Ministrul Agriculturii a prezentat la AGRIFISH mandatul fermierilor pentru derogările la GAEC 7 și 8
Ministrul român al agriculturii, Florin Barbu, a solicitat din nou derogări pentru standardele de condiționalitate GAEC 7 și GAEC 8 în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), ce are loc marţi, la Bruxelles.
Florin Barbu a solicitat astăzi, marți – 23 ianuarie, în discursul său din cadrul Consiliul Agricultură și Pescuit care are avea loc la Bruxelles că derogările pentru standardele de condiționalitate GAEC 7 și GAEC 8 pentru anul 2024, amintind că a solicitat încă din luna iunie în cadrul întâlnirii miniștrilor acest lucru.
Florin Barbu a solicitat derogare pentru anul 2024 de la GAEC 7 și GAEC 8
Ministrul Agriculturii a solicitat în cadrul discursului său de astăzi derogări pentru aplicarea standardelor de condiționalitate GAEC 7 și GAEC 8.
„Reiterăm solicitarea des exprimată în cadrul întâlnirilor Agrifish începând cu luna iunie și până în decembrie, de acordare a derogării de la GAEC 7 și 8. Vă reamintesc, domnule comisar, că propunerea a fost susținută de 15 state membre ale Uniunii Europene. (…) Este necesară identificarea de soluții care să permită statelor membre atingerea țintelor de mediu fără a impune reducerea suprafețelor destinate producției agricole, respectiv aplicarea GAEC 8 și să nu pună astfel în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene și securitatea economică a fermierilor. România își menține poziția conform că căreia este obligatoriu ca această derogare să fie prelungită. Domnule comisar, vă atrag atenția că au trecut șase luni de când am solicitat un răspuns al comisiei. Acest răspuns nu a venit în pofida unui vot pozitiv exprimat de 15 state membre. Nemulțumirea fermierilor noștri este reală și se manifestă deja în stradă în toată Uniunea Europeană”, a spus Florin Barbu astăzi la Bruxelles.
Florin Barbu: Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de sprijin real putem să plecăm cu toții din funcțiile pe care le deținem
”Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de sprijin real, nu de piedici suplimentare în obținerea de producții, putem să plecăm cu toții din funcțiile pe care le deținem, inclusiv dumneavoastră, domnule comisar”, a mai subliniat Florin Barbu astăzi.
”Acesta este mandatul pe care îl am de la fermierii mei și pe care nu îl pot ignora”, a mai spus ministrul.
Sursa:
De regulă, ca să nu zic fără excepție, protestele fermierilor români erau organizate până acum de marile asociații de profil. Patru dintre acestea ( UNCSV, LAPAR, Pro Agro și Forța Fermierilor ) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare ( AAC ), membră a celui mai mare sindicat agricol din Uniunea Europeană: CopaCogeca.
Mai este activ și Forumul APPR, care s-a retras anul trecut din AAC, fiind înlocuit de Forța Fermierilor, și, desigur, Clubul Fermierilor. Acestea sunt organizații constituite, în principal, din fermieri de cultură mare. Mai sunt și asociațiile din alte sectoare agricole, iar unele fac parte din conglomeratele naționale.
Aceste entități, mai mari sau mai mici, mai omogene sau mai pestrițe, constituie etablishmentul mediului asociativ românesc. Aceste entități au stabilit conexiuni cu instituțiile publice cu rol în domeniul agro-alimentar ( minister, comisii de specialitate din parlament, etc. ) și au participat la elaborarea legislației cu caracter agricol, atunci când consultările au fost reale și nu simulate de reprezentanții statului.
Organizațiile de care fac vorbire au gestionat și protestele până acum, cel mai amplu fiind cel din aprilie 2023, când fermierii au ieșit cu tractoarele pe șosele și chiar în centrul marilor orașe.
În Ianuarie 2024, pentru prima oară în istoria post-decembristă ( sper că zic bine ), are loc un protest care nu a fost pregătit, anunțat și asumat de marile organizații de fermieri. Singura entitate, periferică de altfel, care a părut că se implică în desfășurarea evenimentelor este Sindicatul Fermierilor Patrioți.
Așadar, protest fără implicarea marilor organizații agricole din România! Liderii acestor entități au fost lăsați în off side de protestele ”spontane”.
Când și-au dat seama de riscul unei astfel de situații, au intrat în joc: au avut o întâlnire cu ministrul Florin Barbu, la minister, luni, 15 Ianuarie, convenind o listă de revendicări, asemănătoare în mare parte cu cele convenite de ministru, în 13 Ianuarie, cu reprezentanții protestului inițiat în 8-9 Ianuarie, în Nordul Moldovei, de fermierul Dănuț Andruș.
AAC a anunțat că va organiza un protest propriu, dacă punctele din procesul verbal nu vor fi îndeplinite de minister. Până una alta, protestul continuă, iar marile organziații au rămas pe dinafară, nu sunt în fruntea celor care au ieșit din ferme cu tractoarele.
Acesta este un aspect major al acestei crize publice: etablishmentul mediului asociativ agricol din România nu mai controlează lumea agricolă în întregime când e vorba de manifestat în spațiul public. Alții au avut inițiativa. Alții care pot avea anumite interese personale, de grup sau cu bătaie mai lungă, de rezolvat pe seama unei situații vitrege în multe ferme românești. De asta am folosit ghilimelele pentru atributul ”spontan”.
Dacă această criză nu este rezolvată urgent și energiile acestea nu sunt preluate și gestionate de marile asociații, readuse în matca lor, tot eșafodajul mediului asociativ construit în timp, după reguli europene, se poate prăbuși. Iar fără menținerea funcțională a mediului asociativ, nu numai că problemele nu vor putea fi rezolvate, dar populismul, cu instrumentele sale anarhice, își găsește drum liber spre instaurare.
Sursa:
Firma de stat a fost înființată în baza HG 933/30 Noiembrie 2018. Art. 2 prevede că:
(2) Actul constitutiv este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Haideți să consultăm actul constitutiv din anexă. Iată ce descoperim:
”Capitolul II Scopul și obiectul de activitate
Consultă AICI documentul integral.
Este de mirare că membrii C.A și ai A.G. nu cunosc în integralitate actul constitutiv și semnalează ministrului ca ilegalitate vânzarea la raftul magazinului Casa Unirea a unor produse din import, operațiune permisă de lege.
Este de mirare că nici juriștii ministerului nu par să aibă habar că drăcușorul ăsta legislativ e în actul constitutiv din Noiembrie 2018.
Da, Casa Unirea are dreptul să importe cereale, carne, ouă, fructe și legume. Casa Unirea poate importa tomate din Turcia și să le vândă pe piața internă. Corpul de Control al MADR nu poate face altceva decât să constate că importurile sunt cât se poate de legale și vor rămâne legale atât timp cât actul constitutiv va rămâne nemodificat.
Casa Unirea a deschis recent un nou magazin, de tip cash&carry, la Doraly. Site-ul G4Media a arătat că afacerea este făcută în parteneriat cu firma unui DJ, iar obiectul de activitate principal este prelucrarea pietrei.
Sursa:
https://lantulalimentar.ro/comedie-la-casa-romana-de-comert-agroalimentar-unirea/
În contextul protestelor fermierilor europeni din ultimele săptămâni, Copa și Cogeca, asociațiile reprezentante ale cooperativelor agricole și agricultorilor europeni, au cerut Comisiei Europene clarificări în legătură cu Dialogul Strategic privind viitorul agriculturii.
O undă de nemulțumire agricolă a traversat Europa în ultimele săptămâni, alimentată de creșterea costurilor de input, evenimente meteorologice extreme și incertitudini economice și birocratice. Fermierii, confruntându-se cu aceste provocări, exprimă îngrijorare profundă și o senzație generală de a fi neînțeleși. În acest context, organizațiile Copa și Cogeca au cerut lămuriri din partea Comisiei Europene, au anunțat reprezentanții într-un comunicat emis astăzi, vineri-19 ianuarie.
„Toate organizațiile afiliate Copa și Cogeca așteaptă un răspuns din partea executivului european. Dialogul strategic anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său despre Starea Uniunii din septembrie, este o inițiativă binevenită, chiar dacă încă nu s-a materializat pe deplin. Mai mult, domeniul discuțiilor rămâne vag. Luăm act de invitația primită pentru o primă întâlnire la 25 ianuarie și sperăm să primim clarificări în curând. Dorim dezbateri ample cu Comisia și părțile interesate care să plaseze realitatea agriculturii în centrul discuțiilor, și rămânem convinși, așa cum a spus președinta von der Leyen, „că agricultura și conservarea naturii pot merge mână în mână”. Europa are nevoie de ambele”, au declarat reprezentanții Copa și Cogeca.
Viitorul agriculturii – condiții din ce în ce mai favorabile pentru fermieri?
Copa și Cogeca au descris cu îngrijorare evoluția agriculturii în UE, care este din ce în ce mai mult sub presiunea unor reguli stricte, la care se adaugă concurența acerbă a produselor agricole importate din Ucraina.
„În mijlocul acestui context, mașinăria regulatoare europeană continuă să funcționeze cu viteză maximă, ignorând contextul geopolitic, climatic și economic care subminează fermele și veniturile fermierilor. Deplângem acest lucru! Pe măsură ce ne apropiem de alegerile europene, asistăm la o creștere a deciziilor regulatorii care afectează agricultura, generând o lipsă profundă de înțelegere la nivelul terenului. Deciziile variază de la Directiva privind Emisiile Industriale (IED) și restaurarea naturii la bunăstarea animalelor în timpul transportului, reguli privind ambalajul și monitorizarea silviculturii. De asemenea, se discută despre acorduri precum Mercosur și extinderea granițelor pentru produsele agricole ucrainene care intră pe piețele europene”, s-a precizat în comunicat.
În acest context, Copa și Cogeca consideră că este imperativ ca Comisia Europeană să deschidă discuții despre reglementări pentru dezbateri mai ample care să cuprindă soluții concrete, instrumente și finanțare pentru a sprijini o adevărată ambiție agricolă europeană. Dialogul strategic privind viitorul agriculturii trebuie să „reinstaureze agricultura, competitivitatea și veniturile fermierilor și coerența politicilor agricole ale UE ca prioritate strategică”.
„Copa și Cogeca sunt pregătite să-și joace rolul”, au conchis asociațiile.
Sursa:
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, a dispus o anchetă a Corpului de control în vederea verificării legalității acordării subvențiilor pentru paludicultură, având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenții. Ministrul agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte și inspectori Antifraudă, potrvit unui comunicat de presă al MADR.
Instituția reamintște că, pe parcursul elaborării fișelor de intervenție din cadrul PNS 2023-2027 au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura pe de o parte transparența procesului decizional în raport cu partenerii relevanți, si, pe de altă parte, de a îngloba contribuțiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienței și îmbunătățirii adresabilității viitoarelor intervenții.
”Astfel, în cadrul acestui amplu proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanțare a activității de paludicultură – recoltarea stufului. Acest tip de sprijin se acordă și de către alte state din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Franța, Lituania sau Suedia”, se arată în comunicatul MADR.
În urma analizei efectuate de către MADR privind posibilitatea finanțării zonelor unde are loc activitatea de recoltare a stufului, s-au constatat următoarele:
Din materialele științifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea se constată că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât și din punct de vedere economic.
- Din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerință esențială a Green Deal și a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrășământ organic natural, fiind astfel și o sursă pentru hrana animalelor din aceste zone;
- Din punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (cca. 10-16 t/ha anual) și a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal. În plus, această activitate contribuie la conservarea biodiversității în zona de protecție integrală Natura 2000 care constituie, de altfel și Patrimoniu UNESCO;
- Din punct de vedere social, dat fiind că paludicultura este o activitate specifică Deltei Dunării subliniem importanța sa prin prisma integrării forței de muncă dintr-o zonă subdezvoltată economic, dar și faptul că prin aceasta se păstrează tradițiile și specificul zonei (recoltarea manuală a stufului).
