Comisia de anchetă privind bunăstarea animalelor vii în timpul transportului (ANIT) și-a prezentat astăzi, miercuri – 16 iunie, proiectul de raport și proiectul de recomandări, care ar putea sta la baza schimbării legislației privind transportul de animale vii, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO de europarlamentarul Carmen Avram.
În cadrul informării, oficialul român a subliniat că subiectul este extrem de important pentru România, care se plasează pe primul loc în lume la exportul de ovine și caprine, cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de euro anual.
De asemenea, Carmen Avram a arătat că au fost tensiuni în cadrul Comisiei și că există presiuni pentru interzicerea exportului de animale vii. În acest context, europarlamentarul Carmen Avram a cerut imperativ ca sectorul să fie lăsat să își continue activitatea, deoarece un act comercial, pe o piață liberă ca a Uniunii Europene, nu poate fi interzis.
În plus, europarlamentarul român, coordonator S&D al Grupului de lucru ANIT, a atras atenția asupra faptului că orice strategie viitoare de a impulsiona comerțul cu produse cu valoare adăugată trebuie gândită atât în interesul animalului, cât și al fermierului și planificată în baza datelor științifice, a intereselor statelor membre, a unor analize de impact riguroase și a unui sprijin financiar adecvat.
”La aproape un an de la înființarea acestei comisii de anchetă, am ajuns la un nou început, care pleacă de la documentele prezentate astăzi de raportori, a căror muncă merită toată aprecierea. Nu cred că există în acest moment cineva din Parlamentul European care să nu știe cât de complicat a fost procesul până aici, cât de tensionată, atmosfera uneori și cât de divergente, opiniile noastre. Și, într-un fel, e normal să fie așa, pentru că vorbim despre animale și oameni. Dar, cred că dacă ne concentrăm pe această problemă, împărțind-o în două tabere din care trebuie să alegem doar una, e nu numai imposibil, ci și profund greșit. Și animalele, și oamenii simt, și animalele, și oamenii trebuie să beneficieze de respect, și animalele și oamenii au dreptul să își ducă viața în afara suferinței. De aceea aceste două, în forma lor actuală, sunt doar punctul de plecare spre destinația dorită, adică un raport și recomandările aferente care să țină cont și de problemele animalelor și de situația unui întreg sector. Îl numim generic sector, dar nu trebuie nicio clipă uitat că el este format din mii și mii de oameni, europeni cu aceleași drepturi ca și noi, cei de aici. Europeni cărora trebuie să li se permită să muncească în continuare. Prin urmare, e însăși datoria noastră, aici, în Parlamentul European, de a crea premisele bunăstării pentru ambele categorii, fără a nedreptăți vreuna dintre ele”, a arătat europarlamentarul Român.
În susținerea sa, Carmen Avram a menționat legătura profundă dintre oameni și animale și a declarat că știința și tehnologia trebuie să conlucreze pentru a elimina factorii de stres pentru animale, pentru un mai bun model economic.
”Animalele depind de oameni, oamenii depind de animale, de milenii. Nu se pot separa. Istoria a ajuns într-un moment în care relația dintre om și animal trebuie regândită, dar nu prin distrugerea unei ocupații milenare, ci prin aplicarea progreselor făcute în acest secol, în acest act comercial, care nu poate fi oprit. Știința trebuie să arate cu precizie nevoile unui animal și factorii lui de stres pe drumul de la fermă, la destinația finală, oricare ar fi ea, iar tehnologia să ne ajute să satisfacem aceste nevoie și să eliminăm sursele de stres. Cele două, împreună, nu doar că ne vor asigura un model economic sustenabil și vor garanta Europei păstrarea locului deja cucerit pe piața internațională în comerțul cu animale, dar vor și ajuta Uniunea Europeană să devină un model de urmat pentru țări terțe. Acele țări terțe care, dacă noi nu apelăm la progresele acestor vremuri, ci vom distruge un întreg sector, vor beneficia cu entuziasm de locul lăsat liber de producătorii europeni, fără însă a ne garanta și standardele europene. Și atunci vom fi eșuat în misiunea noastră de a asigura bunăstarea animalelor la cel mai înalte nivel. Căci, dacă vorbim de bunăstarea animalelor, nu cred că putem face distincție între animalele europene și cele non-europene. Știința si tehnologia îi vor da și fermierului liniștea că animalul pe care l-a crescut va fi tratat, până la capăt, cu același respect de care a beneficiat în fermă. Și, consumatorul va avea doar de câștigat, știind că produsul pe care îl alege e sănătos și respectă cele mai înalte standarde”, a opinat Carmen Avram.
