Primul-ministru, domnul Ludovic Orban, prin decizie, a numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rang de secretar de stat, pe domnul Robert Viorel Chioveanu, spune sec comunicatul ANSVSA.

Sursa foto: România liberă

Pe 14 noiembrie șeful Executivului, Ludovic Orban, l-a eliberat pe Geronimo Brănescu din funcţia de preşedinte al ANSVSA, iar atribuţiile acestuia au fost preluate teomporar de către Csutak Nagy Laszlo, vicepreşedinte al instituţiei.Activitatea ANSVSA a stârnit nemulţumiri în condiţiile extinderii cu iuțeala fulgerului a pestei porcine africane.

Numirea a fost una pe fugă, iar imediat după numire, noaptea, noul președinte a plecat spre Portul Midia să supravegheze operațiunea de evacuare a oilor de pe vaporul morții. Pentru că lucrurile s-au petrecut pe repede înainte, Biroul de presă ANSVSA ne-a asigurat că ne va furniza joi, 28 noiembrie, mai multe date despre actualul președinte și, firește, câteva fotografii.

Vești bune de la Ministerul Agriculturii! Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 18 noiembrie 2019 la reuniunea Consiliului de miniștri AGRIFISH, care a avut loc la Bruxelles. În cadrul Consiliului au avut loc deliberări legislative privind pachetul de reformă a PAC post-2020 și regulamentele privind normele tranzitorii în domeniul PAC. Potrivit unui comunicat de presă remis astăzi, marți 19 noiembrie, ministrul a relevat importanța menținerii tuturor intervențiilor din actualele regulamente, inclusiv ajutoarele naționale de tranziție la nivelul anului 2020, respectiv 50% pentru a respecta cu adevărat principiul legislației tranzitorii. În aceste context, ministrul Oros și-a arătat susținerea față de declarația inițiată de Bulgaria cu privire la ajutorul național de tranziție care, printre altele, permite statelor membre care aplică SAPS să poată susține și sectorul zootehnic. În prezent aceste ajutoare sunt acordate fermierilor mici și sunt decuplate de producție în cazul plăților din sectorul vegetal și nu necesită înscrierea în Registrul Genealogic în cazul crescătorilor de ovine și bovine. În ceea ce privește FEADR, oficialul român a transmis că propunerea Comisiei reprezintă un bun punct de plecare în discuțiile privind reglementarea posibilității de a extinde perioada de aplicabilitate a actualelor programe de dezvoltare rurală pentru anul 2021, cât și cele privind modalitatea în care va fi asigurată tranziția pentru cheltuielile aferente măsurilor din programele de dezvoltare rurală 2014-2020 în viitorul Plan Strategic. Cu ocazia Consiliului AgriFish, ministrul Oros a primit din partea comisarului Phil Hogan două certificate ce reprezintă dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru produsele ”Telemea de Sibiu” și ”Cârnați de Pleșcoi”, recent recunoscute la nivel european. De asemenea, s-au desfășurat informări și schimburi de opinii cu privire la următoarele subiecte: dificultățile din sectorul apiculturii, continuarea creșterii importurilor de orez Japonica în Uniunea Europeană, importurile excesive de porumb din Ucraina, acordul privind indicațiile geografice UE-China. Ministrul Oros și-a exprimat aprecierea față de preocuparea Președinției de a identifica noi soluții care să faciliteze aplicarea Reformei PAC în care statele membre își propun ambiții de mediu și climă mai mari și care să permită acestora să-și adapteze intervențiile în funcție de nevoile specifice. Ministrul Nechita Adrian Oros a afirmat că sunt necesare dezbateri suplimentare privind propunerea Președinției de introducere a unui procent comun pentru cei doi piloni ai PAC, pentru a stabili dacă propunerea poate reprezenta o soluție în contextul obiectivelor crescute de mediu și climă. De asemenea, ministrul a evidențiat utilitatea unei liste a intervențiilor de mediu care să fie utilizată de statele membre și fermieri la aplicarea eco-schemelor, afirmând că este dificilă exprimarea unei opinii fără a cunoaște detaliile necesare pentru implementarea acestei recomandări. Totodată, ministrul a susținut că România este de acord cu extinderea tipurilor de intervenții care contribuie la obiectivele de mediu și climă, dar nu agreează eliminarea celor deja propuse de Comisie, de exemplu plățile directe decuplate. Adrian Oros a declarat că România salută prezentarea de către Comisie a propunerii de regulament privind normele tranzitorii la următoarea perioadă de programare, precum și a celei privind disciplina financiară, considerând că un an este insuficient având în vedere stadiul negocierilor viitoarei PAC.

