Super User
PLATA ÎN AVANS A SUBVENȚIILOR APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că le va plăti fermierilor un avans la subvenții în procent de 70% din plățile directe pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile pe dezvoltare rurală pentru Măsurile 10,11 și 13. AGROINFO vă pune la dispoziție lista completă a schemelor de plată care intră la avans și cuantumul pe hectar și cap de animal, calculat pentru avans.
LISTA PENTRU AVANS APIA 2019!
PLĂȚI DIRECTE 2019! AVANS 70% DIN CUANTUMUL PE HECTAR ȘI 70% DIN CUANTUM SPRIJIN CUPLAT OVINE ȘI CAPRINE!
VEGETAL
Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/ha
Plata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/ha
Plata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/ha
Plata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/ha
Plata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha
ZOOTEHNIE
Sprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal
IMPORTANT! Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.
PLĂȚI COMPENSATORII DEZVOLTARE RURALĂ! AVANS 85% DIN CUANTUMUL PE HECTAR!
Facem precizarea că informațiile legate de avansul APIA la plățile compensatorii sunt furnizate de APIA Gorj. Astfel, în alte zone din țară ar putea să intre la plată și alte pachete din Măsura 10 agro-mediu și climă.
MĂSURA 10 AGRO-MEDIU ȘI CLIMĂ
- Pachetul 1 – Pajişti cu înaltă valoare naturală 142 euro/ha. Avans 85% din sumă este 120,7 euro/ha = 562,8844 lei/ha
- Pachetul 2 – Practici agricole tradiţionale – varianta 2.1 - 100 euro/ha. Avans 85% din sumă este 85 euro/ha = 396,3975 lei/ha
- Pachetul 2 – Practici agricole tradiţionale – varianta 2.2 - 21 euro/ha. Avans 85% din sumă este 17,85 euro/ha = 83,2434 lei/ha
Pachetul 3 - Pajişti importante pentru păsări:
P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex 310 euro/ha. Avans 85% este 263,5 euro/ha = 1.228,8322 lei/ha
Pachetul 3.2.1 – Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha. Avans 85% din sumă este 135,15 euro/ha = 630,2720 lei/ha
Pachetul 4 – Culturi verzi 128 €/ha. Avans 85% din sumă este 108,8 euro/ha = 507,3888 lei/ha
MĂSURA 11 AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ
SUBMĂSURA 11.1 CONVERSIE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ
Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică 293 euro/ha. Avans 85% din sumă este 249,05 euro/ha = 1.161,4446 lei/ha
Pachetul 3 – livezi submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică 620 euro/ha. Avans 85% din sumă este 527 euro/ha = 2.457,6645 lei/ha
Pachetul 2 legume 500 euro/ha submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică. Avans 85% din sumă este 425 euro/ha = 1.981,9875 lei/ha.
Pachetul 4 – vii 530 euro/ha submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică. Avans 85% din sumă este 450,5 euro/ha = 2.100,9067 lei/ha
Pachetul 5 – plante medicinale și aromatice 365 euro/ha submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică. Avans 85% din sumă este 310,25 euro/ha = 1.446, 8508 lei/ha.
- Pachetul 6 – pajiști permanente
varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10) submăsura 11.1 conversie la agricultură ecologică 143 euro. Avans 85% din sumă este 121,55 euro/ha = 566,8484 lei/ha
varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un angajament M.10) submăsura 11.1 conversie la agricultură ecologică 39 euro/ha. Avans 85% din sumă este 33,15 euro/ha = 154,5950 lei/ha
SUBMĂSURA 11.2 CERTIFICAT
Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) submăsura 11.2 certificat 218 euro/ha. Avans 85% din sumă este 185,3 euro/ha = 864,1465 lei/ha
Pachetul 6 – pajiști permanente varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10) submăsura 11.2 certificat 129 euro/ha. Avans 85% din sumă este 109,65 euro/ha = 511,3527 lei/ha.
MĂSURA 13 PLĂȚI PENTRU ZONE CARE SE CONFRUNTĂ CU CONSTRÂNGERI NATURALE SAU CU ALTE CONSTRÂNGERI SPECIFICE
Submăsura 13.1. Plăţi compensatorii pentru zona montană (ANC – ZM) 97 euro/ha. Avans 85% din sumă este 82,45 euro/ha = 384,5055 lei/ha.
Submăsura 13.2. Plăţi compensatorii pentru zone cu constrângeri semnificative (ANC – SEMN ) 62 euro/ha. Avans 85% din sumă este 52,7 euro/ha = 245,7664 lei/ha.
Submăsura 13.3 Plăți compensatorii pentru alte zone afectate de constrângeri specifice 75 euro/ha. Avans 85% din sumă este 63,75 euro/ha = 297,2981 lei/ha.
IMPORTANT! Plăţile compensatorii pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.
APIA a anunțat că va demara plata avansului pe data de 16 octombrie 2019.
Informații furnizate de APIA.
Sursa
Sursa
SCHIMBĂRI LEGE. Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat astăzi, 10 octombrie, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.
Potrivit noii legi, societăţile agricole se pot reorganiza prin transformare, în condiţiile prezentei legi, în una din formele societare prevăzute şi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cererea pentru transformarea societăţii agricole în societate, înmatricularea în registrul comerţului şi radierea din registrul societăţilor agricole, însoţită de toate datele şi înscrisurile doveditoare ale îndeplinirii condiţiilor pentru înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării prevăzute de Legea nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se depune la judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul societatea agricolă.
Cererea se soluţionează prin încheiere. În termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a încheierii, înscrisurile se comunică oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunalul în raza căruia şi-a stabilit sediul social societatea constituită prin transformare, în vederea înmatriculării în registrul comerţului.
Reorganizarea prin transformare se realizează concomitent cu înfiinţarea în locul societăţii agricole a unei societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Drepturile şi obligaţiile societăţii agricole care şi-a încetat existenţa se transferă în totalitate în patrimoniul societăţii care se înfiinţează pe baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Adunarea generală a societăţii agricole aprobă transformarea acesteia în societate, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu cel puţin o lună înainte de data desfăşurării adunării generale, care urmează să se pronunţe asupra proiectului de transformare, organele de conducere ale societăţii agricole pun la dispoziţia asociaţilor, la sediul societăţii, următoarele documente:
a) proiectul de transformare;
b) dacă este cazul, raportul expertului desemnat de organele de conducere ale societăţii agricole;
c) dacă este cazul, situaţiile financiare.
La societăţile agricole care se transformă în societăţi, dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea unor autorizaţii, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii agricole, se va desemna un expert
evaluator. Acesta întocmeşte un raport de evaluare a fiecărui bun aportat şi stabileşte numărul şi valoarea acţiunilor/părţilor sociale acordate corespunzător.
Raportul va cuprinde:
a) forma, denumirea şi sediul social ale societăţii rezultate din transformare;
b) fundamentarea şi condiţiile transformării;
c) condiţiile alocării de acţiuni sau părţi sociale la noua societate;
d) data la care acţiunile sau părţile sociale prevăzute la lit. c) dau deţinătorilor dreptul de a participa la beneficii şi orice condiţii speciale care afectează acest drept;
e) rata de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale şi cuantumul eventualelor plăţi în numerar;
f) drepturile conferite de societate deţinătorilor de acţiuni care conferă drepturi speciale şi celor care deţin alte valori mobiliare în afară de acţiuni sau măsurile propuse în privinţa acestora;
g) data situaţiilor financiare ale societăţii agricole, care au fost folosite pentru a se stabili condiţiile transformării;
h) modul de circulaţie a părţilor sociale sau acţiunilor existente, cu respectarea dreptului de preferinţă al asociaţilor, în condiţiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă de 5 ani de la constituirea noii societăţi.
Societatea agricolă devine societate constituită potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la data înmatriculării în registrul comerţului.
Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data primirii de către oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal a înscrisurilor.
Societăţii i se atribuie codul unic de înregistrare al societăţii agricole transformate.
Asociaţii societăţii agricole, care deţin părţi sociale la data transformării, devin asociaţi/acţionari la societatea transformată.
Asociatul care nu doreşte să fie în continuare asociat în noua societate, primeşte contravaloarea titlurilor sale de participare, de la ceilalţi asociaţi.
Contractele încheiate pentru terenurile agricole, proprietatea asociaţilor, aduse pentru folosinţă în societatea agricolă, se reziliază anterior transformării acesteia în societate. Asociaţii pot arenda terenul agricol societăţii transformate pe bază de contract, în condiţiile legii.
