Super User
LECȚIE DE SOLIDARITATE ÎNTRE CRESCĂTORII DE ANIMALE! Un crescător de animale din Maramureș demonstrează că fermierii, micii crescători de animale, sunt frați în necazuri. Se ajută unul pe altul și nu mai așteaptă ajutorul autorităților care întârzie să vină. Animalele mor de foame până când se gândesc guvernanții. Anul 2020 este unul greu, lovit de secetă și de criză. Vaca, oaia, capra trebuie să mănânce până-n iunie anul viitor când micilor crescători li se promite că vor fi ajutați cu bani.
Crescătorul de animale Daniel Cristea, din Maramureș, a lansat un apel la solidaritate între crescătorii de animale, între fermieri. Cei din zonele care nu au fost afectate de secetă să doneze din puținul lor crescătorilor, fermierilor din zonele unde seceta a pustiit pământul. E o frăție a crescătorilor de animale, mici și mijlocii, a acelei categorii vulnerabile, care mai are de așteptat până la anul ajutoarele promise de guvernanți.
În urmă cu ceva timp, am anunțat că donez 30 de baloți de fân unui fermier afectat de secetă. Eu sunt din Maramureș și, totuși, aici, la noi, au fost ploi, a fost un an foarte bun în privința asta. Până la urmă, baloții au ajuns la un crescător de animale din județul Olt, la Cristi George, am finalizat cu transportul. Acest fermier chiar merita să fie ajutat. Șoferul care a dus baloții mi-a spus: mi-au dat lacrimile când am văzut peisajul ăla saharian ce era acolo. Uscat tot! Dezastru! Acum, un fermier din Cluj, prieten cu mine pe Facebook, Jonny Nagy, a pus și el că donează porumb pentru un crescător de animale. În perspectivă, ar fi frumos și ar fi bine ca mulți fermieri, care pot și au de unde, să facă gesturi din astea, a declarat crescătorul de bovine Daniel Cristea, exclusiv pentru AGROINFO.
Baloții pregătiți să ajungă la crescătorul de animale din Olt. Daniel Cristea, dreapta.
Donația în hrană pentru animale a ajuns la crescătorul din județul Olt.
Daniel Cristea lucrează în jur de 50 de hectare de teren agricol, are 40 de capete bovine metis de Angus. Crescătorul nu vrea să se oprească aici. El ne-a spus că intenționează să înființeze o organizație nonprofit, fermieri pentru fermieri, prin care crescătorii de animale să se mobilizeze ca să se ajute unii pe alții când sunt în necazuri. Așa cum fac frații. O frăție a micilor crescători, a fermierilor.
Ce m-a determinat să lansez un apel la solidaritate? Am văzut că zonele din sud, sud-estul țării au fost foarte afectate de secetă, iar Guvernul, autoritățile nu au luat nicio măsură urgentă pentru a ajuta acei fermieri. Cu toate că sunt acum în derulare niște ajutoare, de criză, de secetă, vaca, oaia, porcul sau ce are fermierul nu poate aștepta până anul viitor în iunie când se preconizează că se vor acorda acei bani pentru ajutorul de criză.
Pe viitor, vreau să încerc să înființez o organizație nonprofit, ONG, doar cu fermieri și pentru fermieri, să fie un lanț prin care fermierii care au surplus de furaje și surplus de cereale să doneze celor care au necazuri extreme, un incendiu, o secetă, o inundație. Să fie ajutorul venit pe moment fiindcă un animal nu poate aștepta să mănânce peste o lună, două, trei când vin autoritățile sau asigurarea. Chiar dacă e asigurat omul, până vin autoritățile și-ți fac verificări, constată paguba și le constată toate, vaca moare de foame, ne-a spus Daniel Cristea.
Donăm crescătorilor de animale care au minim 20 de capete, 30 de capete, eu zic că ăsta e micul crescător cel mai vulnerabil, pentru că la 20-30 de capete nu ești nici în car, nici în căruță, nici nu ai putere financiară. Deci, aici e cel mai periculos. Eu am 40 de capete de bovine și văd că sunt așa, la limită. Nici nu câștig, nici nu pierd decât supraviețuiesc, a mai declarat Daniel Cristea, exclusiv pentru AGROINFO.