Adrian Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, susține propunerea Comisiei Europene exprimată în cadrul Reuniunii AGRIFISH de a crește sprijinul financiar alocat programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Propunerea de a crește alocarea după 2022 vizează Programul Național Apicol, întrucât în ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31.492.100 euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului. ”Facem precizarea că din această sumă 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat”, arată comunicarea oficială venită de la Ministerul Agriculturii. Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei Politici Agricole Comune, 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian Oros și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. ”Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm de aceea toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul Adrian Oros în cadrul Consiliului AgriFish. România este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29.000 tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1.848.790 familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2.961.000 familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33.000 tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12.000 tone.

Descinderi la stânele unde autoritățile aveau informații că ciobanii erau tratați ca niște sclavi! Carabinierii au descins, zilele trecute, la mai multe ferme din provincia italiană Macerata unde mai mulți români lucrau în condiții se sclavie. Mai mulţi fermieri italieni din provincia Macerata au intrat în atenţia forţelor de ordine din Peninsulă, după ce muncitorii români i-au reclamat la Ambasada României din Roma. Potrivit www.gazetaromaneasca.com, ei s-au plâns la ambasadă că sunt exploataţi, iar ambasadorul George Bologan a trimis plângerea la forţele de ordine, care au pus sub supraveghere fermele vizate. Conform Corriere Adriatico, ancheta a scos la iveală faptul că nouă muncitori, în majoritate români, erau puşi să lucreze ca ciobani 15 ore şi jumătate pe zi, şapte zile din şapte. Muncitorii erau obligaţi să aibă grijă de animale de la 06.30 până la ora 22.00. Românii erau plătiţi cu doar doi euro şi jumătate pe euro, mult sub limita prevăzută de lege, nu aveau contracte corespunzătoare şi nu aveau asigurări medicale. De asemenea, muncitorii nu erau echipaţi corespunzător şi nu erau instruiţi în legătură cu ceea ce aveau de făcut. Proprietarii fermelor sunt cercetaţi sub control judiciar, iar oamenii legii le-au pus sechestru pe bunuri în valoare de 94.000 de euro. În plus, s-a stabilit ca fermele vizate să-şi restrângă activitatea şi să continue să acţioneze sub conducerea unor administratori desemnaţi.