Sursa
https://www.agroinfo.ro/economic/lege-pentru-fermieri-promulgata-astazi-de-presedinte
PLATĂ AVANS SUBVENȚII APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că va respecta calendarul pentru plățile fermierilor. APIA este pregătită să dea drumul pe 16 octombrie 2019 la plata avansului la subvențiile aferente anului de cerere 2019, cuvenite fermierilor care au solicitat ajutoarele din agricultură.
Întrebat de AGROINFO care este situația la plata avansului la subvențiile agricole, Adrian Pintea, directorul general APIA, a declarat că totul este pregătit ca banii să ajungă în conturile fermierilor.
Suntem pregătiți pentru plata subvențiilor. Pe 16 octombrie îi vom da drumul, a spus șeful APIA.
Fermierii români vor primi un avans de 70% din valoarea plăților directe pe suprafață și același procent din valoarea sprijinului cuplat la ovine și caprine.
Vă reamintim sumele pe care APIA le va vira în conturile fermierilor, începînd cu data de 16 octombrie:
VEGETAL 2019
Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha, avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha.
Plata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha, avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha.
Plata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha, avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha.
Plata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha, avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha.
Plata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha, avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha.
ZOOTEHNIE 2019
Sprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal, avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal.
Precizăm că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.
Sursa
ȘEDINȚĂ DE GUVERN. Viorica Dăncilă, prim-ministru interimar, a anunțat astăzi, 11 octombrie 2019, în debutul ședinței de Guvern că este pregătită suma de 1,4 miliarde de euro pentru plata avansului la subvențiile fermierilor. Banii ar trebui să ajungă în conturile agricultorilor până la sfârșitul lunii noiembrie. Sper ca acest lucru să se și întâmple, a spus Dăncilă.
Acest Guvern a înțeles pe deplin rolul esențial al agriculturii și importanța dezvoltării satului românesc. De la preluarea guvernării, am pus agricultura între prioritățile noastre și am susținut puternic acest sector.
Am acordat la timp subvențiile, am extins suprafețele irigate, am pus în funcțiune sistemului antigrindină și am lansat mai multe programe de sprijin pentru fermieri și pentru promovarea produselor tradiționale.
Agricultorii români au beneficiat de fonduri de peste 10 miliarde de euro și ne dorim ca acest lucru să continue. După cum știți avem pregătită suma de 1.4 miliarde de euro ce urmează a fi plătită fermierilor, sub formă de avans, până la finalul lunii noiembrie. Sper ca acest lucru să se și întâmple, a spus Viorica Dăncilă, premier interimar, la începutul ședinței de Guvern, ținută vineri.
Vă reamintim că joi, 10 octombrie 2019, Parlamentul României a adoptat moțiunea de cenzură, depusă de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Astfel, Cabinetul Dăncilă asigură interimatul până la instalarea unui nou Guvern.
LISTA SUBVENȚIILOR DE CARE BENEFICIAZĂ FERMIERII ROMÂNI LA AVANSUL APIA!
Sursa
Nimic nu e mai frumos decât o poveste de succes. Acesta este și cazul celei pe care o veți citi în rândurile următoare, o poveste a unui fermier întors acasă după 10 ani de muncă peste hotare,, pentru a hrăni oamenii cu legume sănătoase și gustoase.
Numele lui este Gabi Dănciulescu și a fost invitatul lui Bogdan Tudor în cadrul emisiunii ”Realități Rurale”. Realizatorul AGRO TV l-a descusut pe legumicultor, pentru a-i afla povestea, în sepranța că o să-i inspire și pe alții să-i urmeze calea. Gabi Dănciulescu a fost plecat, timp de 11 ani, la muncă în Anglia, unde a lucrat în construcții, ca majoritatea celor care se duc să muncească acolo. După cum o spune chiar el, este un domeniu în care se câștigă bine, însă banii nu pot să compenseze o viață trăită printre străini, departe de casă. De aceea, Gabi a hotărât să părăsească Regatul Unit după mai bine de un deceniu și să se întoarcă în localitatea natală: Vădăstrița, județul Olt.