Mai mult, a arătat care sunt cele 10 puncte care ar trebui să fie menționate în documentele oficiale, prin care această relație de interdependență poate fi îmbunătățită.
”Această relație de interdependență om-animal ne obligă pe noi ca în documentele finale să spunem foarte ferm câteva lucruri:
1. Stop accidentelor, incidentelor sau nepăsării care duc la suferința animalelor;
2. Dacă tot avem o lege, referitoare la transportul de animale vii, ea trebuie respectată uniform, pe întreg teritoriul Uniunii Europene;
3. În afara Uniunii, acolo unde legislația noastră nu ajunge, trebuie să ne asigurăm că animalul e tratat cu același respect de care beneficiază aici și, prin urmare, e nevoie de instrumente eficiente, dintre care unele sunt deja folosite de țări terțe;
4. Dacă nu vrem ca bunăstarea animalelor să fie doar un deziderat pe un document, atunci e nevoie de o revizuire a regulamentului de control și de implementarea lui uniformă;
5. Trebuie să definim clar responsabilitățile tuturor actorilor implicați în acest lanț;
6. Să avem o mai bună reglementare a transportului pe uscat sau pe mare și autorizării mijloacelor de transport, plus o mai bună pregătire a persoanelor implicate în acest proces;
7. Să reducem drastic, până la minimul posibil, timpii de așteptare pentru aceste transporturi, prin crearea de culoare verzi la frontieră și o mai bună coordonare a autorităților;
8. Să asigurăm nevoile vitale ale animalului pe tot traseul și prezența unui veterinar care să prevină posibile incidente;
9. Să sprijinim statele membre pentru crearea de rețele de abatoare, astfel ca, într-un ritm natural, în funcție de specificitățile fiecărei țări, ale fiecărui sector și ale fiecărei tradiții comerciale, religioase și culinare, să permită scăderea dependenței de transporturile lungi și să încurajeze transporturile de produse cu valoare adăugată. Dar, pe tot acest traseu, nu trebuie să uităm că omul din spatele animalului are nevoie de sprijin financiar compensatoriu;
10. În paralel, autoritățile europene trebuie să se implice într-un dialog permanent cu țările terțe, pentru că, în același ritm cu tranziția spre un nou tip de ofertă, trebuie să se realizeze și tranziția spre un nou tip de cerere;
În munca acestei comisii de anchetă, urmează o perioadă cel puțin la fel de complexă ca și activitatea din ultimul an. În toată această perioadă va trebui să ținem cont de foarte mulți factori, dar, în acest iureș tehnic, nu trebuie să scăpăm din vedere esențialul: nu poți crea bunăstare din dezechilibru și nici prosperitate prin atacarea unui sector”, și-a încheiat expunerea Carmen Avram.
Potrivit europarlamentarului român, Comisia ANIT, înființată în iunie 2020, a avut pe agendă numeroase audieri și ateliere de lucru cu zeci de experți din domenii și cu opinii diferite, urmând să își prezinte raportul final și recomandările aferente la sfârșitul acestui an.
Totodată, în 2022, Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) va emite o nouă opinie științifică, care va sta la baza revizuirii de către Comisia Europeană a Regulamentului privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, se arată în comunicatul transmis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.
Sursa:
