit 150.000 de euro pe 19 hectare de teren agricol, adică un preț mediu de 7.900 de euro pe hectar.

De asemenea, numărul tranzacțiilor agricole a crescut în anul 2019, față de anul 2018. La nivelul județului Iași, au fost înregistrate 358 de anunțuri de vânzare pe site-ul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Iași. „Comparativ cu anul 2018, când la nivelul județului Iași s-au tranzacționat aproximativ 1.486 de hectare în anul 2019, suprafața a crescut la 1.615 hectare. Vorbim de terenurile situate în extravilan conform legii 17/2014”, a declarat Roxana Florea, reprezentant comunicare Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Iași.

Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții acestei instituții, prețul cel mai ridicat pentru un hectar a fost de 60 de lei pe metrul pătrat în anul 2018 și de 56,4 lei în anul 2019.

Cele mai mari suprafețe de teren agricol au fost vândute în comuna Movileni, 76 de hectare, în Ipatele, 68 de hectare, și în Răducăneni, 73 de hectare.

Anul trecut, suprafața vândută la Iași a crescut, iar comunele din jurul Iașului au stârnit interesul investitorilor, astfel că s-au vândut suprafețe însemnate. În jur de 85 de hectare de teren agricol s-au vândut la Probota, la Podu Iloaiei, aproximativ 80 de hectare, iar la Gorban, 74.

Potrivit Direcției Agricole Județene (DAJ) Iași, anul acesta prețurile au continuat să crească, astfel că un hectar de teren agricol de la Lețcani s-a vândut cu 238.000 de lei.  În comuna Rediu, hectarul s-a vândut cu 37.500 de lei, aproximativ 8.000 de euro la hectar.

Tot în satele din jurul Iașului s-au menținut prețurile ridicate în acest an. Astfel că 4 hectare s-au vândut cu 277.000 de lei la Bârnova, aproape 7 hectare la Aroneanu, cu 434.000 de lei, iar 3,2 hectare la Miroslava, cu 156.000 de lei.

Prețurile au mai scăzut în comunele Tomești, Țuțora și Holboca. Acestea au fost vândute cu aproximativ 20.000 de lei pe hectar, aproximativ 4.000 de euro un hectar, scrie bzi.ro.

Investițiile celor care au cumpărat terenuri sunt se fac în general în ferme zootehnice sau terenurile agricole sunt folosite pentru exploatații.
Factorii care influențează prețul terenurilor agricole din Iași sunt mai ales interesul agricol din zonă, situația funciară a suprafeței (cadastru, intabulare), calitatea solului și accesul la respectiva parcelă.

În perioada 2016-2020, de la schimbarea legii tranzacțiilor terenurilor agricole, au fost publicate 12.400 de anunțuri de vânzări, din Iași.
Potrivit legii 17 din anul 2014, vânzarea terenurilor agricole are loc doar prin ofertă, cu anunț publicat pe site-ul DAJ și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), unde sunt publicate și comunicările de acceptare de ofertă.

Sursa

https://agrointel.ro/132938/pret-terenuri-iasi-straini/

Sursa

https://www.agroinfo.ro/vegetal/verificari-apia-pentru-subventiile-fermierilor

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/conditia-obligatorie-pentru-incasarea-subventiilor-apia

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/termene-martie-pentru-plata-subventiilor-apia

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/numarul-ovinelor-caprinelor-si-bovinelor-din-registrele-genealogice

Sursa

https://www.zf.ro/eveniment/adrian-oros-ministrul-agriculturii-stabilit-prioritatea-mandatului-fermele-familie-stie-cate-patru-guverne-patru-ministri-aceeasi-prioritate-transformarea-fermelor-subzistenta-ferme-comerciale-18839764

Document oficial publicat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și care conține nu doar condițiile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de bovine, dar și data de referință pentru exploatațiile care solicită Ajutor Național Tranzitoriu pentru anul în curs. Deși fermierii au sperat până în ultimul moment că data istorică va fi eliminată/actualizată pentru accesul la această plată pe cap de bovină, informarea oficială a APIA arată că, în continuare, și pentru 2020, se va achita ANTZ de la bugetul de stat pentru efective existente în ferme în 2013.