”Acum în jur de trei ani și jumătate am luat, împreună cu soția mea, decizia să ne întoarcem în țară. Apăruse deja și primul copil și nu ne-am dorit să copilărească într-o țară străină. Dacă am fi rămas acolo și l-am fi dat la școală acolo, probabil s-ar fi rupt toate legăturile cu România. Ideea de a ne întoarce a fost mai veche, a înmugurit ușor-ușor, a făcut ramuri, iar acum trei ani am decis să o concretizăm. Când am venit aici, eram rupți de realitate. După 10-11 ani în Anglia, nu prea mai știam cum stau lucrurile aici. Avantajul a fost că părinții mei erau agricultori, așa că am decis să mergem și noi pe drumul acesta și să vedem cum o să porspere în timp afacerea aceasta”, a mărturisit Gabi în platoul AGRO TV.
Acesta a mai recunoscut că primele câteva luni de la întoarcerea în România au fost ca o vacanță, gândindu-se doar la ce o să facă mai departe. Discutând cu prietenii și cu familia, ideea agriculturii a început să prindă din ce în ce mai mult contur, așa că, într-un final, s-a decis să o pună în practică. A luat legătura cu tinerii fermieri din Olt și a ”intrat în horă”.
”Despre programul ”tânărul fermier” am aflat prima oară din presă, iar ulterior am aflat de Florin Ciobanu și am luat legătura cu el, să vedem dacă ne poate ajuta. Am accesat programul și deși banii au fost cam puțini, i-am completat și din buzunarul propriu și i-am investit ca să mergem înainte”, a spus fermierul.
Acesta a mai vorbit și despre cum a luat ființă cooperativa din care face parte și care are acum peste 60 de membri.
”Ulterior am întiințat cooperativa, tot cu ajutorul domnului Florin Ciobanu, care ne-a informat despre toate programele. La început au fost niște neînțelegeri, eram foarte mulți, în jur de 30-40 de fermieri. Au fost discuții, iar într-o seară am luat hotărârea împreună cu câțiva prieteni să o facem. În prezent, suntem în cooperativă cei 7 membri fondatori și împreună cu ceilalți, ajungem la un număr de 67 de membri”
Gabi Dănciulescu a mai vorbit și despre planurile cooperativei. Aceasta a încheiat anul acesta un contract cu un mare retailer, iar colaborarea funcționează de minune. ”Sperăm ca pentru anul viitor să luăm niște suprafețe mult mai mari pe care să le cultivăm, ca să putem să condiționăm și noi retailerul să se muleze un pic pe nevoile noastre. Am intrat anul acesta cu suprafețe mai micuțe, pentru că, fiind primul an, prima încercare, am zis să nu intrăm toți, ci să vedem mai întâi cum merge.”
Realizatorul Bogdan Tudor a mai vorbit cu Gabi și despre ”Programul Tomata”, un program esențial atât pentru succesul său, cât și a altor mulți fermieri din România. Potrivit acestuia, peste 40 de fermieri din cooperativă au accesat acest program, chiar și cei care nu doreau inițial să cultive roșii.
”Sunt fermieri cărora li se pare mai ușor să cultive doar ardei, sau doar vinete, dar, prin programul acesta, au văzut o oportunitate prin care se pot dezvolta. Înainte, munca necesară pentru a produce aceste roșii li se părea mai costisitoare, dar acest program acoperă cheltuielile și le permite să aibă o gamă mai mare de produse”, a mai spus Gabi Dănciulescu.
Sursa
DECLARAȚIE COMISAR EUROPEAN DESEMNAT LA AGRICULTURĂ. Ar trebui să urmărim îndeaproape concentrarea terenurilor și să îi protejăm pe agricultori. Avem la dispoziție un instrument util, și anume plafonarea care prevedere reducerea plăților directe pentru acele exploatații agricole de mari dimensiuni, ajungându-se sub cota de 100.000, a declarat astăzi Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat pentru Agricultură, în Parlamentul European. Afirmația a fost făcută în dezbaterea intensă despre acapararea terenurilor agricole.