Cercetătorii Simona Bişboacă, inventator premiat mondial în industrie alimentară, şi Ioan Bişboacă, au dovedit, prin testări de laborator în ţară şi confirmate în Elveţia, că mierea românească are un efect antibacterian mai puternic decât mierea de Manuka, o miere specială provenind din Noua Zeelandă. Descoperirea a fost făcută în procesul de dezvoltare a unui nou produs alimentar creat de soţii Bişboacă pe baza brevetului lor de invenţie pentru “cel mai puternic antioxidant” (aşa cum scrie pe diploma Gold Medal obţinută la Salonul Internaţional de Inventică de la Varşovia, în 2011), care să conţină miere şi alte produse ale stupului. “Am vrut să folosim, desigur, cea mai grozavă miere de pe piaţă pentru produsul nostru şi aşa cum scriu o sumedenie de site-uri care comercializează vestita miere de Manuka, noi am crezut că este într-adevăr cea mai puternică miere de pe piaţă, ca efect antibacterian. Mare ne-a fost însă surpriza să vedem rezultatele comparative”, a declarat, pentru Agerpres, inginera Simona Bişboacă. Cei doi cercetători au făcut primele analize comparative între sortimente de miere românească şi cea de Manuka la Cluj, la USAMV, Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, absolvită de tânăra inventatoare. Apoi, alte testări la Oradea, la Facultatea de Medicină şi ulterior, în cursul acestui an, în Elveţia, mai exact la Culture Collection of Switzerland (CCOS) din Wadenswil. “Din rezultatele de la Cluj am constatat că mierea noastră e mult mai bună, antibacterian, decât cea de Manuka. Am vrut să verificăm şi aceste rezultate prin laboratoarele de la Oradea, unde au ieşit rezultate excepţionale. Pentru că au comentat unii, ne-am hotărât să ieşim în străinătate, într-o ţară neutră şi recunoscută pentru servicii mondiale de calitate. Deşi noi avem încredere că şi la noi se fac analize foarte bune, dar pentru certitudine, am ales Elveţia, banca lor naţională pentru microorganisme”, a declarat, luni, în conferinţă de presă, Simona Bişboacă. Cei doi au trimis la CCOS miere românească, de la raft, din magazin, miere de Manuka originală, comandată de la producători din Noua Zeelandă şi probe din produsul cel nou. Dar elveţienii, fiind patrioţi, au adăugat comparativ şi probe din mierea elveţiană. Din discuţii cu specialiştii elveţieni, pentru a găsi cele mai eficiente metode, s-au folosit mai multe procedee, cum ar fi Mueller-Hinton agar, agar dillution, microdiluţie. Mediile de cultură au fost însămânţate cu cele mai comune bacterii patogene: Escherichia.coli, Enterococcus faecalis şi Staphylococcus aureus, fiecare cu tulpini rezistente la antibiotice, respectiv tulpini de referinţă. “În urma testelor efectuate pentru determinarea activităţii inhibitorii a mierii asupra celor mai frecvenţi agenţi patogeni putem spune că noi avem, de fapt, cea mai grozavă miere. Din tabelul comparativ cu diametrele zonei bactericide pe cele şase culturi rezultă că mierea românească este mai puternică din punct de vedere antibiotic decât mierea de Manuka, având patru indicatori mai mari, unul la egalitate şi unul inferior. Nu pot să spun că mierea lor nu are efect antibacterian, dar nu aşa ca şi mierea românească. Considerăm că mierea de Manuka este mult prea mediatizată printr-un marketing agresiv şi nu e corect pentru consumator să-l induci în eroare şi să spui că are ‘cel mai puternic efect antibacterian natural’ – aşa cum se scrie pe site-urile lor de comercializare, atâta vreme cât nu o raportezi faţă de celelalte sortimente de miere din alte părţi ale lumii. Chiar şi mierea elveţiană a fost mai bună, în două cazuri, decât cea de manuka. Noi am vrut să verificăm şi iată ce s-a demonstrat”, a subliniat Simona Bişboacă. Apicultorii de la noi ar trebui susţinuţi mai mult, a afirmat şi Ioan Bişboacă, pentru ca lumea să ştie că mierea noastră are un astfel de efect antibacterian. Potrivit acestuia, statul neozeelandez îi susţine pe producătorii de miere şi investeşte sume imense în marketing peste tot în lume. “Au descoperit că în mierea lor se găseşte o substanţă numită metilglioxal care este secretată doar de arborele de Manuka. Şi s-a ajuns la concluzia falsă că mierea lor e cea mai puternică, fără să se raporteze la altele. Marketingul lor este în detrimentul mierii româneşti, europene. Cine cumpără mierea de Manuka nu o cumpără de gust, ci pentru tratament că are o infecţie cu un streptococ, cu E. Coli şi aşa mai departe. De ce nu o cumpără pe cea românească? Că doar şi asta e antibacteriană. Una e la 300 de lei borcănaşul, iar mierea noastră la 30 de lei kilogramul. Sunt sigură că sunt şi alte sortimente de miere în ţară, speciale, care sunt mult mai eficiente în anumite afecţiuni. Necesită testări ulterioare. Noi avem contract cu acest institut elveţian şi vom continua testările şi pe alte bacterii, chiar dacă le facem din banii noştri”, a mai spus Simona Bişboacă. Soţul acesteia a precizat că nu-i pare rău de cei peste 4.500 de euro cheltuiţi, în Elveţia, pentru a demonstra că mierea românească este mai valoroasă. “Un studiu de acest gen poate fi subiectul unui proiect de cercetare, de până la 100.000 de euro. Dar nu-i nevoie de o sumă atât de mare, atâta timp cât ai ideea, inteligenţă şi dorinţa de a reuşi (…) Suntem mândri să dovedim că mierea românească este nu numai la fel de bună, dar este superioară altui produs adus de peste mări şi ţări şi plătit cu bani grei de românii bolnavi. Am vrut eu să demonstrez că suntem buni, să arătăm că suntem şi noi valoroşi. La final, şi elveţienii se uitau cu alţi ochi la noi, după ce la început abia am reuşit să accedem la serviciile lor”, a spus Ioan Bişboacă. Specialista în industrie alimentară a subliniat că tradiţia românească în apicultură şi apiterapie este recunoscută, fiind însă nevoie să fie cunoscută mai bine şi apreciată munca albinelor şi a albinarilor, precum şi promovarea produselor româneşti de valoare şi a oamenilor care le-au realizat. “Mierea şi diversitatea produselor apicole din România sunt extraordinare. Trebuie să le dăm mai mult credit. Mulţi înţelepţi au spus că sănătatea noastă depinde, în cel mai mare grad, de alimentele provenite din arealul natural în care trăieşti. E de preferat să consumi mierea noastră, nu de peste mări şi ţări, care e mai bună pentru populaţia de acolo”, a mai spus Simona Bişboacă. Simona Bişboacă are trei brevete de invenţii în industria alimentară medaliate cu aur şi argint la saloane mondiale de inventică, fiind vorba de produse alimentare, cosmetice şi terapeutice pentru care se foloseşte materie primă din culturi certificate ecologic, apă termală etc.