”În acest sens, fermierii care utilizează astfel de suprafețe cu respectarea condițiilor de eligibilitate stabilite în PS PAC și legislația subsecventă, ca de exemplu, desfășurarea unei activități agricole, pot beneficia de aceste plăți. În conformitate cu articolul 4 alin.(2) din Regulamentul (UE) 2115/2021 activitatea agricolă implică atât cultivarea inclusiv prin paludicultură, cât și menținerea suprafeței agricole pentru cultivare”, se arată în comunicatul MADR.
Sursa:
Ordonanța de Urgență pentru subvenția de 100 de euro la hectar a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 52/2024. Actul normativ instituie condițiile în care fermierii beneficiază de un sprijin, dar și termenul de depunere a cererii la APIA.
În Monitorul Oficial nr. 52 din 19 ianuarie, a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului OUG nr. 5/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole vegetale, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucraine (document oficial în format PDF – AICI)
”Schema de ajutor de stat, (…) se acordă sub formă de grant direct, în vederea compensării parțiale a creșterii costurilor de producție, de recoltare, de transport și depozitare a producției agricole vegetale primare obținute la culturile înființate în toamna anului 2022 și recoltate în anul 2023”, se arată în OUG.
Fermierii care pot beneficia de acest sprijin sunt întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de
produse agricole vegetale, respectiv următorii producători agricoli înregistrați în Registrul agricol și în Registrul unic de identificare, care utilizează suprafețe de teren arabil, individual sau în forme de asociere, în scopul obținerii producției de cereale și semințe oleaginoase, persoane fizice, persoane juridice, inclusiv cooperative și organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.
Ajutorul de la bugetul de stat beneficiază de o alocare de 1.2 miliarde de lei, echivalentul a circa 243 de milioane de euro. Grantul a acordat fermierilor este stabilit în OUG ca ”echivalentul în lei a 100 euro/hectar, care se acordă unei întreprinderi care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru suprafețe de teren arabil cultivate în toamna anului 2022”.
Subvenția de o sută de euro la hectar – cererea se depune la APIA. Termen
Cererea pentru ajutorul excepțional se acordă prin APIA, pe bază de cerere. Aceasta se depune ”în termen de maximum 30 de
zile lucrătoare începând cu a 5-a zi lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe”. Având în vedere că OUG a intrat în vigoare vineri seara, depunerea cererilor va începe, conform calendarului, de luni, 29 ianuarie. Termenul de 5 zile lucrătoare ar trebui să fie suficient pentru ca la APIA să fie definitivat modulul simplu pentru plata a acestui sprijin, cu preluarea datelor privind suprafețele din IACS.
Pentru a beneficia de acest sprijin, fermierii trebuie să lucreze minim un hectar și să fi avut cerere unică de plată depusă la APIA în 2023 pentru culturile eligibile la plată. ”Beneficiarii care îndeplinesc condițiile (…) depun la centrele județene/locale ale APIA, respectiv centrul APIA din municipiul București la care sunt înregistrate cererile de plată pe suprafață pentru anul 2023 o cerere de acordare a grantului direct, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2023”.
Lista culturilor pentru care se acordă subvenția APIA de 100 de euro la hectar include:
- grâul comun de toamnă;
- grâul dur de toamnă;
- triticale de toamnă;
- secară de toamnă;
- orz de toamnă;
- orzoaică de toamnă;
- ovăz de toamnă;
- rapiță de toamnă.
Conform procesului-verbal încheiat luni, pe 15 ianuarie, de ministrul Agriculturii și asociațiile de fermieri, la rectificarea bugetară s-a agreat că un sprijin similar va fi acordat și pentru culturile de primăvară de anul trecut.
OUG nr. 5/2024 este cel de-al treilea act normativ adoptat în ultimele zile și publicat în Monitorul Oficial în contextul acțiunilor de stradă declanșate de fermieri.
Sursa:
https://agrointel.ro/284598/subventia-de-100-euro-ha-publicata-in-monitorul-oficial/
Facilități fiscale pentru fermieri, credite cu dobânzi avantajoase în cadrul Programului Creditul Fermierului, modificarea GAEC 7 și 8 sunt câteva din solicitările făcute acum către ministrul agriculturii Florin Barbu într-o scrisoare deschisă a Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).