Acapararea terenurilor, o problemă intens discutată în Comisia AGRI! Concentrarea terenurilor reprezintă o temă de mare interes atât la nivel global, cât și la nivel european. Acapararea terenurilor a reprezentat o preocupare permanentă pentru mine. În raportul referitor la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE a doamnei europarlamentar Maria Noichl, votat în Parlamentul European, am solicitat proceduri și condiții unice de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la nivel european. De asemenea, am subliniat faptul că accesul la teren are un impact direct asupra valorificării multor drepturi ale omului, precum și asupra Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Terenul agricol este cu atât mai important, cu cât este principala sursă de producție a produselor alimentare și furajere. Organizarea deficitară în acest caz are legătură cu faptul că statele membre au sisteme de reglementare diferite cu privire la drepturile cutumiare asupra terenurilor și proprietatea funciară, care sunt dificil de comparat. Statele membre ar trebui să dețină responsabilitatea exclusivă asupra politicii privind piața funciară. Nu trebuie uitat faptul că obiectivul politicii agricole europene este de a conserva modelul agricol european, bazat pe o agricultură multifuncțională, caracterizată de exploatații familiale și cooperative care dețin capital, de o distribuție amplă a proprietății și de o structură agricolă diversificată, legată de locul de reședință, cu tradiții, certitudine juridică și responsabilitate, a scris astăzi europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), pe pagina sa Facebook.
Eurodeputatul român, vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, a postat, tot pe pagina sa, și declarația candidatului polonez pentru portofoliul Agricultură din Comisia Europeană. Candidatul polonez a fost reaudiat astăzi în Parlamentul European.
Colegul meu din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală, domnul Zbigniew KUŹMIUK, a ridicat problema acaparării terenurilor în cadrul audierii din această dimineață (marți, 8 octombrie n.r.) a comisarului desemnat pentru agricultură. Iată intervenția pe care a avut-o: „Eu aș vrea să fac trimitere la raportul doamnei Maria Noichl, raport care a fost adoptat cu o largă majoritate în Parlamentul European și care afirmă că în 2013, 52% din terenuri erau controlate, în timp ce 70% din agricultori dețineau doar 30% din terenuri. În Polonia, s-au adoptat măsuri care au permis găsirea unei soluții adecvate. Nu credeți că în cadrul PAC ar trebui găsite instrumente care să permită această concentrare a terenurilor pentru ca agricultura europeană să se bazeze pe exploatații familiale?”
Comisarul desemnat pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a formulat următorul răspuns:
„Știu de acest raport. E o situație dramatică pentru că această concentrare a terenurilor a fost dusă prea departe în UE. Este evident că trebuie să luăm măsuri pentru această situație. Este clar că ține de competența statelor membre și nu putem să le impunem statelor membre dispoziții referitoare la cine să achiziționeze terenuri în statele membre. Putem adopta regulamente și măsuri care să ne permită să impunem limite acestor operațiuni astfel încât să nu se modifice regulile din tratate. Statele membre nu pot aplica norme care să creeze limite în ce privește achiziționarea de teren. Ar trebui să se încurajeze bunele practici. Sunt familiarizat cu proiectul de lege din Polonia și știu că a fost util. Ar trebui să urmărim îndeaproape concentrarea terenurilor și să îi protejăm pe agricultori. Avem la dispoziție un instrument util, și anume plafonarea care prevede reducerea plăților directe pentru acele exploatații agricole de mari dimensiuni, ajungându-se sub cota de 100.000 (de euro n.r.). O măsură controversată, dar pe care o vom dezbate.” A scris europarlamentarul Daniel Buda.
Sursa
https://www.agroinfo.ro/vegetal/este-pentru-plafonarea-subventiilor-pentru-fermele-mari
Azi, 30.09.2019, începând cu ora 11.00, la sediul Guvernului a avut loc întâlnirea Primului Ministru al României, dna Viorica Dăncilă, cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național. Întâlnirea a avut loc ca un prim răspuns la solicitarea transmisă de cele 5 confederațiile sindicale reprezentative, către toate partidele politice parlamentare, așa cum s-a stabilit și prin Hotărârea B.Ex. BNS nr. 1 din data de 16 septembrie a.c.
Sursa: Dumitru Costin, Presedinte BNS
În deschiderea întâlnirii, doamna Viorica Dăncilă, ne-a comunicat interesul și disponibilitatea domniei sale, în calitate de Prim Ministru, dar și a partidului pe care îl conduce, de a relansa relația PSD – sindicate, atât pe linie politică, cât și pe linia puterii executive (un protocol Guvern-confederații sindicale și separat un protocol PSD – confederații sindicale).
Poziția exprimată de BNS a fost următoarea:
- ”Propunerea înaintată vine într-un climat de instabilitate politică, întrucât aveți o problemă în interiorul coaliției de guvernare, respectiv cu majoritatea politică ce vă oferă sprijin în Parlament.