România insistă ca fermierii să primească ajutorul național tranzitoriu, ANT, și în 2021, fiind știut că Uniunea Europeană a prevăzut ca acest ajutor să nu se mai acorde fermierilor după anul 2020.

Dacă se va menține ajutorul național tranzitoriu, cuantumul acestuia ar urma să scadă cu 10% anul viitor, deci cu un procent dublu față de cel de acum, și tot cu 10% și în 2021.

România  a mai susținut astăzi la Bruxelles că vrea să păstreze tehnica plăților directe cuplate cu producția, o tehnică nu prea bine văzută în UE, dar este o necesitate națională. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, le-a explicat omologilor săi din alte state UE că nu poate fi de acord cu decuplarea plăților de producție.

Șeful de la Agricultură a declarat că se impune acest lucru din pricina structurii fermelor din țara noastră. Pentru o agricultură dezvoltată, fermele mici trebuie urgent să se transforme în ferme familiale, comerciale, sustenabile, a spus Oros.

Structura fermelor în România este cu totul alta decât în Europa. Avem puține ferme foarte mari care lucrează mult teren, avem o fermă medie, o fermă familială, care nu este suficient consolidată și care ar avea nevoie de un sprijin al statului, asta consider eu, și avem foarte multe ferme mici, de subzistență, care, în opinia mea, într-un ritm accelerat ar trebui să se transforme în ferme familiale, comerciale, sustenabile. De aceea noi am dori, în primul rând, să păstrăm actualele scheme de sprijin, pe de o parte, pe de altă parte, să rămână pentru zona aceea de dezvoltare rurală, să rămână suficiente resurse prin care să încercăm să sprijinim fermele medii, familiale, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-un interviu acordat astăzi la Bruxelles, pentru RFI.

Plata suplimentează avansul de 70% din plățile directe, iar de această plată beneficiază fermierii care au angajamente încheiate cu APIA pentru 5 ani pentru măsurile agro-mediu și climă, agricultură ecologică și zonă defavorizată.

