COMUNICAT! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii proiectelor de investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural că rambursarea cheltuielilor eligibile, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, se realizează fără întreruperi atât pentru beneficiarii privați, cât și pentru cei publici, conform procedurilor de lucru aprobate și a legislației în vigoare.
AFIR a decontat până în prezent, pentru proiectele de investiții, plăți în valoare de 2,63 miliarde de euro, din care 934 milioane de euro pentru proiecte de utilitate publică și 1,7 miliarde de euro pentru proiecte de investiții în ferme, unități de procesare a produselor agricole și pomicole, precum și pentru investiții non-agricole în mediul rural.

Cererile de plată, depuse online la AFIR în vederea rambursării fondurilor europene, vor fi decontate de către Agenție, ulterior verificării și autorizării acestora, urmând același flux procedural ca și în anul anterior.

„Toate sumele necesare rambursării cheltuielilor efectuate de către beneficiari sunt în acest moment asigurate, banii fiind deja în conturile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Așadar, Agenția este pregătită să proceseze în cel mai scurt timp solicitările de plată pe care le primește, condiția fiind ca beneficiarii să respecte instrucțiunile de plată pe care le au la dispoziție încă de la semnarea contractului. Aș vrea să-i mulțumesc domnului ministru Petre Daea pentru sprijinul pe care ni l-a acordat și de această dată pentru a fi în măsură să continuăm absorbția fondurilor europene încă din primele zile ale anului,” a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

De la sfârșitul anului 2018, depunerea și autorizarea cererilor de plată se realizează online, prin intermediul modulului de plăți, disponibil pe portalul www.afir.info. Procesul de simplificare procedurală și de digitizare a actului administrativ, în relația cu solicitanții de fonduri europene și cu beneficiarii proiectelor finanțate prin PNDR 2020, va continua și pe parcursul acestui an, chiar dacă uneori apar anumite sincope în derularea acestui proces complex la care AFIR s-a angajat fără rezerve. În contextul apariției unor situații neprevăzute, vă rugăm să contactați de urgență centrul nostru de suport online la adresa https://suport.afir.info/ și vă rugăm să primiți anticipat scuzele de rigoare.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/oficial-agentia-de-plati-pregatita-sa-proceseze-in-cel-mai-scurt-timp-solicitarile-de-plata

La începutul acestei săptămâni, a intrat în vigoare în Serbia o nouă reglementare privind obligativitatea înregistrării lucrătorilor sezonieri, măsură care ar trebui să reducă fenomenul muncii la negru.
Potrivit agenţiei de presă Tanjug, începând cu data de 7 ianuarie 2019 toţi muncitorii sezonieri vor trebui înregistraţi într-o bază de date naţională, iar angajatorii vor fi nevoiţi să achite lucrătorilor sezonieri impozitele şi contribuţiile la stat.

Sistemul electronic pentru înregistrarea sezonierilor va deschide porţile, în primul rând, pentru lucrătorii din domeniul agriculturii, iar în cazul în care sistemul va funcţiona corect, aceasta se va extinde şi în turism şi construcţii. Conform estimărilor oficiale, prin înregistrarea a circa 80.000 de lucrători sezonieri, veniturile bugetare vor creşte cu 15 milioane de euro şi se va micşora "zona cenuşie" din agricultură, căreia aparţin 95 la sută din lucrătorii la negru.

Conform legii actuale, angajatorii din Serbia poot angaja lucrători sezonieri pentru cel mult 180 de zile, iar orarul de muncă nu poate depăşi 12 ore pe zi. De asemenea, cei care lucrează mai mult de 8 ore pe zi, vor dispune de o pauză obligatorie, de cel puţin 30 de minute. De obicei, pentru muncile sezoniere, angajatorii sârbi solicită personal necalificat pe post de lucrători în depozite frigorifice, culegători de fructe şi legume sau ospătari.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/sistem-electronic-pentru-inregistrarea-lucratorilor-sezonieri-din-serbia

RAPORT! Un raport al organizației Animals International, realizat anul trecut, arată că România este cel mai mai exportator de ovine. Importatorii cei mai mari sunt din afara Uniunii Europene. În 2017, țara noastră a exportat ovine vii în valoare de aproape 175 de milioane de euro, iar țara în care au fost exportate cele mai multe oi românești este Libia.
Potrivit acestui raport, făcut de analistul economic Claudiu Cazacu, în 2017, valoarea totală a exporturilor de ovine a fost de 174.86 milioane euro, în timp ce numărul de capete a fost de 2.42 milioane. Aproximativ 65% din exporturi au fost livrate în afara Uniunii Europene.

Ovinele și mieii pentru sacrificare reprezintă cea mai mare parte a livrărilor, în timp ce oile de rasă pură, pentru prăsilă, sunt mai puțin importante, în privința valorii la export.

Libia (0.4 milioane capete, în valoare de 51.5 milioane EUR) și Iordania (0.63 milioane capete, în valoare de 40.83 milioane EUR) sunt primii destinatari ai exporturilor de oi în afara UE, și, din moment ce destinatarii din UE sunt în primul rând Bulgaria (58.3 mii de capete, în valoare de 3.43 milioane EUR) și Grecia (59.3 mii de capete, în valoare de 2.37 milioane EUR), se observă o dominare clară a destinațiilor non-UE în această categorie.

