Produsul lapte de pajiște sau de fân nu mai poate fi înregistrat de România ca produs protejat la nivel european odată ce acest produs aparține Austriei. Dacă noi nu ne-am gândit, chiar dacă ne place să spunem că avem ciobani cu tradiție de sute de ani și că iubim și susținem oaia, că avem pajiști montane de înaltă valoare, austriecii care au întrerurpt la un moment dat tradiția oieritului și s-au axat pe creșterea porcului, cel puțin așa spune documentul Comisiei Europene, au cerut înregistrarea produsului "lapte de fân". Și cererea le-a fost aprobată de Comisia Europeană în data de 24 octombrie 2018. Austriecii au cerut înregistrarea denumirii atât în limba germană, cât și în limbile: engleză, italiană, franceză și spaniolă, în ideea, probabil, a exportului de lapte de fân.

"Austria a transmis Comisiei o cerere de protecție a denumirilor „Schaf-Heumilch”/„Sheep’s Haymilk”/„Latte fieno di pecora”/„Lait de foin de brebis”/„Leche de heno de oveja”, în conformitate cu articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea și a ajuns la concluzia că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în regulamentul respectiv", se arată în acest document Comisiei Europene. DETALII AICI!

Acum, nouă ne-a rămas doar să copiem modelul austriac într-o schemă care să-i ajute pe crescătorii de animale, de vaci, de oi, să obțină un preț mai bun la laptele de vacă, de oaie, de fapt, un preț corect și, implicit, un profit pentru fermele lor.

“Studiile arată că laptele produs pe pășunile din zonele montane (pe timpul verii) și exclusiv din fân (pe timpul iernii) are o valoare net superioară față de laptele comun. Comunitatea trebuie să aibă acces la acest tip de produse locale, „curate” și sănătoase; iar asta se poate întâmpla doar dacă se produc anumite schimbări care să vină în ajutorul tuturor.

Am pus în lumină un subiect de mare interes care, dacă este implementat corect, poate avea beneficii de multe părți. Este vorba despre laptele de pajiște, iar pentru valorificarea acestuia, am câteva propuneri, mai ales având în vedere strategia „De la fermă la furculiță” propusă de Comisia Europeană:
❖ Implementarea unei scheme de calitate – așa cum în Tirol există laptele de pășune, așa ar trebui să existe și laptele din Carpați, mai ales că România dispune de acest potențial;
❖ Valorificarea laptelui produs în fermele de familie cu tradiție în agricultură, din zonele montane;
❖ Recompensarea corectă a laptelui „curat” – actualmente, laptele de pășune se vinde mai ieftin decât cel convențional;
❖ Etichetarea care prevede recunoașterea și valorificarea acestui produs local,” a declarat George Cățean, citat de Buletinul informativ al Agenției Zonei Montane.

Pentru a implementa acest concept, secretarul de stat George Cățean a apelat la cercetători din domeniu pentru a construi această schemă de calitate, propunându-și să facă o vizită în Austria, pentru a se documenta despre modul  de organizare în cooperative, centre comune/integrate, scheme de calitate și lanțuri comerciale.

Beneficiarii schemei de calitate „Lapte de pajiște”:
• Producătorii, care vor avea posibilitatea de a vinde produsul la prețul corect;
• Procesatorii, care au șansa să își diversifice gama de produse;
• Consumatorii, care vor avea surse de hrană sigură, într-o mare varietate.