AGROINFO vă informează ce sumă este alocată pentru plățile compensatorii pentru fiecare măsură PNDR în parte și cuantumul pe hectar pentru fiecare plată.

MĂSURA 10 AGROMEDIU ȘI CLIMĂ. MINISTERUL AGRICULTURII A ALOCAT LA PLATĂ SUMA DE 36.823.555 lei!

CUANTUM PE HECTAR. Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha = 662,217 lei/ha
P2 - Practici agricole tradiţionale:
P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha = 466,35 lei/ha
P2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha = 97,9335 lei/ha
 
P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha  = 1.445,685 lei/ha
P3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha = 1.077,2685 lei/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha  = 741,4965 lei/ha
P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha  = 373,08 lei/ha
P4 - Culturi verzi = 128 €/ha  = 596,928 lei/ha
P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha = 582,9375 lei/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):
P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha  = 1.912,035 lei/ha
P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha  = 1.543,6185 lei/ha
P7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha  = 1.165,875 lei/ha
P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)
sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha  = 932,7 lei/ha
sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică 
varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha = 1.254,4815 lei/ha
varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha  = 886,065 lei/ha
P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha = 429,042 lei/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)
varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/ha  = 1.189,1925 lei/ha
varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha  = 466,35 lei/ha
sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)
varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha  = 1.254,4815 lei/ha
varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha  = 886,065 lei/ha
varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha = 788,1315 lei/ha

MĂSURA 11 AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ. MINISTERUL AGRICULTURII A ALOCAT LA PLATĂ SUMA DE 6.916.807 lei

CUANTUM PE HECTAR. Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică
P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha = 1.366,4055 lei/ha
P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha  = 2.331,75 lei/ha
P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha  = 2.891,37 lei/ha
P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha  = 2.471,655 lei/ha
P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha  = 1.702,1775 lei/ha
P6 – Pajişti permanente
Sub-pachetul 6.1 = 143 €/ha  = 666,8805 lei/ha
Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha  = 181,8765 lei/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică
P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha  = 1.016,643 lei/ha
P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha  = 2.009,9685 lei/ha
P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha  = 2.061,267 lei/ha
P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha  = 2.233,8165 lei/ha
P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha  = 1.632,225 lei/ha
P6 - Pajişti permanente
Sub-pachetul 6.1 = 129 €/ha  = 601,5915 lei/ha
Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha = 340,4355 lei/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020. SUMA ALOCATĂ LA PLATĂ ESTE 52.113.954 lei.

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha = 452,3595 lei/ha
M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha = 289,137 lei/ha
M13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha = 349,7625 lei/ha

Fermierii români care au angajamente pentru aceste măsuri încasează un avans de 85% din cuantumul pe hectar precizat mai sus pentru fiecare plată compensatorie.

APIA face plata în lei la un curs de 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Mulți dintre crescătorii de ovine ne întreabă când va începe plata subvenției pentru lâna de oaie. Pentru noi, fiecare întrebare primită de la fermieri este importantă, așa că am aflat pentru dumneavoastră când va începe această plată efectuată de direcțiile agricole județene.

Până la data de 1 noiembrie 2019, crescătorii de ovine care s-au înscris în Programul de ajutor de minimis pentru lână, program demarat din 2017, au avut obligația să depună la direcțiile pentru agricultură județene documentele doveditoare privind comercializarea lânii către centrele de colectare/procesare, direct sau printr-un intermediar.

Documentele justificative sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În cazul intermediarului, acesta trece pe fila/filele din carnetul de comercializare al crescătorului de ovine numărul contractului încheiat cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Pentru anul 2019, direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București au avut obligația să întocmească, până la termenul limită de 10 noiembrie 2019, situația centralizatoare cu sumele necesare pentru acordarea sprijinului financiar, situație  pe care au transmis-o la această dată Direcției generale buget-finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Când își vor primi oierii subvenția pentru lână?

Așteptăm pe finalul lunii noiembrie să fie virați banii în cont (contul direcției agricole județene n.r.) de către Ministerul Agriculturii și vom începe plata minimisului la lână către crescători la sfârșitul lunii noiembrie, a declarat Călin Petru Marian, director Direcția Agricolă Județeană Hunedoara, exclusiv pentru AGROINFO.

Deci, la sfârșitul acestei luni se va da start la plată și pentru acest ajutor de minimis.

În ședința Guvernului din 24 iulie 2019 a fost aprobată o Hotarâre care modifică și completează HG nr.500/2017  privind aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine  pentru comercializarea lânii”.
Astfel, valoarea sprijinului financiar acordat crescătorilor de ovine pentru anul 2019 a crescut de la 1 leu până la maximum 2 lei/kg lână comercializată.

Acordarea schemei de minimis vizează menținerea activității de creștere a ovinelor, stabilizarea veniturilor și evitarea depopulării satelor și conduce la diversificarea producțiilor obținute în acest sector, prin valorificarea lânii.

Bugetul alocat pentru plata acestei subvenții este de 30.000.000 lei și se asigură din bugetul repartizat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, cu încadrarea în bugetul aprobat Direcțiilor pentru agricultură județene şi a municipiului București pe anul 2019, informează Ministerul Agriculturii.

AGROINFO consideră util să le explice crescătorilor români de ovine ce înseamnă sprijin cuplat la ovine, SCZ, și ce înseamnă ajutor național tranzitoriu pentru ovine, ANTZ 9. Pe lângă implicarea noastră în soluționarea multor necazuri cu care se confruntă fermierii, misiunea noastră este și informarea corectă a fermierilor, utilă, la timp, astfel încât aceștia să nu piardă ajutoarele care li se cuvin. Suntem aici, pentru fermieri, și le vom explica de câte ori este nevoie.

CE ÎNSEAMNĂ AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU PENTRU OVINE ȘI CINE BENEFICIAZĂ DE ACEASTĂ SUBVENȚIE?

Se acordă fermierilor, crescători de ovine pentru ovinele femele identificate conform legislaţiei în domeniu, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- efectivul din exploataţia cu cod ANSVSA înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată - declarația privind sectorul zootehnic;
- efectivul de femele ovine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE la data solicitării ANTZ;
- efectivul de femele ovine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţia/ exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări (16 mai 2019 – 23 august 2019 inclusiv);
- solicitantul să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din specia ovină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, cu modificările și completările ulterioare.

IDENTIFICAREA OVINELOR

Dincolo de precizarea acestor articole de lege, menționate în Ghidul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și pe care nu le cunosc deloc oierii, vă spunem, pe înțelesul tuturor, cum trebuie să se facă identificarea ovinelor astfel încât să fie eligibile la plată. Este valabilă această identificare pentru ambele subvenții despre care vorbim, atât ANTZ, cât și SCZ.

Ovinele născute până la 31 decembrie 2007 trebuie să fie identificate cu o crotalie auriculară simplă.
Ovinele născute în perioada 1 ianuarie 2008 - 1 ianuarie 2010 trebuie se fie identificate cu două crotalii auriculare simple, având imprimat acelaşi cod unic de identificare a animalului.
Ovinele născute începând cu 1 ianuarie 2010 care au fost identificate iniţial cu o crotalie auriculară simplă, trebuie să fie identificate şi cu o crotalie auriculară electronică ce conţine acelaşi cod unic de identificare a animalului.

În cererea de plată – declaraţia sector zootehnic solicitantul declară la Centrul Judeţean / local al APIA, codul ANSVSA al exploataţiei în care se găsesc animalele la data depunerii cererii de plată. Sunt eligibile la plată inclusiv femelele de ovine care până la finalul perioadei de reținere (de 100 de zile) au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
Plata ANTZ 9 se acordă pentru minimum 50 de capete de femele ovine eligibile la plată.
ANTZ 9 se supune controlului la fața locului, dar nu se supune normelor de ecocondiționalitate.

Este o schemă cuplată de producție pentru specia ovine (ANTZ 9).

