Super User
În vara anului 2017, Guvernul Tudose își anunța intenția de a face o modificare fundamentală a Codului Fiscal prin care contribuțiile plătite către sistemul de securitate socială de către angajatori să fie ”transferate” în salariul brut al angajatului.
Urma ca după intrarea în vigoare a OUG ce fusese deja elaborată, doar salariații să mai contribuie la finanțarea sistemului public de pensii și a sistemului public de asigurări de sănătate. O soluție ”revoluționară” care nu se regăsea în nici o țară din lume acolo unde erau construite sisteme de securitate socială (mai mult de 180 de țări la nivel global).
Liderii politici ai vremii ne asigurau prin declarațiile lor că totul va fi bine pentru salariați.
Ne reamintim:
Liviu Dragnea, Președintele PSD, 08.11.2017 – ” …neplata contribuţiilor sociale ale angajaţilor de către angajatori va fi clasificată din nou ca infracţiune, … acest lucru va fi prevăzut în ordonanţa care urmează să fie adoptată de Guvern sau, dacă nu, într-o lege ulterioară.”
Ionuț Mișa, Ministrul Finanțelor Publice, 09.11.2017 - „Am responsabilitatea necesară pentru a face lucrurile aşa cum trebuie, pentru că eu ca părinte cu trei copii am responsabilitatea faptelor. Dacă exista riscul ca salariile să scadă, spuneam de la început”.
Olguța Vasilescu, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, 09.11.2017- ”Nu am făcut acest transfer de contribuții pentru a crește salariile, noi ne-am asigurat doar că nu vor scădea.”
2. Tot în acea perioadă, în întâlnirile pe care le aveam cu Prim-Ministrul Tudose, cu Viceprim-ministrul Ciolacu, dar și cu Ministrul Justiției Toader primeam asigurări că drepturile lucrătorilor nu vor fi afectate și că proiectul de ordonanță ce avea să fie adoptat de Guvern urma sa respecte prevederile constituționale. Chiar dacă, atât BNS, cât și alte confederații sindicale au respins acest proiect, chiar dacă toate organizațiile patronale reprezentative la nivel național au anunțat, de asemenea, în spațiul public că sunt împotriva acestei inițiative, Guvernul României și-a urmat fără nici o ezitare obiectivul.
3. Guvernul adoptă și publică în Monitorul Oficial nr. 885/10 noiembrie 2017, OUG 79, act normativ ce urma să aducă grave atingeri, în opinia noastră, unor drepturi constituționale ale salariaților, generând totodată un cadru legislativ de maximă instabilitate în finanțarea sistemului de securitate socială, dar și în construcția bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale în general.
4. De asemenea, Guvernul transmitea cu celeritate OUG 79 către Parlamentul României, iar acesta introducea în procedură de urgență discutarea și adoptarea legii de aprobare a OUG 79 în data de 13.11.2017. Cu toată procedura de urgență și astăzi, la mai bine de doi ani de la data înregistrării, proiectul de lege se află în continuare în Parlament.
5. La două zile de la publicarea în Monitorul Oficial a OUG 79, BNS înregistra împreună cu alte trei confederații sindicale reprezentative o sesizare a Avocatului Poporului prin care îi ceream acestuia să sesizeze la rândul său Curtea Constituțională cu privire la verificarea constituționalității actului normativ. Argumentam în sesizarea noastră motivele pentru care Titlul V din OUG 79 încalcă prevederile Constituției României.
6. Mai mult, același tip de demers este făcut și de principalul partid de opoziție, de la vremea respectivă, Partidul Național Liberal. Pe lângă aceste două demersuri făcute de confederațiile sindicale și de PNL, se adaugă și alte câteva zeci de sesizări cu aceeași temă făcute de alte organizații interesate, în principal federații sindicale, cât și sindicate.
7. Avocatul Poporului de la acea vreme, dl Victor Ciorbea, solicită BNS clarificări asupra conținutului demersului înregistrat în data de 15.11.2017, BNS revine cu precizările și clarificările cerute, în termen de câteva zile.
8. BNS constată o atitudine pasivă a Avocatului Poporului, cât și o permanentă tergiversare a asumării acestui demers de către Curte și inițiază la începutul anului 2018 o campanie publică prin care oferă informații și asistență cetățenilor salariați care sunt afectați în drepturile lor prin aplicarea OUG 79. BNS îi încurajează pe aceștia să sesizeze instanțele judecătorești cu privire la încălcarea drepturilor lor și să ridice în litigiile pe care le deschid excepția de neconstituționalitate a prevederilor Titlului V din OUG 79.
