Plățile pentru fermieri, noile subvenții care se pregătesc, denumite eco-scheme, vor fi condiționate de respectarea regulilor aspre impuse în strategiile de biodiversitate și de la fermă la furculiță. O parte dintre reguli vizează reducerea la jumătate a pesticidelor, extinderea agriculturii ecologice, bio, 10% dintre terenurile agricole trebuie să rămână nelucrate, să fie ocupate de elemente de peisaj, benzi verzi, garduri vii. În timp ce fermierii și crescătorii de animale din Europa vor trebui să facă față acestor noi exigențe, importurile din țările extracomunitare vor continua în baza acordului Mercosur, încheiat de UE cu aceste țări. De ce nu sunt supuse și aceste importuri unor reguli aspre? Ce se întâmplă cu biodiversitate din aceste țări de unde Europa importă carne, soia, etc.? Fermierii nu vor avea cum să facă față concurenței neloiale.

EURODEPUTAT G. LEBRETON: Domnule Comisar, ați spus că trebuie crescută biodiversitatea, e o idee măreață, însă, mijloacele și obiectivele concrete pe care le folosiți pentru a ajunge la asta sunt lipsite de realism, mai ales că orizontul este 2030, mai puțin cu jumătate pesticide, mai puțin cu jumătate de anti-microbiene, 20% mai puține îngrășăminte, 25% terenuri pentru agricultura bio, nu vom face decât sa împovărăm agricultorii noștri și ei nu au nevoie de așa ceva. E de neînțeles, în paralel Comisia continuă cu politica ei de liber-schimb, care va provoca o concurență neloială la adresa UE, deoarece țările din MERCOSUR, Mexic, Noua Zeelandă, Australia, e complet lipsit de realism și cum să le prezentăm așa ceva agricultorilor noștri care nu înțeleg politica dvs. Pe lângă asta avem și obiectivul suprarealist de a avea 10% terenuri nelucrate, asta în momentul în care vorbim despre sporirea autonomiei alimentare a UE. E pur și simplu de neînțeles. Nu am întrebări, însă, vă rog sa va gândiți cu mare atenție la politica pe care doriți sa o puneți in practica, deoarece, în curând niciun agricultor, cel puțin în Franța, nu va susține această Uniune Europeană.

EURODEPUTAT SCHMIEDTBAUER SIMONE: Vă rog să nu vă suparăți pe mine, eu sunt o agricultoare care face agricultură în Austria și eu remarc faptul că dvs. nu sunteți un agricultor real. În Austria există 25% din suprafața terenurilor folosită pentru agricultura organică, dar am avut nevoie de 25 de ani să ajungem la această suprafață, nu de azi pe mâine. Noi depindem de exporturile de alimente organice. Dacă cerem o extindere a suprafeței pentru agricultura organică, o consecință va fi scăderea prețurilor pentru alimentele respective, ceea ce reprezintă o problemă. Dacă considerați că agricultura este responsabilă pentru 10% din gazele cu efect de seră, mă întreb ce se întâmplă cu restul de 90%. Dacă ne gândim cu seriozitate la cele 90% de gaze cu efect de seră nu mai trebuie să discutam despre acorduri de liber schimb cu MERCOSUR și așa mai departe.

EURODEPUTAT RODRIGUEZ PALOP MARIA EUGENIA: Domnule Comisar, eu sunt îngrijorată deoarece nu vreau ca finanțarea acestei strategii să se facă în pofida agricultorilor noștri care deja își pierd din venituri din cauza sumelor reduse de la PAC. De aceea, Comisia AGRI s-a luptat pentru ca fondul de tranziție justă să îi ajute. Agricultura si creșterea de animale sunt agenți de dezvoltare rurală si trebuie să participe la acest fond. Fondul înlesnește trecerea la un model productiv mai durabil, trecerea de la combustibili fosili la altceva. Nu e vorba de a renunța la carbon pentru a avea litiu, deoarece orice mineral e nesustenabil, orice mină deschisă până la urmă produce moarte și poluează foarte mult, de aceea e important ca agricultura si creșterea de animale să fie incluse în acest mod. Sunt sectoare de transformare ecologică, mult mai durabile decât sectorul mineritului. Agricultorii și crescătorii de animale ar trebui să beneficieze de fondurile de tranziție justă. Care este contabilitatea cu tratatele de liber schimb care fac dumping de mediu si ce se întâmplă cu biodiversitatea din aceste țări terțe de unde importăm noi produse, de fapt?