Ajutor național tranzitoriu în sectorul zootehnic (ANTZ) este reglementat de prevederile art. 37 alin (2) si (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 consolidat

Ce spune art 37, alin. (2) și (3) din Regulamentul (UE) 1307/2013?

Ajutoarele naționale tranzitorii pot fi acordate fermierilor în sectoare care au beneficiat de aceste ajutoare, sau în cazul Bulgariei și României, de plăți naționale directe complementare în 2013.
Cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii care pot fi acordate fermierilor în oricare dintre sectoare este limitat la următorul procentaj din pachetele financiare sectoriale specifice, autorizate de Comisie în conformitate cu articolul 132 alineatul (7) sau cu articolul 133a alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 în 2013:
— 75 % în 2015,
— 70 % în 2016,
— 65 % în 2017,
— 60 % în 2018,
— 55 % în 2019,
— 50 % în 2020.

Ce înseamnă acest lucru? În fiecare an, cuantumul pe cap de ovină al acestui ajutor, ANTZ 9, scade cu 5%. AGROINFO face pentru dumneavoastră, oierii, un calcul estimativ ANTZ 9 pe care APIA îl va plăti pentru anul de cerere 2019.

Deci, anul trecut, în 2018, cuantumul pe cap de ovină ANTZ 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, specia ovine a fost de 4,8503 euro/cap = 22,6208 lei/cap de ovină.

Pentru anul 2019, cuantumul pe cap de ovină scade cu 5%. Așadar, scădem 5% din această sumă, vom folosi suma în lei, crescătorii primesc de la APIA plata în lei, și rezultă un cuantum pe cap de ovină de 21,4897 lei/cap de ovină. Este estimat de noi cuantumul pe cap de ovină ANTZ 9 pentru anul de cerere 2019, deci, pentru acest an. APIA nu a comunicat încă valoarea pe cap de ovină pentru ANTZ 9 aferent anului de cerere 2019.

Ajutorul național tranzitoriu se acordă în sistem regresiv. Ce înseamnă regresiv? Scade în fiecare an. Care este procentul cu care scade? Cel stabilit de UE este de 5%, așa cum aveți mai sus în articolul din Regulamentul (UE).

ATENȚIE! Cursul de schimb la care a achitat APIA în vara acestui an ANTZ 9 aferent anului 2018 a fost de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018.

Așadar, în iunie 2019, APIA a început plata ANTZ 9, atenție, aferent anului de cerere 2018, pentru crescătorii de ovine. Concret, plata ANTZ 9 pentru anul 2018 s-a făcut în vara anului 2019. De ce? Pentru că această subvenție este achitată din bugetul național, bugetul de stat al României și, de obicei, se achită din bugetul pentru anul următor anului de cerere. La această subvenție nu se acordă avans APIA! De ANTZ 9 beneficiază un număr mare de crescători de ovine însă această subvenție fiind plătită de la bugetul de stat stabilit pentru anul următor anului de cerere nu are cum să fie inclusă pentru lista subvențiilor pentru care APIA acordă un avans.

IMPORTANT DE REȚINUT! ANTZ 9, ajutor național tranzitoriu pentru ovine, este plătit pentru minim 50 de femele ovine care au împlinit vârsta de minim un an la data de 31 martie a anului de cerere și care sunt identificate, sunt în exploatații cu cod ANSVSA, înregistrate la APIA. Cine deține sub acest număr de ovine nu se califică pentru plată. 

Sursa de finanțare a acestei subvenții este bugetul național. Este o subvenție plătită din bugetul de stat, bugetul național. APIA plătește această subvenție din bugetul de stat alocat pentru anul următor anului de cerere. Deci, nu așteptați să vă fie plătit acum ANTZ 9! Plata ajutorului național tranzitoriu ovine pentru anul de cerere 2018 a fost făcută în primăvara și vara anului 2019!

ATENȚIE! ANTZ scade în fiecare an cu 5%! Repetăm, este o subvenție plătită în sistem regresiv.

CE ÎNSEAMNĂ SPRIJIN CUPLAT PENTRU OVINE, SCZ, ȘI CINE BENEFICIAZĂ DE ACEASTĂ SUBVENȚIE?