De precizat că pentru anul 2020, cuantumul ANTZ va fi mai mic decât plata pe 2019 care se află în curs de achitare și pentru care s-au stabilit următoarele sume pe cap de animal:

    ANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei/tonă;
    ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal;

Beneficiarii Ajutorului Național Tranzitoriu pentru bovine sunt producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional.

Schemele de plată pentru bovine:

a) schemă decuplată de producție în sectorul lapte;
b) schemă decuplată de producție în sectorul carne.

Ajutoarele naționale tranzitorii – specia bovine, se acordă o singură dată pe an producătorilor agricoli înscrişi în evidenţa Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate.

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte se acordă producătorilor agricoli înregistrați în sistemul cotelor de lapte care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

● Pentru fermierii înregistrați în Sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015:
a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă (2012-2013/2013-2014/2014-2015, după caz);
c) solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 – 2015.
Ajutorul național tranzitoriu se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă de referință.

● Pentru fermierii crescători de bovine care NU au fost înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte cu exploatația cu cod ANSVSA din cerere, până la data de 1 aprilie 2015,:
a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
b) solicitantul să fi comercializat o cantitate de minimum 3 tone de lapte pe exploataţia din cerere în perioada de referinţă.
Perioada de referinţă este perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice de plată a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în primul an de cerere în care obţine un drept de plată pe exploataţia respective. Prin excepţie pentru anul de cerere 2016 perioada de referinţă este cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în anul 2016;
c) pentru fermierii care au obținut un drept la prima ANTZ 7-L pe exploataţia din cerere, pentru o perioadă de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă doar pentru perioada de referință și cantitatea pentru care fermierul a obținut un drept la primă.

Pentru fermierii care NU au obținut un drept la primă pe exploataţia din cerere, pentru o perioada de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă, pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte, comercializată în perioada de referinţă aferentă anului de cerere curent.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 7 – L poate fi cedat în aceeași exploatație cu cod ANSVSA cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru următoarele cazuri:
a) între soţi;
b) în urma schimbării formei de organizare;
c) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;

b) la data solicitării primei, exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE, în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

Data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile cu cod ANSVSA nou-înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.

Pentru anul de cerere 2020 datele de referință sunt:
– 31.01.2013 pentru exploatațiile înființate până la data de 31.01.2013 inclusiv;
– 17.04.2014 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.02.2013 – 17.04.2014 inclusiv;
– 31.03.2015 pentru exploatațiile înființate în intervalul 18.04.2014 – 31.03.2015 inclusiv;
– 29.02.2016 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.04.2015 – 29.02.2016 inclusiv;
– 28.02.2017 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2016 – 28.02.2017 inclusiv;
– 28.02.2018 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2017 – 28.02.2018 inclusiv;
– 28.02.2019 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2018 – 28.02.2019 inclusiv;
– 29.02.2020 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2019 – 29.02.2020 inclusiv.

Data de referinţă se stabilește în funcție de data intrării primului animal în exploatația cu cod ANSVSA conform înregistrărilor existente in baza nationala de date (RNE) a ANSVSA.

Ajutorul național tranzitoriu schema decuplată de producție în sectorul carne se acordă pentru un efectiv de minim 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, pentru exploataţiile nou-înfiinţate cu vârsta de minim 16 luni, la care se adaugă şi tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, poate fi cedat unei alte persoane pe baza unei declaraţii notariale/moștenit, în altă exploataţie înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

În cazul persoanelor juridice, dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie specia bovine sectorul carne poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 8 – C poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, în următoarele cazuri:
a) între soţi;
b) în urma schimbării formei de organizare;
c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;
d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

Documentele necesare acordării primei:

    copie de pe cartea de identitate/ buletinul de identitate/ paşaport/ certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;
    dovada deţinerii unui cont bancar activ;
    procură notarială în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său ori pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA;
    copia de pe dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 – 2015 precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct, în cazul fermi-erilor înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 și care nu au solicitat ANTZ7-Lapte, pentru exploatația cu cod ANSVSA din cerere, în anii de acordare anteriori.
    pentru fermierii neînregistrați în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015, care solicită ajutor național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte pentru perioada de referință aferentă anului de cerere curent, documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată și care atestă livrarea/vânzarea/procesarea proprie a minimum 3 tone lapte este unul din următoarele, după caz:

i) copie de pe cel puţin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrarea de lapte;
ii) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică ce efectuează vânzarea directă a laptelui din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;
iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;
iv) copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui pentru PFA, II, IF şi SC, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;
pentru procesarea laptelui în unităţi proprii – copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare din care să rezulte livrarea şi recepţia a minimum 3 tone lapte la unitatea proprie de procesare, în perioada de referinţă a anului de solicitare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.