Crescătorului de animale i-au scris foarte mulți fermieri, crescători, din zonele grav afectate de secetă. El încearcă să mobilizeze crescătorii, fermierii, din zonele unde nu a fost secetă să le trimită ajutoare celor din zonele unde seceta a istovit orice urmă de verde de pe pășuni.
Am un crescător din Tulcea care are vreo 50 de capete de animale și pe care vrem să-l ajutăm acum, dar trebuie să rezolvăm cu transportul. Asta mă intrigă și de aia vreau să fac o organizație să putem să colaborăm și cu transportatori, în perspectiva de a cumpăra un camion, mai spune crescătorul din Maramureș.
ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
SUBVENȚII APIA 2020! Crescătorii de animale care au solicitat anul acesta ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat, subvențiile APIA din zootehnie, trebuie să prezinte la controlul efectuat de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) mai multe acte obligatorii pentru încasarea banilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). AGROINFO vă pune la dispoziție lista cu acte.
Registrul Individual al Exploatației - RIE este un document obligatoriu de prezentat la controlul ANZ sau la verificările făcute de APIA. Acesta trebuie să conțină următoarele înregistrări:
Date referitoare la exploatație:
codul exploatației;
adresa exploatației;
numele şi adresa deținătorului;
tipul de producție;
Date referitoare la animalele din exploatație:
data naşterii;
data identificării;
sexul;
rasa şi genotipul, dacă se cunosc;
ziua, luna şi anul în care animalul a decedat în exploatație;
informații despre orice înlocuire a crotaliilor auriculare;
Date referitoare la animalele nou-intrate în exploatație:
codul unic de identificare al animalului;
codul exploatației de la care animalele au fost transferate;
data intrării;
seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;
Date referitoare la animalele care părăsesc exploatația:
codul exploatației sau al abatorului de destinație;
data plecării;
seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;
Alte documente solicitate la controlul ANZ sau APIA:
Pașaportul bovinei / formularul de identificare F1 – formular de identificare care cuprinde datele de identificare a exploataţiei pentru animalele solicitate în cererea APIA şi născute în exploataţie și pentru animalele care nu sunt solicitate în cerere, dar care sunt născute în exploatație;
Formularul de mişcare F2, pentru animalele provenite din alte exploataţii;
Formularul F3 de declarare eveniment (sacrificare consum propriu, moarte animal, dispariţie animal, pierdere crotalie, regăsire animal, pierdere paşaport, forţă majoră, etc);
Formularul de continuare F4, după caz reprezintă anexa la formularul de identificare, formularul de mişcare sau la formularul de declarare eveniment.
Proiect de ordonanță de urgență privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică! Ministerul Agriculturii a lansat astăzi, marți – 15 septembrie, în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care creează cadrul legislativ pentru declararea stării de calamitate din cauza secetei acolo unde suprafața calamitată depășeste 50% din suprafața agricolă a localității/județului. Potrivit proiectului de OUG, de pe site-ul MADR, starea de calamitate va putea fi declarată la nivel de localitate/județ în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.
În expunerea de motive a proiectului de OUG, se precizează clar că odată cu declararea stării de calamitate în anumite localități/județe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancționați sau chiar executați silit pentru neîndeplinirea unor obligații contractuale față de traderi sau furnizori de inputuri agricole.
Ce este starea de calamitate
Potrivit proiectului lansat în dezbatere publică, starea de calamitate reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de tipul de risc de secetă pedologică, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat al acesteia şi necesar pentru înlăturarea eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea fermierii în relațiile comerciale.
Cum se va putea declara starea de calamitate
Comitetul județean pentru situații de urgență va fi cel care va declara prin hotărâre, cu acordul prefectului, starea de calamitate de secetă pedologică la nivel de localitate/județ, se arată în proiectul de OUG de pe site-ul ministerului Agriculturii.
”Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl reprezintă recunoașterea și declararea stării de calamitate din cauza manifestării secetei pedologice în agricultură, de către Comitetele județene pentru situații de urgență consituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.15/2005, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului Agriculturii.
Unde poate fi declarată stare de calamitate
Starea de calamitate se declară la nivel local, al municipiului București sau județean, atunci când din analiza Rapoartelor sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, întocmite de către Grupurile de suport tehnic pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, reiese că suprafața calamitată depășeste 50% din suprafața agricolă a localității/județului, potrivit proiectului de OUG.