Se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii generale:

- solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepția celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 și 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci, au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;
- animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ ovine, au vârsta de maximum 8 ani pentru ovine femele, respectiv 6 ani pentru berbeci, la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;
- efectivul de animale pentru care se solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
- animalele pentru care se solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci, au fost menţinute/menţinuţi până la data de 23 august 2019 inclusiv (finalul perioadei de reținere), în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat;
- să deţină registrul individual al exploataţiei, completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;
- berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală; până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv trebuia îndeplinită această obligație;
- efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine (condiţia de eligibilitate trebuia îndeplinită până la data de 2 septembrie 2019 inclusiv);
- efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 femele ovine.

ATENȚIE ! În cererea de plată – declaraţia sector zootehnic solicitantul trebuia să declare la Centrul judeţean/local al APIA, codul ANSVSA al exploataţiei în care se găsesc animalele la data depunerii cererii de plată. Nu se solicită la plată berbeci neînscriși în Registrul Genealogic al Rasei.

Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci.

Deci, diferența dintre ANTZ și SCZ este, așa cum spuneam, uriașă. Această subvenție este plătită din fonduri europene, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Nu este o subvenție acordată în sistem regresiv! Deci, nu e obligatoriu ca valoarea pe cap de animal să scadă cu anumite procente în fiecare an. Cuantumul pe cap de animal însă poate să scadă în condițiile în care sunt eligibile la plată mai multe animale, iar plafonul alocat nu se suplimentează și astfel se împarte cel existent la mai multe animale.

APIA a și calculat cuantumul pe cap de ovină pentru SCZ pentru acest an de cerere, anul 2019. Cuantumul SCZ aferent anului de cerere 2019 este de 17,7173 euro/cap de ovină. O diferență uriașă între acest cuantum SCZ și cuantum ANTZ.

Sprijin cuplat ovine pentru anul de cerere 2019 este de 17,7173 euro/cap de ovină = 84,1500 lei/cap de ovină.

Observați diferența uriașă de sumă? Diferențele uriașe la condițiile de eligibilitate? ANTZ pentru acest an va fi de circa 21 de lei/cap de ovină, iar SCZ pentru acest an este de 84 de lei/cap de ovină! Cuantum deja stabilit de APIA și comunicat oficial.

Pentru subvențiile aferente acestui an, plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac de către APIA în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

În plus, pentru că se cunoaște deja plafonul alocat din fonduri europene pentru plata acestei subvenții, SCZ, și APIA a reușit să numere animalele eligibile la plata SCZ, oierii care au cerut SCZ beneficiază de un avans din această subvenție. APIA le plătește un avans de 70% din suma de 17,7173 euro/cap de ovină, deci 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal. APIA plătește avansul în lei, deci, această sumă de 58,9050 lei/cap de ovină este achitată de APIA până la data de 30 noiembrie 2019 crescătorilor de ovine. Atenție! Beneficiază de avans SCZ și de SCZ, crescătorii de ovine care au cerut SCZ pentru anul 2019 și care respectă condițiile de eligibilitate.

IMPORTANT DE REȚINUT! Sprijinul cuplat pentru ovine este o subvenție europeană, plătită din fonduri europene, FEGA. Numărul minim de ovine pentru care este plătită este 150 de capete, iar maxim 500 de capete pentru un beneficiar. Excepție face zona montană, zona defavorizată, unde numărul minim de capete de ovine este 60, dar numărul maxim este tot 500. Condiție esențială pentru SCZ ovine: berbecii înscriși în secțiunea principală a Registrului genealogic al rasei respective sau certificat de origine pentru berbeci. Proporția este de un berbec cu origine la 35 de femele ovine înregistrate sau neînregistrate în Registrul genealogic al rasei respective. SCZ este subvenția din oierit, singura din oieritul din România, la care APIA achită un avans de 70% crescătorilor de ovine.

Pentru aceste explicații am folosit Ghidul APIA, regulamentele europene în vigoare.