Fermierii neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 care au obţinut dreptul la prima ANTZ pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte, într-un an anterior anului de cerere, pot solicita acest drept şi beneficia de primă doar pentru cantitatea pentru care au obţinut acest drept fără a mai prezenta documentele specifice prezentate mai sus.

● copia de pe paşaportul fiecărui animal/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru care se solicită ajutor național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne, în cazul exploataţiilor nou înfiinţate şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii de acordare anteriori;

● În caz de cedare preluare/moștenire drept la primă ANTZ_7_L/ANTZ_8_C obţinut în anii anteriori:
a) în aceeași exploatație cu cod ANSVSA:
– copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C a soțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C este solicitată de soţia acestuia/ soţul acesteia.
– copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C în cazul în care dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în anii anteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propria răspundere de cedare drept ANTZ_7_L/ANTZ_8_C;
– copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în urma donării/vânzării exploatației cu cod
ANSVSA;
– copie de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copia anexei nr. 24 de la starea civilă a UAT, precum și copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă dacă sunt mai mulți moștenitori, în urma moștenirii exploatației cu cod ANSVSA pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primă pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C.

b) în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă:
– copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C a soțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este solicitată de soţia acestuia/soţul acesteia.
– copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în cazul în care dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în anii anteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propria răspundere de cedare drept ANTZ_8_C
– copia de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă obținut în anii anteriori pentru ANTZ_8_C. copia de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, însoțite de copiile documentelor notariale de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C, din partea celorlalți moștenitori, în cazul în care există mai mulți moștenitori , pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primă pentru ANTZ_8_C.
– declaraţie pe proprie răspundere privind motivul transferului integral al efectivului de animale şi a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C în cazul în care solicitantul este beneficiarul dreptului la primă (sub aceeaşi formă de organizare) în anii anteriori.
– certificatul constatator de la ONRC a persoanelor juridice, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este cedată unei alte persoane juridice sau aceleiași persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepția divizării, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă.

Sursa

https://agrointel.ro/131762/oficial-apia-data-de-referinta-pentru-subventia-la-bovine-in-acest-an/

Termenul de an agricol este frecvent folosit, fie că este vorba despre declarații publice făcute de către decidenți politici, fie de legislație și de acte pe care fermierii le semnează, așa cum este contractul de arendă. Mai mulți agricultori ne-au transmis în ultima perioadă solicitarea de a clarifica durata unui an agricol, mai exact când începe și când se încheie un an agricol în România.

Durata unui an agricol este importantă pentru fermieri, dar așa cum este ușor de bănuit, aceasta este tot de 12 luni ca și un an calendaristic normal.

Definiția unui an agricol spune că acesta reprezintă perioada de timp cuprinsă între începutul muncilor agricole de toamnă, care privesc recolta anului următor, și strângerea recoltei din anul în curs.

Din punct de vedere legal, actele normative din România au în vedere un an agricol care se termină și începe în toamnă. Astfel, spre exemplu, în cazul Ordonanței de Urgență privind recensământul general agricol din România runda 2020, anul agricol 2020 este cuprins între 1 octombrie 2019 şi 30 septembrie 2020 pentru variabilele privind terenurile şi persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animaliere.

Vă recomandăm să citiți cu atenție actele pe care le semnați și în cazul în care întâlniți termenul de an agricol, solicitați clarificarea în contract a duratei acestuia, pentru a nu exista discuții ulterioare. Puteți negocia ca în loc de an agricol să treceți an calendaristic, adică perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, acesta fiind mai uzual în raport cu procedurile fiscale din România. De subliniat că dacă în contractul de arendă, durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul, conform noului Cod Civil.

