Sute de milioane de oameni au resurse de hrană insuficiente, iar numărul lor creşte de la o zi la alta. Situaţia este îngrijorătoare şi în ciuda măsurilor adoptate, fenomenele naturale extreme şi conflictele regionale, care generează valuri de refugiaţi, nu fac decât să zădărnicească iniţiativele. Probleme sunt în Africa, Asia dar şi în anumite regiuni din Europa şi America de Sud.
     "Numărul persoanelor care suferă de foame în lume a crescut din 2015, anulând ani de progres", a declarat, la începutul acestei săptămâni, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) , Jose Graziano da Silva. În urmă cu doi ani, FAO a calculat că 795 de milioane de oameni nu se pot hrăni suficient. Pe de altă parte, organizaţia a salutat cu acel prilej reducerea ratei foametei în ţările în curs de dezvoltare de la 23,3% în anii 1990-92, la 12,9% în perioada 2014-16, dar din nefericire balanţa a început să se incline, din nou, în direcţia nedorită. Potrivit Agerpres, un purtător de cuvânt al FAO a declarat că noile cifre privind situaţia mondială a persoanelor care suferă din cauza foamei vor fi date publicităţii în octombrie, dar a precizat că de la fenomenul El Nino din 2015 şi după conflictele din ţări precum Somalia, Sudanul de Sud, Nigeria şi Yemen situaţia globală s-a înrăutăţit. Papa Francisc a acuzat la rândul său faptul că tot mai multe persoane suferă de foame la nivel global: "Situaţia mondială nu ne oferă o imagine liniştitoare. Însă nu putem rămâne doar preocupaţi sau, şi mai rău, resemnaţi. Acest moment de dificultate evidentă trebuie să ne facă mai conştienţi că foamea şi malnutriţia nu reprezintă doar un fenomen natural şi structural în zone geografice determinate, ci rezultatul unei situaţii de subdezvoltare provocată de indiferenţa multora sau de egoismul câtorva".
     Fostul secretar general al ONU, Ban Ki-moon, a tras un semnal de alarmă anul trecut şi a cerut o sporire a eforturilor pentru a se asigura securitatea alimentară pentru milioane de refugiaţi: "Hrana este o chestiune de viaţă şi de moarte, mai ales pentru oamenii care fug din ţările lor". Ban Ki-moon a remarcat eforturile comunităţilor gazdă de a satisface nevoile alimentare ale refugiaţilor, spunând că această solidaritate nu numai că salvează vieţi, ci ajută refugiaţii şi comunităţile gazdă pe termen lung.
     Previziunile nu sunt încurajatoare. Până în 2030 cererea de alimente va creşte cu 50 % şi cea de apă cu 30%, astfel că populaţia globului se va confrunta cu o lipsă semnificativă de hrană. Specialiştii belgieni consideră că în condiţiile în care în 2050 pe Pământ vor trăi nouă miliarde de oameni, producţia de proteine trebuie să se dubleze. Se vorbeşte intens de schimbarea obiceiurilor de hrană la nivel global, diminuarea consumului de cereale şi reorientarea către fructe şi legume, şi de asemenea înlocuirea cărnii (vită, porc) cu consumul de insecte, bogate în proteine, minerale şi vitamine şi foarte uşor de crescut. În acest moment sunt cunoscute aproximativ 1.400 de specii de insecte comestibile (235 de specii de fluturi, 344 de gândaci, 313 specii de furnici şi albine şi 239 de specii de greieri). Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) a prezentat şi soluţia de consum, insectele să fie preparate în combinaţie cu alte alimente sau să fie transformate în pudră proteică, astfel încât bariera vizuală şi prejudecăţile să poată fi trecute cu uşurinţă.
     Cu siguranţă astfel de schimbări nu se pot face de pe o zi pe alta, provocarea fiind una foarte mare. 

SURA:BURSA.RO