9. În urma acestui tip de demers, în Instanțele de judecată din România se înregistrează mai multe dosare (unele cu caracter individual, altele colective) în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Instanțele de judecată sesizează Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității prevederilor legale sus-invocate. Din 6 noiembrie 2018 și până în 12 august 2019 se înregistrează un număr de 19 dosare care vizează în integralitate sau parțial prevederi ale Titlului V din OUG 79.
10. În 9 iulie 2018, în baza informațiilor publice puse la dispoziție la solicitarea BNS de Inspecția Muncii și Ministerul Finanțelor Publice, BNS dă publicității o analiză de impact care arată fără echivoc că OUG 79 a afectat în mod direct salariile nete în cazul a 1.135.418 salariați și a expus riscului de diminuare a salariilor nete pentru încă 608.781 salariați (angajatorii acestora acordând bonusuri financiare lunare care să mențină constant venitul net avut de salariați înainte de intrarea în vigoare a OUG 79).
11. În cursul lunii iulie 2018, BNS revine cu o comunicare scrisă către Avocatul Poporului Victor Ciorbea cerându-i acestuia relansarea speței sesizate în noiembrie 2017. Avocatul Poporului continuă să invoce motive puerile și să nu dea curs solicitării de sesizare a Curții Constituționale.
12. În februarie 2019, la trei luni de la înregistrarea primelor dosare care vizează această speță la Curtea Constituțională, BNS transmite comunicări scrise către Avocatul Poporului, dlui Victor Ciorbea, Senatul României, dlui Călin Popescu Tăriceanu, Camerei Deputaților, dlui Liviu Dragnea și nu în ultimul rând doamnei Prim-Ministru Viorica-Vasilica Dăncilă prin care solicită conducătorilor celor patru instituții ca în conformitate cu prevederile art. 30 alin.1 din Legea 47/1992 de funcționare a Curții Constituționale și ale art. 47, alin 6 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Curții Constituționale, Guvernului României, Avocatului Poporului, cât și cele două camere, au obligația de a transmite punctul de vedere instituțional la solicitarea judecătorului raportor în termen de 90 de zile de la înregistrarea dosarului (noiembrie 2018) pentru finalizarea raportului. Cu excepția Senatului care ne-a comunicat că nu va da un răspuns scris, Avocatul Poporului, Camera Deputaților și Guvernul României refuză să ne răspundă.
13. O dată cu desemnarea noului Avocat al Poporului, doamna Renate Weber, BNS revine către această instituție în data de 28 august 2019 cu solicitarea respectării de către Avocatul Poporului a obligațiilor legale de comunicare către Curtea Constituțională a punctului de vedere asupra subiectului în speță, OUG 79.
14. Constatând că în ciuda demersurilor nenumărate pe care le-am făcut, atât noi cât și alte părți interesate în mod direct, mai multe instituții ale statului nu reacționează și că în opinia noastră se încalcă sistematic obligații legale, BNS lansează un apel public către următorii:
a) președintelui Curții Constituționale, dlui Valer Dorneanu, îi aducem aminte că în conformitate cu regulamentul de funcționare al Curții Constituționale, termenul de depunere a raportului a fost depășit (acesta fiind de 90 de zile de la data înregistrării sesizării, prima sesizare noiembrie 2018) și că era în atributul domniei sale să stabilească un termen de judecată după primirea raportului de la judecătorul raportor.
b) solicităm, de asemenea, Avocatului Poporului, Guvernului României, cât și celor două Camere să respecte măcar în ceasul al doisprezecelea obligațiile legale prevăzute în Legea 47/1992 de funcționare a Curții Constituționale și să comunice în scris către Curte poziția acestor instituții față de constituționalitatea OUG 79.
c) sesizăm Președintelui României existența unor deficiențe majore în funcționarea unor instituții esențiale ale democrației și statului de drept și în calitatea sa de garant al respectării Constituției, conform articolului 80, alin.2, îi cerem să sesizeze instituțiile responsabile (Guvern, Camera Deputaților, Senat, Avocatul Poporului), să își exercite prerogativele sale de mediator și să adopte o poziției publică pe acest subiect.
files/1-000-0000-00007/Comunicat_pichet_OUG_79.docx
files/1-000-0000-00007/Sesizare_Avocatul_Poporului.pdf
files/1-000-0000-00007/evaluare_OUG_79_2017.pdf
Dumitru Costin
Presedinte BNS
Sursa
https://bns.ro/info-bns/525-de-ce-suntem-astazi-in-strada-in-fata-curtii-constitutionale
Sursa
https://agrointel.ro/126414/ionut-catalin-nica-secretar-general-madr/
VOCEA FERMIERILOR. Crescătorii de animale vor ca sprijinul cuplat zootehnic, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, să nu mai depindă de registrele genealogice ale raselor, să fie acordată pentru kilogramul de carne comercializată, că e vorba de bovine, caprine sau ovine. Agro Comtrac, crescător de bovine din județul Sălaj, a postat astăzi pe Facebook propunerea crescătorilor.
Cum ar fi dacă SCZ-ul la carne ar fi dat pe kilogramul de carne comercializată?
Vinzi vițelul cu acte în regulă, și primești 1 euro subvenție pentru fiecare kg vândut în viu. Cum se procedează azi cu subvenții la motorină! Depui factura și primești subvenția.
Ai vândut un vițel de 350 kg la un an? Depui factura sau fila de carnet la APIA și primești 350 de euro subvenție! Contează atât de mult de unde, mama din care a ieșit acel vitel încât să dai banii doar pe hârtii?
Pedigree-ul va fi un mijloc care sa ne ajute să avem animale bune, fertile, care sa aibă un vițel pe an și să îl înțărce la o greutate cât mai mare. Exact pentru asta s-au făcut cărțile de rasă in țările cu tradiție, nu că sa încaseze bani frumoși băieții deștepți. Nu ar fi un scop în sine -ai hârtia,primești banii -ca în sistemul actual, ci un mijloc pentru progres. Fermele cu o genetică de top ar vinde și produși rentabili la abatorizare, și femele pentru reproducție. Astfel s-ar diferenția natural fermele de reproducție de cele comerciale. In sistemul actual se vând hârtii ( certificat de origine), rareori acestea având într-adevăr un efect benefic in realitate.
În sistemul actual, dacă cumperi o juninca gestantă, înregistrezi in RNE un produs, primești bani pe acea vacă până la 12 ani chiar dacă ea nu mai are niciodată vitei!
În sistemul actual, dacă ai animale cu spor mediu zilnic foarte mic sau foarte mare, nu există nici o diferență între subvenții.
Fermierii de lapte sa primească pe kg de lapte vândut! Dacă vor să crească și vițeii, sa primească subvenții când îi vând! Însămânțez cu rase de carne și scoți bani și din vițel!
Cei care vor sa facă reproducție în rasă pură pentru viitoarele juninci din rasele de lapte se vor diferenția in mod natural. Cei care produc genetică de calitate vor vinde fermelor de producție.
E simplu nu? A scris Agro Comtrac pe grupurile de crescători de animale înființate pe rețeaua Facebook.
Sursa
SUBVENȚII ÎN PLUS PENTRU ANUL 2019. Comisia Europeană anunță că 18.270.128 de euro revin fermierilor români pentru anul 2019. Suma urmează să fie împărțită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ca un supliment la subvențiile agricole. Banii provin din rezerva pentru situații de criză în sectorul agricol care nu a fost cheltuită pentru acest an. Decizia este în vigoare de la 1 decembrie 2019.
Comisia Europeană va rambursa 467 milioane euro fermierilor europeni, în conformitate cu regulamentul publicat în Jurnalul UE pe data de 27 noiembrie 2019.
Dedusă inițial din bugetul pentru anul 2019 pentru susținerea veniturilor fermierilor în cadrul politicii agricole comune (PAC), această sumă a fost dedicată rezervei de criză agricolă din acest an. Fermierilor români le revine suma de 18.270.128 de euro pe care APIA trebuie să le-o împartă acestora, sub forma unui supliment la subvenții, în perioada următoare.
Rezerva de criză nu a fost necesară în 2019, deși sectorul agricol s-a confruntat cu situații provocatoare în acest an. De exemplu, au fost instituite măsuri de sprijin suplimentare pentru a ajuta fermierii afectați de vremea extremă din această vară.
Decizia înseamnă că sumele deduse din plățile directe în acest an pot fi rambursate fermierilor de către statele membre începând cu 1 decembrie 2019.
Conceptul de rezervă pentru criză agricolă și mecanismul de rambursare a acesteia au fost convenite în reforma PAC din 2013. A fost aplicat pentru prima dată în anul bugetar 2014. Deducerea se aplică numai pentru sprijinul de venit de peste 2.000 EUR și nu se aplică încă Croației pentru anul bugetar 2019. Acest lucru se datorează procesului de încadrare treptată a nivelurilor de sprijin post-aderare la UE. Pentru Croația, care a aderat la Uniune în 2013, sprijinul pentru venituri din cadrul PAC nu este complet.
