Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind ”oprirea risipei bugetare”, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin la finalul ședinței. Acesta a precizat că reglementarea salariului minim în agricultură și construcții se va face prin ordonanță de urgență separată.
Mihai Constantin a anunțat astăzi, luni – 25 septembrie că Executivul a adoptat proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Conform acestuia, față de forma lansată în consultare publică de Ministerul Finanțelor, au fost făcute câteva modificări care vizează și agricultura.
Mihai Constantin: Reglementarea salariului minim în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Executivul a decis astăzi ca reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată.
”Mai întâi, însă, două alte precizări: s-a decis că reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată, tocmai pentru a ne asigura că aceste salarii vor crește cât mai repede cu putință. Iar salariul minim pe economie în general, care va crește cu 10 procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid”, a adus precizări Mihai Constantin.
Marcel Ciolacu: TVA-ul la alimente rămâne 9%, cel la lemne 5%
Premierul Marcel Ciolacu a vorbit la începutul ședinței de Guvern de luni despre forma finală a măsurilor fiscal bugetare pentru care își va asuma răspunderea în Parlament. Șeful Guvernului a dat asigurări că TVA-ul pentru alimente va rămâne 9 %, deci nu va crește, și nici cel pentru lemne care este de 5 %. ”Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă”, a specificat Marcel Ciolacu.
Salariul minim va crește
Premierul României a mai spus că salariul minim va crește cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei. ”Nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus”, a mai punctat premierul.
Marcel Ciolacu: Unii nu vor mai fi șefi la stat
Premierul a făcut referire și la reforma administrativă prin care se vor desființa mii de posturi de șefi angajați la stat. ”Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, a mai spus primul ministru.
Acesta a atras atenția, referindu-se la noile măsuri fiscale, că România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an.
”Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar și cu administrația locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital. Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite, că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Și există un interes vital, acela de a nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României”, a mai spus premierul.
Sursa:
