Străinii au cumpărat, direct sau prin intermediul unor firme pe care le-au înfiinţat, peste 40% din suprafaţa agricolă a României. Proprietarii români şi-au vândut pe nimic terenurile, în medie cu 3.000 de euro hectarul, în condiţiile în care în UE un hectar de teren arabil este peste 10.000 de euro. Românii au luat 12 miliarde de euro pe cele patru milioane de teren arabil pe care le-au înstrăinat, oficial, dacă luăm în calcul un preţ mediu de 3.000 de euro/hectar. Neoficial, suprafaţa cumpărată de străini este mult mai mare, spun reprezentanţii fermierilor.
Din ianuarie 2014, piaţa funciară a fost liberalizată şi cetăţenii din Uniunea Europeană au putut cumpăra teren în România. Preţurile scăzute şi pământul bun au atras ca un magnet speculatorii cu terenuri agricole din UE. În trei ani, între 2014-2016, străinii au achiziţionat peste un milion de hectare de teren arabil, potrivit rapoartelor notariale analizate de compania AgroIntelligence SISA. Italienii deţin 23,4% din întreaga suprafaţă vândută, nemţii 15,5%, arabii 10%, ungurii 8,2%, spaniolii 6,1 %, austriecii 6,2% şi danezii 4,5%. Restul suprafeţelor au fost vândute între 1990 şi 2014 când străinii au achiziţionat teren arabil înfiinţând firme în România.
“A fost jaf ce s-a întâmplat la noi şi să ştiţi că toţi est-europenii au avut restricţii, numai la noi nu s-a vrut. Omul şi-a vândut terenul la necaz, la disperare, când a avut nevoie de bani. 90% din suprafaţa României s-a vândut la disperare. Autorităţile sunt de vină că nu au luat măsuri să protejeze suprafaţa agricolă a ţării, numai organizaţia noastră a transmis sute de sesizări, de scrisori, de informări către toţi factorii de decizie, nimeni nu a făcut nimic” Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.
Ministerul Agriculturii s-a trezit târziu
După ce ne-am vândut mai mult de 40% din suprafaţa ţării, în Ministerul Agriculturii se lucrează la o nouă legislaţie care să reglementeze tranzacţiile cu terenuri agricole, prin modificarea Legii 17/2014. Noua reglementare ar putea introduce o serie de restricţii la achiziţia de teren în România, „aşa cum sunt şi în alte state membre", potrivit lui Daniel Botănoiu, secretar de stat în minister. Vor fi restricţii legate de activitatea agricolă, va exista un drept de preempţiune pentru cei ce se învecinează cu latura cea mai mare a terenului, dar şi dreptul statului de a achiziţiona teren pentru a realiza programele de investiţii, potrivit lui Botănoiu.
Nu se ştie cât teren s-a dat prin “darea în plată”
În România nu există statistici oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, lucru remarcat şi de Transnational Institute, finanţat de Comisia Europeană și fundații private din Statele Unite și Europa. Se cunosc numai vânzările care au fost făcute în baza Legii 17/2014 şi cele făcute prin intermediul firmelor româneşti care au acţionari străini. Însă, numărul este cu mult mai mare. “Procedura oficială prin Legea 17 este destul de greoaie şi necesită timp, motiv pentru care s-a practicat pe scară largă metoda dării în plată. Adică românul face o hârtie la notariat că s-a împrumutat de la X, cetăţean străin, şi a pus drept garanţie terenul agricol pe care-l deţine. În ziua scadentă nu-şi dă datoria şi străinul intră legal în posesia terenului”, explică Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Acesta a adăugat că aceasta este doar una dintre metodele folosite de străini ca să evite birocraţia din Legea 17.
Afacere pentru samsari
Proprietarii de teren deţin, în general, suprafețe destul de mici (1-10 ha), mulţi dintre ei intrând în posesia terenurilor în urma retrocedărilor efectuate. Aceștia operează pe piața privată de terenuri agricole cu precădere în calitate de vânzători, întrucât fie nu au capacitatea financiară și utilajele necesare pentru a exploata aceste terenuri, fie le dețin în exces față de nevoile proprii, potrivit unui studiul al companiei de consultanţă Darian. Aceştia îşi vând terenurile către investitori români care le comasează în suprafețe mai mari (50-2.000 ha) și le revând străinilor care vin în România. Fac bani buni din această îndeletnicire: cumpără cu 2.000-4.000 de euro/hectarul şi îl revând cu 4.000-6.000 euro, potrivit site-urilor de anunţuri.
Cum s-au protejat alţii
România este campioana țărilor nou-intrate în UE la vânzarea terenurilor, în timp ce vecinii noștri ungari și bulgari au impus déjà o serie de condiții care să descurajeze cumpărătorii străini. De exemplu, Parlamentul Ungariei a adoptat, la 15 decembrie 2013, o legea prin care un străin nu poate cumpăra decât maximum un hectar de teren agricol. Şi italienii vând terenurile doar italienilor folosindu-se de restricţii interne.
Probleme cu acapararea terenurilor agricole de către marii latifundiari din UE au şi alte ţările mai sărace din UE. Din acest motiv, Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European vrea să schimbe regulile după care se fac tranzacţii cu terenuri în UE în sensul protejării micilor agricultori de tranzacţiile speculative. Europarlamentarii cer Comisiei să permită statelor membre să aplice prioritatea națională în cadrul accesului la terenuri prin vânzarea sau arendarea terenurilor arabile.