Sursa
https://www.agroinfo.ro/vegetal/in-vigoare-de-la-1-decembrie-2019-apia-va-imparti-fermierilor-suma-de-18-milioane-de-euro
Sursa
Sursa
https://agrointel.ro/126386/scandal-madr-renuntare-scz/
Sursa
https://agrointel.ro/125918/autorizatie-apa-animale-ferma/
O decizie care să vizeze salariul minim trebuie să țină cont de o serie de premise existente în prezent în economia românească.
1. Există o serie de angajamente asumate de România în ceea ce privește salariul minim:
România a ratificat atât Convenția nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, în special în ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, cât și Carta Socială Europeană revizuită:
Art 3 din Convenția OIM 131/1970 prevede:
”Elementele care se iau în considerare pentru a determina nivelul salariilor minime vor cuprinde, pe măsura posibilităților, și ținându-se seama de practica și condițiile naționale, următoarele:
a) nevoile lucrătorilor și ale familiilor lor față de nivelul general al salariilor în țară, costul vieții, prestațiile de securitate socială și nivelurile de trai ale altor grupuri sociale;
b) factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a forței de muncă.”
Articolul 4 din Carta Sociala Europeana revizuita, ratificata de Romania, prevede:
”În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la o salarizare echitabilă, părțile se angajează:
1. să recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficientă, care să le asigure acestora, precum și familiilor lor un nivel de trai decent;”
Ultimul raport elaborat de Comitetul pentru Drepturi Sociale în 2018, în monitorizarea art 4 din Carta Socială Europeană, în ceea ce privește situația din România concluziona: ”Comitetul decide că situația în România nu este conformă cu art 4§1 din Cartă în ceea ce privește nivelul salariului minim care nu este suficient pentru a asigura un nivel de trai decent.”
2. În cadrul Semestrului European s-a cerut în mod constant în ultimii ani introducerea unui mecanism pentru stabilirea salariului minim pe țară, astfel încât partenerii sociali să poată exprima puncte de vedere cu privire la impactul acestei măsuri.
3. Deși a cunoscut o reducere în ultimii ani, rata sărăciei în muncă pentru cei cu contracte de muncă cu program complet este încă foarte ridicată, 11,2% din salariați cu contract de muncă cu timp complet se află în sărăcie, de 1,52 ori mai mare decât media europeană. România are cel mai ridicat nivel al sărăciei în muncă din Uniunea Europeană și chiar dacă s-a redus în ultimii ani păstrează relativ același ecart față de media Uniunii Europene.
4. Până la 01.01.2022 salariul minim trebuie sa ajungă cel puțin 2500 lei, începând din ianuarie 2023 salariile în sectorul bugetar sunt stabilite prin raportare directă la salariul minim (coeficienții din lege*salariul minim pe economie).
Legea 153/2017 prevede:
Art 12 (2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.
Salariile din anexele legii 153 se referă la anul 2022, începând din 2023 sunt prevăzuți coeficienți pentru stabilirea salariilor. Orice încadrare a personalului nou începând din anul 2023, în condițiile menținerii salariului minim sub 2500 ar însemna apariția unor noi cazuri de inechități și inegalități în sectorul public.
În acest moment sunt legați direct de salariul minim tot ce intră în anexa IX funcții de demnitate publică:
- Președintele României,
- Toți membrii Parlamentului,
- Guvernul: Prim Ministru, Miniștri, viceprim-miniștri, secretar de stat, subsecretar de stat,
- Academia Română: Președinte, Vicepreședinte și Secretar General,
- Consiliul Legislativ – Președinte și Președinte de secție,
- Avocatul Poporului: Avocatul și Adjunctul Avocatului,
- Curtea de Conturi: Președinte, Vicepreședinte, Președintele Autorității de Audit, Vicepreședinții autorității de audit, consilieri de conturi,
- Secretariatul General al Guvernului – Secretarul General, secretarul general adjunct, consilieri de stat, șeful cancelariei primului ministru,
- Administrația prezidențială – consilieri prezidențiali și consilieri de stat,
- Consiliul Concurenței – Președinte, Vicepreședinte, consilieri de concurență,
- Consiliul Național al Audiovizualului – Președinte, Membri,
- Consiliul Național pentru Studierea arhivelor Securității – Președinte, Vicepreședinte, Secretar al Consiliului, Membri,
- Autoritatea Electorală Permanentă – Președinte, Vicepreședinte,
- ANI – Președinte si Vicepreședinte,
- Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării banilor – Președinte și Vicepreședinte,
- Oficiul Registrului Național de Informații secrete de stat – director general,
- Instituția Prefectului – Prefect și Subprefect,
- Primari și Viceprimari,
- Conducătorul unității pentru toate instituțiile aflate în subordinea Guvernului,
- Toți consilierii locali și județeni care au indemnizația legată de cea a primarului.