Starea de calamitate se declară pe an agricol sau campanie agricolă, după caz și după producerea efectelor fenomenului de secetă pedologică. Declararea stării de calamitate este asimilată forței majore.
În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, Instituția Prefectului va putea pune în aplicare prevederile acesteia.
MADR informează că cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării acestui proiect de OUG pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
De aproape 5 ani în Parlament se încearcă corectarea Legii dialogului social. În toți acești ani organizațiile patronale au refuzat o analiză obiectivă a efectelor pe care reforma dialogului social din 2011 le-a avut asupra pieței muncii și a relațiilor de muncă.
În 2011 patronatele și-au folosit toată influența de care dispuneau pentru a distruge negocierile colective la nivel național și la nivel de sector. La acel moment Parlamentul a adoptat Legea 62/2011 prin asumarea răspunderii Guvernului, fără dezbateri parlamentare și ținând cont exclusiv de opiniile organizațiilor patronale. Deși adoptarea acestei legi a dezechilibrat complet dialogul social, organizațiile patronale au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a accentua în aplicare efectele negative ale legii. La nivel de companie angajatorii au promovat constant excluderea de la negocieri a organizațiilor sindicale, mult mai incomode, și înlocuirea acestora cu reprezentanții salariaților, ușor de controlat și cu 0 experiență și capacitate de negociere.
În 2021 se împlinesc 10 ani de la adoptarea legii dialogului social, timp mai mult decât suficient pentru orice organizație a partenerilor sociali (patronală sau sindicală) de bună credință să evalueze situația și să decidă ce se impune a se corecta. Numai că patronatele nu asta vor, comunicatul de presă transmis în 10 septembrie a.c reprezintă o formă de presiune exercitată asupra tuturor parlamentarilor pentru a stopa modificarea actualei legi.
Organizațiile patronale consideră că situația economică și piața muncii din România este una specifică și ca urmare mecanismele existente în statele europene nu pot fi preluate în România, nu contează convențiile OIM sau acordurile internaționale ratificate de România. Nu am auzit nici o organizație patronală care să invoce specificitatea economică sau a relațiilor de muncă din România atunci când, cu puțin timp în urmă, cereau guvernului preluarea unui model de sprijin al angajatorilor utilizat în piața muncii din Germania. În acest caz nu s-au considerat necesare analize de impact sau evaluări care să se întindă pe durata a zeci de ani.
Nu știm de ce fel de analize mai au nevoie patronatele, în ultimii 3 ani în mod constant Comisia Europeană a cerut României măsuri pentru îmbunătățirea dialogului social, în special măsuri care să faciliteze negocieri colective sectoriale și respectiv încheierea unor contracte colective de muncă sectoriale. Organizația Internațională a Muncii (OIM) a sesizat de asemenea în cadrul unui raport detaliat faptul că actuala lege a dialogului social conține o serie de încălcări ale convențiilor ratificate de România.
Mai mult, sunt nenumarate studii ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), ale OIM, ale instituțiilor europene sau ale altor institute de cercetare europene care relevă importanța negocierilor colective la nivel de sector în special. Statisticile oficiale arată că exista o strânsă legătura între nivelul salariilor din Europa și gradul de acoperire a lucrătorilor de negocieri colective. În nouă din cele zece state membre ale UE cu cele mai mici salarii (medii și minime), doar 7% până la 30% dintre angajați beneficiază de un nivel salarial negociat de sindicate. Este un fapt demonstrat că lipsa negocierilor colective accentuează inegalitățile și disparitățile salariale de gen. România deja excelează la acest capitol.