Mieii se îndreaptă în special spre țări din UE. Grecia (0.36 milioane de capete, în valoare de 17.92 milioane EUR) și Italia (0.32 milioane de capete, în valoare de 15.14 milioane EUR) sunt cu mult înaintea primei destinații non-UE pentru miei, care este Iordania (63.2 mii capete, în valoare de 4.53 milioane EUR, în 2017).

Tendința exporturilor de oi vii din România a fost ascendentă din 1990 și puternic ascendentă din 2000. În 2017 valorile au fost de aproape 4 ori mai mari decât în 2000.

Oile reprezintă cea mai mare parte a exporturilor (de ovine), și cele mai multe se îndreaptă spre destinații non-UE. După o creștere masivă în 2012 și relativ mai lentă în următorii 2 ani, valoarea acestora a fluctuat în jurul nivelului de 100 milioane de EUR.
Ar fi interesant de observat că, în timp ce numărul total al ovinelor din Marea Britanie a scăzut cu 3% în 10 ani, începând din 2005, numărul ovinelor din România a crescut cu 25% în aceeași perioadă.

Majoritatea ovinelor și bovinelor din România sunt procesate la nivel local. Din totalul ovinelor, exporturile au reprezentat aprox. 24.26% în 2017, iar cifra pentru bovine este de 10.87%.

Exporturile de carne au crescut în ultimii ani. În 2017, exporturile de carne de oaie și capră erau în jur de 35.17 milioane de EUR, de la 1.74 milioane EUR în 2003 și 4.27 milioane în 2008. Raportul dintre valoarea animalelor vii și a cărnii la export a ajuns de la aproximativ 42 în 2003 la aproximativ 5 în 2017, se arată în documentul organizației Animals International.

Animals International militează pentru înlocuirea exportului de animale vii cu exportul de carne și produse procesate din carne. În opinia analistului economic, crescătorii români de ovine ar avea de câștigat dacă exportul de animale vii ar fi înlocuit cu exportul de carne, pentru că ar obține prețuri mult mai mari. AGROINFO  a publicat, săptămâna trecută, prețurile pe kilogramul de miel în viu și de berbec în viu, pe care le oferă exportatorii. Acest preț nu depășește 9 lei/kg. O sumă derizorie dacă ne gândim că oile exportate, pe lângă că sunt chinuite pe timpul transportului, sunt vândute în țările arabe cu peste 1.000 de lei/bucata, dezvăluire făcută, anul trecut, tot de Animals International.

Dacă producătorii nu ar mai exporta animale vii?
Crescătorii de ovine au opțiunea de a
▪ Redirecționa o parte din animale spre consum local
▪ Se concentra pe calitate și a se specializa, alegând între producția de lapte și carne, și a selecta mix-ul de rase în consecință.

Aceasta ar susține de asemenea prețuri mai bune la export și volume mai mari pe piețele locale și străine
▪ Reorienta animalele anterior destinate exportului spre abatoare locale, de unde produsele din carne ar fi exportate, beneficiind de cererea în creștere din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde BMI vede o creștere estimată a cererii de 27% din 2017 în 2021. Aceasta este necesară fiindcă piața locală nu este pregătită să absoarbă creșterea cererii generate de oprirea exporturilor de ovine vii, se arată în documentul intitulat Sectorul de animale vii în România – un studiu comparativ al impactului înlocuirii exporturilor de animale vii, bovine și ovine cu exporturi de carne refrigerată sau congelată

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/romania-cel-mai-mare-exportator-de-ovine-tara-care-cumpara-cele-mai-multe-oi-din-romania

VESTE DE LA BRUXELLES! 266 de milioane de euro sunt alocate pentru cadastru, iar banii vor fi folosiți mai ales pentru zonele rurale, pentru cadastrarea terenurilor agricole, în așa fel încât fermierii români să nu piardă subvențiile pe suprafață care li se cuvin, a anunțat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.
Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat proiectul major prin care sunt alocate aproximativ 266 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru extinderea ariei de acoperire a sistemului de cadastru, în special în zonele rurale ale României.

Obiectivul acestui proiect este de a consolida securitatea juridică și de a crește transparența în ceea ce privește sistemul de evidență a drepturilor imobiliare.

Comisarul pentru politică regională Corina Crețu a declarat: „Acest proiect finanțat prin politica de coeziune vine în sprijinul persoanelor care trăiesc în mediul rural, protejând drepturile de proprietate ale acestora. Proiectul va facilita totodată accesul proprietarilor de terenuri la fondurile UE și va contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni, întrucât o securitate juridică sporită va stimula investițiile și va accelera implementarea acelor proiecte de infrastructură care sunt cruciale.”

Finanțarea din partea UE va fi utilizată pentru a realiza înregistrarea terenurilor din zonele rurale în registrul de carte funciară, pentru scanarea și arhivarea registrelor existente, formarea personalului implicat în aceste activități, stimularea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor pentru serviciile de înregistrare, precum și pentru a îmbunătăți felul în care este gestionat și monitorizat proiectul.

În prezent, mai puțin de un sfert din totalul proprietăților din România sunt înregistrate în cartea funciară. Acest proiect major finanțat de UE acoperă 660 de unități administrative din șapte zone rurale din România, respectiv aproximativ 25% din teritoriul național, el fiind complementar procesului național de finalizare a cartografierii și includerii proprietăților în baza de date digitalizată a registrului central de carte funciară.

Sursa https://www.agroinfo.ro