5. În acest moment aprox 1,3 milioane de salariați cu CIM cu timp complet au salariul de încadrare egal cu salariul minim.
6. Resursele de muncă au cunoscut o reducere permanentă, doar în 2018 resursele de muncă s-au redus cu aprox 194 mii pers.
Între 2009 și 2018 mai mult de un sfert din populația României și-a exprimat intenția de a se stabili în afara țării dacă ar avea această oportunitate. Este cel mai mare % înregistrat vreodată într-o țară europeană, intenția fiind mai mare în special în cazul tinerilor. Această decizie are legătură cu oportunitățile reduse de ocupare din România, în special pentru tinerii cu studii superioare. Calitatea ocupării din România este una dintre principalele cauze ale deciziei de emigrare, 2/3 din emigranții din România au menționat calitatea ocupării ca fiind principalul motiv de emigrare. Iar fenomenul nu este unul care s-a stopat, în 2016 6% din intrările totale de emigranți din țările OECD proveneau din România (OECD, 2019).
7. Productivitatea orară a muncii s-a dublat în perioada 2008 – 2018 (productivitatea orara a crescut de 1,96 ori), în aceeași perioadă costul orar al muncii a avut o evoluție aproape similară (costul orar cu forța de muncă a crescut în 10 ani de 2,01 ori).
8. Comisia Națională de Prognoză estimează pentru anul 2020 un câștig salarial mediu brut de 5429 lei, respectiv un salariu mediu net de 3.324 lei. În prezent raportul între salariul minim brut și salariul mediu brut este de 40,3% iar raportul între salariul minim net și salariul mediu net este de 41,75 %.
9. Pentru a păstra cel puțin raportul între salariul minim net și salariul mediu net existent în 2019 – salariul minim net ar trebui să fie în 2020 cel puțin 1.388 lei, respectiv 2.307 lei în valoare brută. Pentru anul 2021 salariul minim net ar trebui să fie 1490, respectiv 2.488 lei brut.
Însă, pentru a respecta angajamentele internaționale asumate raportul ar trebui să crească, astfel încât să se apropie de 50%.
10. Sarcina fiscală pentru salariul minim este mult prea ridicată, diferența sarcinii fiscale pentru salariul minim și salariul mediu este nesemnificativă (39,28% față de 38,8%).
Având în vedere cele de mai sus BNS solicită:
- Stabilirea unui calendar de creștere a salariului minim, astfel încât să respectăm angajamentele asumate prin ratificarea convenției OIM și a Cartei Sociale Europene revizuite,
- Revizuirea politicii fiscale pentru salariul minim, astfel încât efortul angajatorilor să fie sprijinit de o politică fiscală adecvată.
- Pregătirea unui mecanism pentru implicarea partenerilor sociali în stabilirea salariului minim.
- Clarificarea evoluției în Parlament a OUG 79/2017, act normativ blocat în acest moment în Camera Deputaților. Prin așa-zisul transferul sarcinii fiscale integral în sarcina lucrătorului acest act normativ a bulversat complet atât politicile salariale dar în special sistemul de securitate socială.
- Revizuirea legăturilor directe între salariul minim și alte elemente din politica salarială și politica socială.
- Revizuirea legislației dialogului social pentru a stimula negocierile colective, ca mecanism de reglare a comprimării grilelor salariale, ca efect al salariului minim.
files/1-000-0000-00007/fundamentare_SM_25_11_2019.docx
Sursa
https://bns.ro/info-bns/521-pozitia-bns-cu-privire-la-salariul-minim-brut-pe-tara
APICULTORII REACȚIONEAZĂ CU PUTERE. Apicultorii din România au aflat că până la data de 15 decembrie 2019 trebuie conceput un proiect de argumentare credibilă pentru a fi prezentat Comisiei Europene în vederea obținerii derogării pentru utilizarea neonicotinoidelor în agricultură. Pe 25 noiembrie 2019, fermierii din vegetal s-au întâlnit cu ministrul Agriculturii pentru a discuta despre derogare. AGROINFO a publicat aceste informații primite de la MADR. Reacția apicultorilor din România este puternică.
Informațiile primite de AGROINFO de la Ministerul Agriculturii despre proiectul care se pregătește pentru obținerea unei noi derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor, publicate de noi pe data de 26 noiembrie 2019, au stârnit vii nemulțumiri în rândul apicultorilor din România.
Mulți dintre ei ne-au scris mesaje în care spun un NU hotărât unei noi derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor în agricultură. E multă emoție în mesajele apicultorilor. Ei se revoltă, strigă cu disperare că nu mai vor să le fie otrăvită viața oamenilor și albinelor. Sunt multe reacții puternice, iar AGROINFO nu poate ignora mesajele lor. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, trebuie să știe ce-i transmit apicultorii. Le facem și lor auzită vocea.
La întâlnire (întâlnirea de la Ministerul Agriculturii unde s-a discutat despre derogare n.r.) nu au fost invitați reprezentanți ai apicultorilor și nici ai consumatorilor de produse alimentare, adică tocmai cei afectați!!!! Mă îndoiesc că fermierii care folosesc neonicotinoide consumă din producția proprie!?! Ne-a scris Ovidiu Maghear.
Nu că ar fi la noi mai mulți depunători, sunt interese mai mari la vârf. În economia subterană trebuie să se investească fără a se tine seama de efectele letale pe termen lung. România este singura țară care mai folosește cu derogare neonicotinoidele in tratarea culturilor. Continuăm cu nepăsare să contaminăm apele și solul, distrugem deliberat polenizatorii, vom mânca un dulce toxic. Scrie apicultorul Vlasu cu amărăciune.
Nu vrem neonicotinoide. Ne mor albinele!!
Guvernantți ar trebui să-i intrebe și pe ceilalți care sunt interesați în mod direct de folosirea neonicotinoidelor, adică apicultorii,pe cei care conștientizează ce importanță au polenizatorii în general și mai ales pe cei care știu că aceste substanțe afectează sănătatea oamenilor. Pe unii nu-i mai satură Dumnezeu, pentru că, de fapt este vorba de economiile pe care le fac agricultorii
Fabricanții de NEONICOTINOIDE dau ȘPĂGI MARI ca să poată vinde marfa otrăvită. Să fie urmăriți cei ce dau aprobările de DNA și SRI. Altfel nu scăpăm de OTRĂVURILE REMANENTE în sol mai periculos decît DTT ul. E adevărat că sunt mulți FOMIȘTI ce pun BOTUL la SPAGĂ ...Spune Aurel Bobalcă.
Atenție la albine! Albinele mor mai repede decât prevede viața, avertizează Constantin Antighin.
Vremea stropirilor "după ureche" în agricultura Europeană a apus demult, în România însă, se poartă, și de către persoane neautorizate, chiar și cu produse retrase cărora licențele le-au expirat, chiar și celebrele neonicotinoide se vor reînnoite anual prin derogări. Păcat că anual asistăm la pierderi de vieți omenești, biodiversitatea speciilor de insecte benefice agriculturii a ajuns în declin, sănătatea populației este pusă în pericol, mediul înconjurător, ape, aer totul este contaminat, iar cei investiți să lucreze în slujba cetățeanului se pare că favorizează o minoritate chiar cu prețul punerii în risc major a marea majorități și chiar a propriilor lor familii.
Personal, înțeleg îngrijorarea apicultorilor români în ce privește acordarea de noi derogări ptr folosirea neonicotinoidelor, aceleași neonicotinoide ce în Europa au fost interzise, dacă se va continúa sub pretextul "o Românie Normală" făcînd lucruri anormale, o să fim martorii unor producții tot mai mici de miere contaminată ce nu o să o mai dorească nici un stat European. Apicultorii se vor limita la un număr minim de colonii și putem spune că vom asista la desființarea apiculturii românești cu mare tradiție, dar dacă în prezent avem asistați sociali ai sistemului, de ce oare să nu dublăm numărul lor, decât să investim banii în apicultura din România cu veșnicele derogări creînd noi și noi plăgi de insecte dăunătoare care prin grija sistemului bolnav au devenit tot mai rezistente. Mai bine economisim banii și vom cere alții ca asistați sociali decât apicultori otrăviți în culturile agricole din România. Să sperăm că în al 12 ceas oamenii vor gândi cu creierul ptr o noua Românie normală aproape de Europa și nu vor mai cere derogări în contra Europei, ne-a scris Constantin Oprea.
Oare toți ceilalți care au interzis otrăvurile după ce s-au nenorocit, distrugând pe termen lung biodiversitatea....nu au studiat suficient și pentru noi? CE STUDII MAI TREBUIE, DOMNULE MINISTRU PROASPĂT APĂRUT?..Ați apărut ca o necesitate într-o schimbare...dacă credeți altfel,vorbim la următoarele alegeri....Speranțele nu trebuie dezamăgite chiar dacă aparent apicultorii sunt puțini...nici nu gândiți...Suntem sătui cu toții de minciună, ipocrizie politică..VREM O ȚARĂ CA AFARĂ...NU NE MAI OTRĂVIȚI VIAȚA,OGOARELE,ALBINELE...Urmăriți binele comun nu numai al celor care vor să se îmbogățească peste noapte cu orice preț făcînd astazi recolte mari și lăsînd prăpăd în urmă...Nu fiți precum tătarii care pârjoleau totul în Țara Românească...veți trece și dumneavoastră, dar jalnic..Noi tot apicultori vom rămâne, albina va trebui să supraviețuiască, depindem de ea...vor trece și derogările dar va trece și partidul dumneavoastră lăsînd aceleași lucruri strâmbe. Va trebui să convingeți de acum. Punct. Scrie cu revoltă Mariana Panait.
Adrian Oros...Neonicotinoidele sunt CANCER !!! NU vă amăgiți cum că lumea nu sesizează fractura de logică din argumentațiile dvs.
-sustineți că există risipă alimentară. Atunci DE CE să se producă în România MAI MULT dar de o calitate infinit MAI PROASTĂ ( hrana otravită) ??? Îl avertizează Adrian Blaguescu pe ministrul Agriculturii.
Pe mulți fermieri din convențional i-am invitat în ultimii ani să participe la diferite conferințe, simpozioane și prezentări de produse ecologice pentru agricultură. Interesul lor a fost și este "0". Nu ai cu cine, e jenant ce se întâmplă.
Sursa
https://www.agroinfo.ro/economic/apicultorii-strigat-disperat-nu-ne-mai-otraviti-viata-si-albinele
APIA demarează plata finală pentru subvențiile agricole și din zootehnie. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că a încheiat campania de plăți în avans, începută la 16 octombrie, iar banii au fost transferați către 732.905 fermieri dintr-un total de 846.619 de agricultori care au depus cererea unică în perioada fără penalizări a Campaniei 2019.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune tot ce trebuie să știți despre plățile în finale, campanie ce va demara din data de 2 decembrie așa cum ne-a confirmat directorul general al APIA, Adrian Pintea.
Campania de plăți finale la APIA:
- Cât durează plata finală a subvențiilor APIA
- Ce fermieri intră pe primele liste de plată
- Ce cuantumuri sunt pregătite pentru plata finală
- Ce sumă mai are APIA de plătit fermierilor
- Când primesc banii crescătorii de animale
- Ce fermieri nu intră încă pe listele de plată
- Ce scheme APIA nu intră la plată în luna decembrie
Plata finală a subvențiilor: cât durează Campania
Plata finală începe pe 2 decembrie 2019 și se încheie legal pe 30 iunie 2020, conform regulamentelor europene. Pentru sumele plătite din Bugetul de stat dar și cele privind schemele compensatorii termenul final de plată poate ajunge chiar și până la finele anului 2020. Conducerea APIA și cea a Ministerului Agriculturii a dat asigurări însă de fiecare dată că nu se va atinge acest termen. Doar în cazul dosarelor cu probleme care necesită clarificări uneori soluția găsindu-se chiar în Instanță banii sunt blocați până la o decizie definitivă a judecătorilor.
Plata finală a subvențiilor: ce fermieri intră pe primele liste de plată
Din sursele Agrointeligența-AGROINTEL.RO funcționarii APIA sunt pregătiți să autorizeze la plată atât fermierii care au intrat la avans dar și pe cei care nu au luat nicio plată. Primele liste au fost deja generate în teritoriu iar luni, pe 2 decembrie, se demarează în forță plata finală urmând ca primii bani să ajungă în conturi la jumătatea săptămânii.
Plata finală a subvențiilor: ce cuantumuri sunt pregătite
Cuantumurile pentru Campania 2019 au fost deja aprobate în ședință de Guvern încă de la începerea plăților în avans. Mai exact vorbim de 70 la sută din următoarele sume pe hectar: Schema de plată unică pe suprafață – SAPS 102,6082; Schema de plată redistributivă primul interval:1-5 ha inclusiv – 5,0000 al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv) – 48,7127 euro; Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) 59,3201 euro pe hectar, Schema de plată pentru tinerii fermieri 31,2477 euro pe hectar și Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine 17,7173 euro pe cap de animal.
În plus, fermierii au primit și 85 la sută din cuantumul stabilit pe hectar pentru plățile compensatorii. Cuantumurile privind aceste schemele le puteți afla aici: Avans APIA 2019: Lista completă cu schemele și cuantumurile la plată pe hectar
Precizăm că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.
Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.
Plata finală a subvențiilor: ce sumă mai are APIA de plătit fermierilor
În cel mai recent comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, APIA precizează că a achitat în avans suma de 1,335 miliarde euro din cele 1.943.162.000 euro alocate României pentru Campania 2019 astfel că pentru plata finală au rămas de plătit circa 600 de milioane de euro.
Din sursele Agrointeligența-AGROINTEL.RO, APIA a transmis deja Comisiei Europene prima cerere pentru rambursarea plăților pe care le-a făcut din fermierilor români. După cum se știe agenția de plăți tranferă banii către fermieri din Bugetul Național urmând ca în urma acestora să trimită Comisiei Europene documentele necesare pentru ca cea din urmă să ramburseze banii statului român, sume ce sunt folosite pentru noi plăți către agriculturi.
Plata finală a subvențiilor: când primesc banii crescătorii de animale
Oierii au fost cei care au primit avans pentru din Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ), mai exact 70 la sută din 17,7173 euro, cuantumul stabilit pentru anul 2019 pe cap de animal. Crescătorii de vaci de lapte, carne sau bivolițe nu au putut intra pe listele de plată în avans din cauza perioadei de retenție a animalelor, adică acele 6 luni de zile termen în care crescătorii de bovine fac dovada existenței animalelor în exploatații. Abia după ce se termină această perioadă va fi calculat exact numărul de capete ce va intra la sprijinul cuplat în anul 2019 pentru această campanie. Ca și în anii trecuți plățile nu încep chiar de la 2 decembrie odată cu demararea campaniei finale ci undeva după prima săptămână a lunii!
În Campania 2018 APIA a demarat plata pentru crescătorii de bovine pe 11 decembrie. În prezent la APIA se așteaptă Hotărârea de Guvern care prevede plafoanele alocate pentru acest an astfel încât să se urmeze traseul legal al plăților. Suma alocată este de 109.236.500 euro, respectiv 518.829.680,4 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2019, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic.
Banii alocați pentru sprijinul cuplat în zootehnie sunt repartizat astfel: a) 1.610.000 euro, respectiv 7.646.856 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; b) 12.600.000 euro, respectiv 59.844.960 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora; c) 94.999.500 euro, respectiv 451.209.625,2 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte; d) 27.000 euro, respectiv 128.239,2 lei, pentru specia viermi de mătase. Valoarea subvenției SCZ pe cap de animal, deci în sectorul zootehnic, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile sau, în cazul subvenției pentru viermii de mătase, la kilogramele de gogoşi crude de mătase eligibile.
Plăţile se acordă de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2019 şi 2020. Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 1 octombrie 2019.
Plata finală a subvențiilor: ce fermieri nu intră încă pe listele de plată
La plata finală mai sunt fermieri care încă nu pot intra la plată în primele săptămâni de la demararea campaniei. Este vorba despre acei agricultori care mai au probleme de clarificat la dosar sau au debite nechitate la APIA. Pe măsură ce și aceste dosare sunt soluționate fermierii intră la plata finală. În plus nici fermierii care au terenuri ce sunt prinse la controlul de iarnă nu pot intra încă la plată. Despre acest control Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: Controlul de iarnă la APIA. Ce inspecții se fac în câmp în sezonul rece
Plata finală a subvențiilor: ce scheme nu intră la plată în luna decembrie
Singura schemă nouă pentru care fermierii vor primi plata finală este Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) pentru bovine și bivolițe. Mai rămân ”restante” schemele pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) atât pentru vegetal cât și pentru zootehnie care se plătesc din bugetul de stat al anului viitor campaniei de plată, adică din 2020.
După ce Bugetul de stat va fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial, MinisterulAgriculturii poate lansa în dezbatere publică plafoanele alocate pentru aceste scheme urmând ca aceste să fie aprobate în ședință de Guvern și publicate în Monitorul Oficial. De abia atunci APIA poate calcula cuantumul pe hectar respectiv pe cap de animal. Luna ianuarie este cea în care se poate achita cel mai devreme ANT-urile.
În plus, Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) este subvenția plătită cel mai târziu din toată campania desfășurată de APIA din cauza unor termene de prezentare a documentelor justificative impuse de regulamente. Fiind o subvenție legată de producție, fermierii trebuie să justifice producția pe hectar cerută de APIA dar să prezinte și o serie de facturi sau contracte cu diverse fabrici de procesare.
Sursa
https://agrointel.ro/124236/start-plati-finale-apia/
Abonare
Newsletter