"Domnule ministru,
Noi, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), am participat ieri, prin doi reprezentanți, la discuțiile cu mediul asociativ privind solicitările legate de problemele grave cu care se confruntă fermierii români la acest început de an. După cum am afirmat, prin prezența la discuțiile de ieri am fost o voce pentru cei care nu sunt aliniați politic. Vă asigurăm că am tratat și tratăm cu maximă seriozitate dialogul instituțional cu MADR si cu dvs. personal, chiar atunci când avem opinii diferite, pe care nu ezităm să ni le susținem transparent și cu argumente. De altminteri, considerăm că un dialog în contradictoriu ar trebui să fie constructiv (mai constructiv decât laudele și aplauzele – obiceiuri ce le consideram aparținând altor vremuri).
Atragem încă o dată atenția că suntem conștienți că nu am obținut tot ceea ce si-ar fi dorit fermierii, dar apreciem efortul dumneavoastră în direcția unui schimb de idei și considerăm ca s-a făcut un pas în găsirea de soluții concrete.
Nu ne putem asuma să cerem incetarea protestului, așa cum nu ne-am asumat declanșarea lui – iar în cele de mai jos revenim asupra unor probleme din lista pe care v-am înaintat-o vineri 12 ianuarie, care fie au rămas în afara chestiunilor menționate în provesul-verbal semnat ieri de reprezentanții mediului asociativ, fie necesită discuții și asigurări suplimentare că vor fi puse în practică. In acest sens, solicităm, conform discuțiilor, constituirea sau convocarea (după caz) grupurilor de lucru (inclusiv a celor ad-hoc) cu părțile interesate sau afectate, astfel încât să ne asigurăm că soluțiile propuse vor fi implementabile și corect implementate. Detaliem mai jos:
IRIGAȚII ȘI GESTIONAREA RISCURILOR
-In ceea ce privește continuarea planului de investiții în irigații-infrastructură principală, vă rugăm să detaliați cum se va desfășura acesta în următorii doi ani.
-Ce măsuri de compensare aveți în vedere pentru fermierii din zonele unde nu este posibilă realizarea irigațiilor?
-Vă rugăm să dispuneți cu celeritate convocarea GL privind gestionarea riscurilor, pentru convenirea mecanismelor de funcționare și despagubire a fermierilor afectați de calamități majore (și, în general, neasigurabile) precum seceta.
CREDITARE
-În ceea ce privește creditele agricole cu dobândă subvenționată si garanții de stat pe care le-ați anunțat, fie că vorbim despre cele de capital de lucru sau de investiții, solicităm consultări urgente cu băncile comerciale și cu fermierii, în grupuri de lucru comune, pentru a ne asigura că nevoile celor din urmă sunt înțelese și, pe de altă parte, că resursele vor fi accesibile și fermierilor nebancabili, adică celor care au cea mai mare nevoie de astfel de lichidități.
-Creditul Fermierului și alte tipuri de ajutoare acordate pe cadrul de ajutor de stat “Ucraina”, se cumulează la beneficiari? Dacă da, care va fi, de fapt, suma rămasă efectiv la dispoziția beneficiarului sub formă de credit pentru capital de lucru, având în vedere că ajutorul de stat, de cel mult 280 000 euro/fermă, va include și garanția acordată de stat și cei 100 de euro/ha pentru culturile din toamnă 2022?
-In același context, vă solicităm să notificați Comisiei Europene schema de ajutor de stat privind despăgubirile la culturile de primavară, tot pe cadrul Ucraina, pentru ca aceasta să fie pregătită în momentul rectificării bugetare.
GAEC 7 și 8
Când vom ști exact cum se aplică GAEC 7 (rotația obligatorie) și GAEC 8 (procentul mininim de suprafață arabilă alocat elementelor neproductive), având în vedere că în postarea dvs. de pe FaceBook, referitoare la întâlnirea de la MADR din 15 ian., vorbiți de diminuarea procentului de sancțiuni, având la bază forța majoră ?