|
Țări (de la cel mai mic la cel mai mare salariu) |
Acoperire prin negocieri colective |
Schimbari in acoperire din 2000 |
Numărul de lucrători acoperiți |
Numărul de lucrători neacoperiți |
|
Bulgaria |
23% |
- 33% |
718,405 |
2.4 milioame |
|
Romania |
23% |
- 77% |
1.9 milioane |
6.4 milioane |
|
Lituania |
7% |
- 8% |
92,834 |
1.2milioane |
|
Letonia |
14% |
- 4% |
121,968 |
749,200 |
|
Ungaria |
21% |
-17% |
931,896 |
3.5 milioane |
|
Polonia |
17% |
-8% |
2.7 milioane |
13.3 milioane |
|
Slovacia |
25% |
-26% |
637,150 |
1.9 milioane |
|
Cechia |
30% |
-5% |
1.5 milioane |
3.6 milioane |
|
Croatia |
45% |
-19% |
741,330 |
906,100 |
|
Estonia |
19% |
-4% |
121,752 |
519,000 |
|
Portugalia |
74% |
-4% |
3.4 milioane |
1.2 milioane |
|
Slovenia |
71% |
-29% |
687,067 |
280,600 |
|
Grecia |
25% |
-75% |
952,650 |
2.8 milioane |
|
Cipru |
44% |
-19% |
179,960 |
229,000 |
|
Malta |
50% |
-7% |
128,100 |
128,100 |
|
Spania |
68% |
-7% |
13.4 milioane |
6.3 milioane |
|
Italia |
80% |
Nicio schimbare |
18.1 milioane |
4.5 milioane |
|
Austria |
98% |
Nicio schimbare |
4.2 milioane |
86,100 |
|
Franța |
94% |
-4% din 2014 |
25.2 milioane |
1.6 milioane |
|
Germania |
54% |
-14% |
22.4 milioane |
19.1 milioane |
|
Olanda |
78% |
-4% |
6.8 milioane |
1.9 milioane |
|
Finlanda |
91% |
+6% |
2.2 milioane |
222,700 |
|
Belgia |
93% |
-3% |
4.4 milioane |
334,600 |
|
Luxemburg |
59% |
-1% |
169,389 |
117,700 |
|
Suedia |
90% |
-4% |
4.4 milioane |
492,400 |
|
Irlanda |
34% |
-8% |
771,426 |
1.4 milioane |
|
Danemarca |
82% |
+5 |
2.2 milioane |
503,400 |
Sursa: Confederația Europeană a Sindicatelor - https://www.etuc.org/en/pressrelease/eu-countries-weak-collective-bargaining-have-lowest-wages
Buna credință a organizațiilor patronale invocată în comunicatul de presă al Concordiei trebuie probată prin încetarea dublului standard practicat de patronate până în prezent. Sunt suficiente studii și analize pentru a se putea lua o decizie în Parlament. Abordarea de tip ”să se schimbe ceva dar nu prin părțile esențiale” nu ajută pe nimeni în acest moment, acesta este și motivul pentru care parlamentarii au acceptat punctele de vedere ale organizațiilor sindicale.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, miercuri 9 septembrie la Buzău că micii crescători de vaci, care au între 5 și 90 de capete, oierii și legumicultorii ar putea să primească banii în luna octombrie iar el își dorește ca sumele să ajungă la aceștia ”cât mai devreme”. Mai mult ministrul a arătat că pentru Măsura 21 prin care aceștia primesc sumele nu trebuie aprobată de Guvern și publicată de Monitorul Oficial, ci doar aprobată de Comisia Europeană fiind o schemă achitată din bani europeni. Astfel se scutește timpul cu procedurile birocratice guvernamentale.
”Noi ne dorim ca banii să ajungă cât mai repede la fermieri. Toate schemele de sprijin care sunt din bani europeni nu am elaborat acte normative, adică Ordonanță de Urgență. Doar pentru banii de la Buget sunt obligați să elaborăm acest Ordonanțe de Urgență. Pentru banii europeni am scris Măsura 21 pentru sectorul bovine, sub 90 de capete, pentru că cei peste 90 de capete vor fi plătiți de la bani de la buget. Pentru ovine și legumicultori. În total 150 de milioane de euro. Eu aș dori să se facă plata mâine, dar după opinia mea banii vor ajunge abia în luna octombrie. Știu că unii sunt atenți că unele categorii primesc acum și altele atunci dar asta este explicația, pentru banii de la buget am aprobat acte normative și banii îi putem da mai rapid iar pentru cea din bani europeni așteptăm aprobarea Comisiei și fermierii depun ca și pentru altă măsură. Și aici fac o paranteză: în toate țările europene banii dați pe această măsură durează până anul viitor în luna mai. De ce? În toate țările fiecare fermier în parte trebuia să justifice pierderile de anul aceasta din cauza evoluției Covid. Cu alte cuvinte se intra în contabilitatea lui. Vă dați seama că în România unde avem 840.000 de fermieri mai mici sau mari ce greu era să facem acest lucru. Atunci am fundamentat pe sector de activitate tocmai ca banii să ajungă mai repet la fermieri. Deci răspunsul când vin bani este: în octombrie!”, a mai punctat Oros.