- Pe de altă parte, opoziția parlamentară va înregistra probabil în cursul acestei săptămâni o moțiune de cenzură împotriva guvernului dumneavoastră, cu șanse mari de reușită.
- De asemenea, propunerea dumneavoastră de parteneriate, inclusiv în plan politic, vine pe un fond de lipsă de încredere totală generată de predecesorii dvs la conducerea partidului (ex. parteneriatul asumat în 2011 de PSD și PNL pentru modificarea Legii 62 și a Codului Muncii, luat astăzi în derâdere de fostul președinte PSD, Victor Viorel Ponta).
- În acest context, protocoalele scrise nu mai pot avea impactul scontat de dvs în plan politic. Așa că, solicitarea pe care v-o propun este aceea de a ne stabili o agendă comună pe termen scurt, cu teme pe care le putem asuma împreună și pe care le puteți rezolva, atât la nivel de Guvern, cât și la nivel de Parlament.
- Vă propun ca pe agenda noastră de priorități să figureze:
- Modificarea Legii 62 a Dialogului Social în această sesiune parlamentară.
- Modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, astfel încât să se refacă mecanismul tripartit de administrare a fondului unic de asigurări de sănătate, mecanism distrus în 2012 de Guvernul Boc.
- Modificarea sistemului de administrare a Casei Naționale de Pensii Publice și introducerea unui mecanism tripartit, inclusiv la nivelul caselor județene de pensii. Se are astfel în vedere implementarea unui mecanism care să permită reprezentanților salariaților monitorizarea modului în care angajatorii își respectă obligația de a plăti contribuțiile sociale reținute de la salariat. Această propunere vine în contextul în care noua lege a pensiilor condiționează includerea în baza de calcul a pensiilor a contribuțiilor de plata efectivă a acestora. Acest mecanism ar permite eliminarea comportamentului abuziv al unor angajatori care rețin dar nu virează contribuțiile de asigurări sociale.
- Stabilirea printr-un acod tripartit Guvern-Patronate-Sindicate a unui calendar de creștere a salariului minim pentru următorii 3 ani.
- Respectarea prevederilor legale în ceea ce privește funcționarea CNTDS, respectiv întrunirea acestei structuri trimestrial, precum și abordare unor teme importante din punct de vedere economic și social. ”
Toate intervențiile ulterioare exprimării poziției BNS au mers în aceeași direcție, cu excepția colegilor de la CNSLR Frăția care prin vocea președintelui lor, Leonard Bărăscu, au subliniat că ei (CNSLR Frăția – PSD) au o relație lungă de parteneriat și că în ceea ce privește modificarea Legii 62, poziția lor în anumite puncte este diferită de a celorlalți colegi din mișcarea sindicală.
În finalul întâlnirii am completat intervenția precedentă cu un comentariu, de data aceasta adresat președintelui PSD și nu Primului Ministru, respectiv:
- ”Consider că în calitatea pe care o aveți de lider de partid ar trebui să aveți în vedere inițierea unei dezbateri internă la nivelul partidului, în ceea ce privește o posibilă asumare în spațiul public a ideii că PSD, prin program și prin fapte, devine exponentul politic al cetățenilor în vârstă de muncă din România. În acest moment, prin documente, declarații și fapte v-ați depărtat de zona de centru stânga a politicii românești și ați dat posibilitatea altor actori politici de gen Pro România sau USR să revendice zona de centru stânga a politicii românești.
- Vă reamintesc că acum 15 ani, pe 1 mai, PSD își înființa organizația muncitorească social democrată, structura care cu siguranță astăzi nu mai există în cadrul PSD.
- Sunt doar câteva din lucrurile care ar trebui evaluate în interiorul partidului pe care-l conduceți, care ar putea să vă clarifice și să ne clarifice în perspectiva unei relații de parteneriat.”
Concluziile acestei întâlniri au fost următoarele:
- Miercuri, 2 octombrie, ora 17,00, urmează să aibă loc o întâlnire a celor 5 confederații sindicale cu reprezentanții PSD, cu obligația din partea noastră de a pregăti un punctaj de teme obiective și termene pe care să le discutăm în cadrul acestei întâlniri, evident ne referim la subiectele mai sus menționate.
- Săptămâna viitoare ministrul muncii va convoca o ședință a CNTDS având ca subiect principal creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2020, cât și negocierea și stabilirea unui acord referitor la evoluția salariului minim inclusiv pentru 2021 și 2022, evident împreună cu organizațiile patronale.