EURODEPUTAT ZONDO ALVAREZ: Domnule Comisar, vă mulțumesc pentru cuvintele de recunoștință față de agricultori si față de lanțul alimentar care a funcționat in timpul pandemiei însă agricultorii și crescătorii de animale s-au săturat de cuvinte frumoase. Ei cer ca doar de la Bruxelles să nu le mai impunem zilnic și mai multe exigențe exagerate.
Agricultorii au fost printre apărătorii proiectului european însă asta se schimbă și mulți se simt dezamăgiți în țări precum Spania am văzut cum s-au ars steaguri europene la anumite exploatări agricole. Vă spuneam că se schimbă atitudinea lor față de UE, mulți sunt dezamăgiți. Pentru prima oară în Spania s-au ars drapele europene la ferme. Protestează din cauza exigențelor și mai copleșitoare de mediu și deoarece nu au cum să facă concurenței neloiale din partea altor țări terțe. Vor vota partide extremiste, eurosceptice. Euroscepticismul e în creștere în zonele rurale din sudul Europei și de aceea, domnul comisar, vă rog, să stabiliți obiective de mediu realiste și care pot fi atinse de toți agricultorii noștri.
În ceea ce privește condițiile de mediu, domnule comisar, să nu uităm că atunci când vrem să facem lucrurile mai bine le stricăm pe cele care deja funcționau bine.

EURODEPUTAT NOICHL MARIA:  Care considerați că sunt pașii concreți de care am avea nevoie pentru a merge înainte, cred că avem nevoie de un buget adecvat pentru aceste eco-scheme, un buget foarte clar dedicat acestor ecosisteme. O întrebare care am adresat-o si Comisarului pe agricultură. Considerați că din punct de vedere al reformei PAC, aceste strategii se aliniază reformei PAC?! Considerați că strategia biodiversității si strategia de la ferma la furculiță sunt aliniate cu strategia generala agricolă? În strategia de la ferma la furculița ni se spune clar că lanțurile de aprovizionare trebuie să poată fi monitorizate de aproape, importurile de soia reprezintă o rușine pentru UE. Din Brazilia de unde se defrișează pădure tropicală pe suprafețe mari, nu vom mai importa de acolo soia, să impunem un embargo sau cel puțin un moratoriu să nu mai importăm soia din Brazilia pentru că cel puțin acolo să nu se mai defrișeze pădurea tropicală.

RĂSPUNS COMISARUL EUROPEAN PENTRU MEDIU, VIRGINIJUS SINKEVICIUS: În primul rând, cred că ar trebui să ascultăm ce au de spus agricultorii noștri și pe mine m-au încurajat rezultatele ultimei consultări publice care arată că fermierilor, în general, le pasă de mediul înconjurător și 58% dintre ei își doresc ca PAC-ul să susțină mediul și clima, 64% consideră că PAC-ul ar trebui să facă mai multe pentru a proteja mediul. În ceea ce privește fermierii care ar fi eurosceptici, nu pot decât să vă spun că voi face tot ce îmi stă în putință pentru a implementa biodiversitatea alături de fermieri, astfel încât să fie fezabil. Și cred că obiectivele noastre ambițioase sunt realiste, se pot realiza și reprezintă oportunitate chiar, pentru agricultori. Foarte mulți dintre dumneavoastră ați vorbit despre echilibru între durabilitate și producția primară. Eu cred că tranziția către durabilitate nu reprezintă o amenințare pentru agricultură, ci este o adevărată oportunitate pentru că va permite fermierilor europeni să facă schimbările necesare, să se afirme pe piață astfel încât să garanteze viitorul sectorului agricol în fața concurenților din afara UE. Și tranziția aceasta ar putea reprezenta și un avantaj competitiv pe termen mediu.

Noi considerăm că la nivel global sisteme alimentare durabile ar putea aduce peste 1,8 trilioane de euro, în plus. Dacă ne întrebăm de ce nu a funcționat în trecut și dacă aceasta ar trebui să meargă bine, cred că față de strategiile anterioare acum propunem un pachet cu angajamente clare, măsurabile, care dacă sunt susținute de Parlament și de Consiliu vor fi mult mai puternice decât actualele obiective pe care le avem.i capitolul de dezvoltare durabilă în cadrul acordului cu MERCOSUR este ambițios, avem capitole de acest fel și în alte acorduri recente, cum ar fi, cu Japonia sau cu Mexicul și aceasta se bazează pe faptul că creșterea comerțului nu trebuie să se facă în detrimentul condițiilor de muncă sau a mediului, ci dimpotrivă, ar trebui să promoveze o dezvoltare durabilă. Parlamentul European s-a implicat întotdeauna pe deplin pentru a susține aceste acorduri de liber schimb.

Cât privește pesticidele, datele științifice sunt multe în ceea ce privește impactul asupra biodiversității, mai multe studii recente au arătat că există o reducere dramatică a populației de păsări și insecte în Europa și că utilizarea pesticidelor sintetice a fost o cauză care a provocat acest lucru, cauză majoră. Aceasta de asemenea, pune în pericol polenizarea și are tot felul de consecințe negative și asupra sănătății omului și bineînțeles asupra poluări apei. În ce privește agricultura ecologică, noi o susținem, susținem toate aceste abordări, rotații a culturilor, mixtul de diverse practici agricole și așa mai departe. Aceasta înseamnă să aducem principii naturale și să le implementăm și datele ne arată că aceasta ne poate aduce alimente sănătoase, poate crește sau menține productivitatea și în același timp se reduce amprenta alimentelor și o reducere de 30% a emisiilor din domeniul agricol. Pe de altă parte, agricultura ecologică și practicile cele mai cunoscute în acest domeniu pot aduce și la creșterea fertilității solului și al biodiversității.