Iată schemele plătite din Măsura 21, conform MADR:
- Sectorul bovine. Condiții de eligibilitate specifice sectorului bovine:
-Solicitantul deține minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;
-Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020; - Sprijinul pentru sectorul bovine/exploatație va fi :
-între 5 UVM – 10 UVM- 1000 Euro
-între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro
– între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro
– între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro
-între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro
– între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro
– între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro - Sectorul ovine și caprine. Condiții de eligibilitate specifice sectorului ovine – caprine:
-Solicitantul deține minimum 50 capete femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;
-Fiecare femelă adultă din specia ovine/caprine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 31 martie 2020; - Sprijinul pentru sectorul ovine-caprine/exploatație va fi:
-între 50- 100 capete- 500 Euro
– între 101- 200 capete- 800 Euro
– între 201- 300 capete- 1300 Euro
– între 301- 400 capete- 1700 Euro
– între 401- 500 capete- 2100 Euro
– peste 500 capete – 2500 Euro. - Sectorul legume – fructe şi cartofi. Condiții de elegibilitate specifice sectorului legume – fructe şi cartofi:
-Solicitantul a depus cerere unică de plată în campania 2020 exclusiv pentru unul sau mai multe din următoarele
coduri APIA:
-351 ( Legume proaspete anuale în câmp)
– 251, 253 (Cartofi)
– 359, 360, 361, 362, 363 ( Legume în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză, vinete)
– 355, 356, 357, 358 ( Legume în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză )
– 654 (Caisi și zarzari)
– 655 (Piersici)
– 656 (Ciresi și vișini)
– 801 (Zmeur)
– 802 (Coacăz)
– 804 (Alți arbuști fructiferi)
Solicitantul are o suprafața minimă de 0,1 ha legume – fructe cultivate în sere şi sau solarii sau solicitantul are o suprafața minimă de 0,3 ha legume cultivate în câmp, fructe și cartofi.
Sprijinul pentru sectorul legume- fructe şi cartofi/ exploatație va fi:
a) legume cultivate în camp, fructe și cartofi
– între 0,3 Ha- 1Ha- 700 Euro
– între 1,01 Ha- 3 Ha- 1200 Euro
– între 3,01 Ha- 5 Ha- 3000 Euro
– între 5,01 Ha- 10 Ha- 4000 Euro
– peste 10 Ha – 5000 Euro
b) legume cultivate în solarii
– între 0,1 Ha- 0,29 Ha- 700 Euro
– între 0,3 Ha- 0,5Ha – 1200 Euro
– între 0,51 Ha- 1Ha – 3000 Euro
– între 1,01 Ha- 2 HA – 4000 Euro
– peste 2 Ha – 5000 Euro
c) legume cultivate în sere
– între 0,1 Ha – 0,29 Ha – 700 Euro
– între 0,3 Ha – 0,5 Ha – 1200 Euro
– între 0,51 Ha – 1 Ha – 3000 Euro
– între 1,01 Ha – 2 Ha – 4000 Euro
– peste 2 Ha – 5000 Euro.
Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 7,4 milioane de euro (aproximativ 35,7 milioane de lei) destinată României, pentru a sprijini întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul creșterii bovinelor și care sunt afectate de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
În cadrul schemei, sprijinul public va fi acordat sub formă de subvenții directe. Scopul acesteia este acela de a ajuta întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul creșterii bovinelor să își acopere nevoile de lichidități și să își continue activitățile astfel încât să poată furniza alimente și materii prime furajere pentru industria alimentară și să poată menține locurile de muncă.
Se preconizează că schema va aduce beneficii unui număr de peste 1.000 de societăți care își desfășoară activitatea în sectorul creșterii bovinelor. Comisia a constatat că schema care vizează România respectă condițiile stabilite în cadrul temporar.
În special:
(i) granturile nu depășesc 100.000 de euro per beneficiar, astfel cum se prevede în cadrul temporar pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare;
(ii) sprijinul poate fi acordat până la 31 decembrie 2020.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată cu numărul de caz SA.58453 în Registrul ajutoarelor de stat pe site-ul internet al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.