Sursa

https://agrointel.ro/131800/an-agricol-legislatie-durata-perioade/

Subvenția pentru lână intră într-o nouă etapă începând din acest an. Ministrul Agriculturii a luat decizia de a plafona plata ajutorului de minimis, adică se va acorda sprijin numai pentru cel mult 4 kilograme de lână pe cap de oaie. Astfel, plata maximă pe care o va putea încasa un oier va fi de 8 lei pe cap de ovină.

În cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi, miercuri – 12 februarie, la sediul MADR, Adrian Oros a arătat că a luat decizia a de plafona ajutorul de minimis la lâna valorificată după ce în cel puțin două județe s-au descoperit exploatații care au declarat că au valorificat 36 de kilograme de lână pe cap de oaie. Județele unde s-au depistat aceste fraude sunt Sibiu și Bihor până la acest moment, a anunțat ministrul Agriculturii, subliniind că frauda a fost sesizată autorităților competente.

Șeful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a prezentat și o modificare importantă ce se va aplica din acest an la subvenția pentru lâna valorificată. Astfel, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării va fi de maxim 4 kilograme.

”Am lăsat la urmă acest program de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru că am observat că apetența beneficiarilor pentru a accesa acest program a fost mult mai mică decât în anii precedenți, de aceea anul acesta o să monitorizăm mai atent ceea ce se întâmplă. La un control făcut de colegii din minister s-a observat că această colectare de lână s-a făcut doar scriptic fără a se ridica efectiv cantitățile de lână obținute după tunsori. S-au constatat cantități de lână raportate pe un animal de 13,9 kilograme, chiar și 36 de kilograme de lână pe animal, la unii fermieri. De aceea am trecut ca și modificare aici, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării, 4 kg pe cap de oaie, maxim! Împreună cu sectorul ovin căutăm și alte soluții pentru a valorifica această lână, căutăm un potențial de prelucrare atât pentru industria textilă, dar și de construcții”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul conferinței de la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În cadrul ajutorul de minimis pentru lâna valorificată, fermierii au primit până acum un sprijin inițial de 1 leu pe kilogram, subvenția fiind majorată de anul trecut la 2 lei pe kilogram. Singura condiție pentru a încasa acest sprijin achitat de la bugetul de stat a fost ca lâna eligibilă la plată să fie valorificată cu acte, cel mai simplu mod pentru a face acest lucru fiind predarea ei către centrele de colectare.

Vă reamintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a tras un semnal de alarmă în trecut cu privire la lipsa de acuratețe a datelor privind lâna colectată de la crescătorii români. Astfel, în luna ianuarie anul trecut, publicam o declarație a oierului Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor, în care acesta atrăgea atenția că efectivul de ovine nu corespunde cu cantitatea de lână vehiculată în spațiul public. Datele lui Petrescu indicau o cantitate mult mai mare, cantități uriașe de lână nefiind valorificate: ”Ministrul Agriculturii nu își face calculul la ceea ce declară. Declari la Bruxelles că ai 12.000.000 de ovine în România și aici vii și spui că s-au colectat 14.000 de tone de lână. Păi cât are oaia, 1 kilogram de lână? Nu mai are oaia 2 kilograme jumătate – 3 kilograme de lână? Nici măcar nu își fac calculele când declară ceva, nici măcar nu se gândesc: mă, câte ovine are România? Păi vii și spui că nu mai există lână pe mărăcini? Păi de la 14.000 de tone, cât au declarat ei că s-au colectat, și până la 36.000 de tone, cât ar trebui să fie după calculele declarate la Bruxelles, unde este lâna? Unde sunt 20.000 de tone de lână, în canale sau unde sunt băgate? Putea să spună că a reușit din 30 și ceva de mii de tone de lână, după numărul de ovine pe care îl avem, să strângă 14.000 de tone”.

Începând din acest an, suma maximă pe care un fermier o poate accesa prin scheme de ajutor de minimis este de 20.000 de euro, sumă cumulată în ultimii trei ani.

Sursa

https://agrointel.ro/131685/cantitate-maxima-lana-oaie-minimis/