- În funcție de rezultatele discuției ce urmează a avea loc miercuri cu reprezentanții PSD, este posibil să fie stabilit și un calendar ferm privind modificarea Legii 62/2011, a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, dar și a legii 127/2019 privind sistemul public de pensii.
NB – colegul nostru, domnul Vicepreședinte BNS Grigore Mare a insistat în intervenția sa pe nevoia alocării de resurse pentru investiții de calitate în întreg sistemul de transporturi din România, dar mai ales în ceea ce privește transportul pe calea ferată.
Această întâlnire survine ca urmare a solicitării scrise a mișcării sindicale din România de a se întâlni cu candidații la președinție și cu partidele politice parlamentare care-i susțin. În cadrul întâlnirii de astăzi, Președintele PSD, doamna Viorica Dăncilă împreună cu Presedintele Executiv, domnul Orlando Teodorovici, Secretarul General, domnul Mihai Fifor și domnul deputat Cătălin Rădulescu, coordonatorul PSD pentru relația cu partenerii sociali, au subliniat disponibilitatea PSD de a relansa relația dintre partid și mișcarea sindicală din România. Din partea BNS la dezbatere a participat dl. Dumitru Costin, Președinte BNS, dl. Horațiu Raicu, Secretar General și dl. Grigore Mare, vicepreședinte.
Sursa: Departamentul de Presa BNS
Doamna președinte Viorica Dăncilă a recunoscut faptul că de o lungă bucată de vreme PSD s-a îndepărtat de partenerii tradiționali ai social democraților și anume, mișcarea sindicală.
Chiar dacă PSD prin deciziile pe care le-a luat (creșterea salariului minim pe economie, o nouă lege a salariilor în sectorul bugetar, creșterea pensiilor, o nouă lege a pensiilor etc), a demonstrat o apropiere față de valorile stângii, recunoaște că în anii trecuți a abandonat ideea unei relații instituționale corecte și principiale care să facă din mișcarea sindicală din România un partener activ în identificarea și asumarea unor măsuri economice și sociale care să fie incluse în programul partidului și asumate prin programul de guvernare.
În acest sens, doamna președinte Dăncilă împreună cu ceilalți reprezentanți din conducerea PSD au propus confederațiilor sindicale crearea unui parteneriat solid care să vizeze demersuri permanente comune, care să genereze soluții la provocările economice și sociale ale cetățenilor români și care să fie asumate în cadrul programul politic pe care partidul și-l asumă în campania electorală ce vizează alegerile generale din 2020.
Doamna președinte Dăncilă a cerut de asemenea liderilor confederațiilor sindicale să se pronunțe asupra ”Pactului pentru bunăstare” lansat în dezbatere publică de către PSD și adresat întregii clase politice din România, partenerilor sociali și societății civile.
Reprezentanții confederațiilor sindicale la rândul lor, au insistat asupra a trei subiecte care ar trebui să intre pe agenda cu caracter de urgență a relansării parteneriale propuse și anume:
- Adoptarea modificărilor la Legea 62, în această sesiune parlamentară;
- Clarificarea Ordonanței 79/2017, Titlul 5, care introduce așa-zisul transfer de contribuții de la angajator la angajat;
- Un calendar pe termen mediu cu privire la creșterea salariului minim printr-un proces negociat tripartit Guvern- Patronate-Sindicate și asumat de partenerii sociali care să aducă stabilitate și predictibilitate în piața muncii.
Pe parcursul dezbaterilor, reprezentantul BNS, domnul Dumitru Costin și-a comunicat disponibilitatea de a participa la discuții atât cu PSD, cât și cu celelalte partide politice parlamentare în vederea ameliorării ”Pactului pentru bunăstare” propus de PSD. În acest sens, domnul Dumitru Costin a anunțat că BNS a elaborat deja un document în zece puncte pe care-l va propune în cadrul discuțiilor viitoare pe marginea acestui pact.
În ceea ce privește o posibilă relație partenerială între PSD și BNS care să ducă la identificarea unor soluții moderne și corecte de reforme în plan economic și social pe care PSD să și le asume în programul său politic, Biroul Executiv BNS va fi forul care va decide săptămâna viitoare o poziție clară și fermă ce va fi comunicată PSD.
Abonare
Newsletter