Efectele secetei asupra sectorului agricol în contextul pandemiei de COVID-19 au fost analizate astăzi la Palatul Victoria, în cadrul întâlnirii dintre premierul Ludovic Orban și reprezentanții Agrostar, cea mai mare federație din agricultură.
A fost adusă în discuție și situația inspectoratelor pentru calitatea semințelor, dar și a nivelului diferit de salarizare din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Ștefan Nicolae, preşedintele Agrostar: Noi am cerut premierului și Ministerului Agriculturii investiții masive, am cerut ca personalul din aceste instituții să ajungă la un nivel salarial cel puțin la nivelul celor de la Agenția Națională Sanitar-Veterinară, pentru că rolul lor este determinant în ceea ce privește securitatea alimentară a populației, și bineînțeles că am discutat de salarizarea acestor entități, pentru că salarizarea este foarte mică la ora actuală, 3.500-4.000 de lei, ceea ce nu cred că este o salarizare care să corespundă cerințelor pe care noi, populația, le avem pentru a avea o mâncare sănătoasă pe piață.
Realizator: Președintele AGROSTAR a mai spus că s-a discutat și despre finanțarea plăților către fermierii afectați de secetă, care, în opinia sa, nu acoperă nici măcar 30% din pierderi. La întâlnire a participat și ministrul agriculturii, Adrian Oros.
STOP DENIGRĂRII GOSPODĂRIILOR ȚĂRĂNEȘTI! În ultima vreme, constatăm cu durere că un asalt nemilos și fățiș se desfășoară împotriva gospodăriilor de subzistență țărănești și a micilor fermieri, spun cu amărăciune țăranii români în scrisoarea transmisă astăzi pentru AGROINFO, adresată conducerii Ministerului Agriculturii și celor de care depind deciziile din agricultura românească.
Declarațiile ministrului, ale secretarilor de stat și ale experților Ministerului Agriculturii susțin că au găsit vinovatul pentru situația în care se află agricultura românească.
Aflăm cu stupoare că dispariția, în acest an, a zeci de mii de gospodaăii țărănești de mici dimensiuni este aplaudată la scenă deschisă de oficialii MADR. Un real succes! Aflăm, de asemenea, că fermele de subzistență nu mai au loc în noua politică agricolă făurită de cei veniți ca o speranța la cârma MADR! Vinovatul de destinul frânt al agriculturii românești a fost indentificat, prins și urmează să fie legat si anihilat!
Nu este un partid politic ce ne-a condus de 30 de ani încoace prin rotație, nici vreun ilustru ce a făcut fraude cu bani publici sau fonduri europene, nici cei ce au privatizat și vândut la “bucată” capitalul agricol de stat, nici primarii care împart după pofta inimii pășunile ca pe moșia “mă-sii”, oaia neagra este țăranul român ce nu vrea încăpățânatul să fie fermier, ci țăran.
Deși nu mănâncă prea mult din subventii, nici nu deranjează cu hectarul lui de porumb sau vaca păscută pe marginea drumului pe mai marii agriculturii, nu suntem vruți, fraților!
Aflăm, de asemenea, că s-a stabilit, tot cu analiza “SWOT” , că micii fermieri ar fi și problema încălzirii globale, nu gestionează bine dejecțiile. Mi-aș permite să întreb, având cam în toate satele toaleta in curte, ale noastre sau ale animalelor?
Dar, domnilor, acest încăpățânat de țăran român“flutură opinca” de secole și datorită lui vorbiți românește ! Când Europa se ridică și stabilește ca obiectiv prioritar protejarea micilor fermieri și păstrarea diversității în sate, la București e înfundată casca.
Aveți dumneavoastră idee ce au simțit românii, fii sau nepoții bunicului ce doar lor putea să le spună în șoaptă, înainte de 89 ,“ acolo era pământul nostru” când au primit pământul înapoi? Da, acel hectar prășit la sapă și acea vacă în pripon pe marginea drumului ce vă deranjează când vizitați “fermieri de succes “ .
În analiza “SWOT” ați calculat la câți zilieri a dat și dă o bucată de pâine o vacă, un hectar de porumb sau 1000 de metri de vie? Ați calculat câți domni au crescut cu lapte de la vaca lu' tanti Lenuța și au ajuns oameni mari la București? Puteți compara hotarul cu nuci sau pruni ce desparte ari lui Ion de ari lui Gheorghe cu suprafețele de monoculturi ale marilor fermieri din punct de vedere ecologic? Sau impactul asupra mediului a agriculturii intensive, chimizate la maxim, cu câteva căruțe de gunoi ce țăranul român știe când, unde și cum să le aplice pe tarlaua lui?
Deci, vă întreb ,sunteți siguri că ați calculat bine in acea analiză impactul micilor fermieri în comunitățile din care fac parte? Europa vă contrazice!
Când veți reuși să procesati cerealele României să nu mai ia drumul portului, măcar cele din marile exploatații , când subprodusele din morărit gen tărâța nu vor fi mai scumpe ca grâul, când veți zootehniza România și tinerii noștri vor reveni în sate, vă vom asculta analizele și ne vom da bucuroși la o parte. Deocamdată sa fiți bucuroși că o generație cu pensie de CAP a prășit cuminte hectarul de porumb, a crescut 2 porci, a muls o vacă și nu a venit niciodată să ceară nimic la București. Ne păstrăm independența alimentară! Rușine !!!
Radu Teodor, în numele țăranilor români.
HOTĂRÂRE ADOPTATĂ DE GUVERN! Guvernul a aprobat în ședința din seara de 27 august 2020 hotărârea pentru acordarea unui ajutor de minimis de 25 de lei/familia de albine apicultorilor care au suferit pierderi de pe urma fenomenelor hidrometeorologice.
Ajutorul de minimis se acordă întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producţiei primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie.
Beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cuantumul sprijinului financiar şi modalitatea de acordare a schemei de ajutor de minimis
a) apicultorilor, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016;
c) apicultorilor, persoane juridice, precum şi oricărei forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.
Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis prevăzut de prezenta hotărâre, întreprinderile/întreprinderile unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:
a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor;
b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis potrivit prezentei hotărâri se acordă beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie, în cuantum de 25 lei/familia de albine.
Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a 3 exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente.
În cazul nerespectării prevederilor, beneficiarii schemei de minimis sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă.
Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 49.948.500 lei și se asigură din bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020 la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", articolul 51.01 "Transferuri curente", alineatul 51.01.01 "Transferuri către instituţii publice", prin bugetul repartizat direcțiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti pe anul 2020, care asigură sumele necesare acordării schemei de la capitolul 83.10 "Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 40 "Subvenţii", articolul 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli".
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și înainte de depunerea cererii, direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa potenţialilor beneficiari, verifică sumele rămase şi potenţial a fi primite prin prezenta schemă de ajutor de minimis, rezultate după însumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerciţii financiare, respectiv ajutoarele acordate în cele două exerciţii financiare precedente şi în exerciţiul financiar în cauză, şi până la concurenţa sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.
Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București solicită Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” lista apicultorilor cu efectivele de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie 2020.
CERERE. ACTE
După efectuarea verificării și informarea beneficiarilor asupra efectivelor înscrise în listă, beneficiarii depun la direcţiile pentru
agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti cererea însoţită de următoarele documente:
a) copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;
b) copie a atestatului de producător în cazul beneficiarilor prevăzuți la art. 5, lit. a)
c) copie a certificatului de înregistrare la registrul comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum şi copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică;
d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;
e) copia documentului de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară, eliberat de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe a cărei rază teritorială se desfăşoară permanent activitatea stupinei;
Cererea însoţită de documente poate fi transmisă la direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail. Verificarea sumelor rămase sau potenţial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizează de către persoana împuternicită din direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi se comunică telefonic/fax sau în format electronic prin e-mail înainte de înregistrarea cererii.
În situaţia în care beneficiarii deţin în exploataţie mai multe stupine care sunt situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceștia depun o singură cerere la direcţia pentru agricultură judeţeană pe teritoriul
căreia beneficiarul deține numărul cel mai mare de familii de albine.
Termenul final de depunere a cererilor şi documentelor însoţitoare a fost prelungit până la data de 15 septembrie 2020.
Ajutorul de minimis acordat în temeiul prezentei hotărâri este avut în vedere pentru a fi dedus din orice schemă viitoare de ajutor de minimis.
În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor prevăzute prin prezenta schemă, aceștia sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Abonare
Newsletter