TAXE SI IMPOZITE
-Într-o perioada atât de complicată, inclusiv din perspectivă geo-politică, constatăm și o înăsprire a regimului fiscal, respectiv noile taxe guvernamentale asupra sectorului bancar, energetic, multinaționale etc., se vor repercuta mai departe pe lanț. Aveți în vedere măsuri concrete de reducere a poverii fiscale în agricultură?
LOGISTICĂ PORT CONSTANȚA ȘI MĂSURI DE MONITORIZARE
-În prezent, capacitatea anuală de operare în portul Constanța este de cca 36 milioane tone cereale și oleaginoase. Ucraina si Romania au o sezonalitate similară a ritmurilor de export, de unde rezultă o uriașă presiune în vârful de sezon din intervalul iulie-noiembrie, exacerbată de retragerea Rusiei din Acordul de export al cerealelor pe Marea Neagră. Care sunt masurile de investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii astfel încât fermierii din România să nu fie privați de posibilitatea de a-și valorifica la momentul optim recolta?
-In privința monitorizării fluxurilor, solicităm plasarea de cântare obligatorii, în vamă și pe traseele prestabilite tranzitului cerealelor.
INREGISTRAREA CONTRACTULUI DE ARENDĂ
In practica curentă, acolo unde nu sunt dezbatute moștenirile, există cerința unor declarații notariale de la toți moștenitorii. Indeplinirea acestei condiții este foarte complicată, anevoioasă și nejustificată, deoarece secretarul primăriei ar putea ține loc de notar pentru astfel de spețe. Cum intenționează autoritățile să simplifice acesată povară?
După cum am mai subliniat, avem încredere că veți putea operaționaliza lista de angajamente semnate ieri, 15 ianuarie 2024 prin mobilizarea expertizei necesare și vă asigurăm că dorim să contribuim direct, în grupurile de lucru, la acest demers. Între timp, am aprecia, după cum suntem siguri că o vor face și fermierii rămași să protesteze în stradă, clarificările dvs., în cel mai scurt timp posibil, la chestiunile ridicate aici.
Cu gânduri bune,
CONSILIUL DIRECTOR al Forumului APPR"
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/facilitati-fiscale-pentru-fermierii-romani
Ajutorul național tranzitoriu acordat crescătorilor de bovine a stârnit numeroase discuții de-a lungul anilor din pricina datei de referință. Această dată stabilită și aprobată de Comisia Europeană a creat o aberație. Adică, ANT plătit crescătorilor de la bugetul de stat a ajuns și la cei care nu mai aveau de mult vaci, le vânduseră sau le tăiaseră, iar cei care chiar cresc vaci rămân fără acest ajutor.
Acum, de anul trecut, s-a actualizat data de referință, nu mai e 2013, e 2018, dar problema rămâne. Cum se va plăti ANT ca să se evite dirijarea banilor către cei care nu au vaci?
A anunțat ministrul agriculturii Florin Barbu la conferința de presă, susținută imediat după încheierea discuțiilor cu crescătorii de bovine.
"Plata ANT 2024 să se facă sub formă de junincă pentru a crește efectivele de animale în ferme, lăsăm toate asociațiile, grupul de lucru din cadrul Ministerului Agriculturii, noi am mai discutat și cu crescătorii de bovine tot timpul despre acest lucru. Pe baza grupului de lucru, care până-n martie trebuie să aprobăm privind plata ANT-ului și SCZ-ului la vaca de lapte și vaca de carne. Bineînțeles, formele asociative vor decide acest lucru și, sigur, vom fi suport tot timpul pentru acest lucru.
În cazul în care, am spus-o și o repet, își doresc asociațiile ca ANT-ul, ajutorul național tranzitoriu care este de la bugetul de stat, să fie plătit pe junincă, poate ajunge o junincă și la 3.000 de euro subvenție în România," a spus ministrul agriculturii.
"Găsirea unei formule de alocare a ANT-ului pentru animalele existente în acest moment, la o dată de referință din anul 2024, în ferme. Știți foarte bine, până acum, data de referință 31 ianuarie 2013, începând de anul trecut, pentru că așa sunt reglementările Uniunii europene, nu putea fi mai recentă data de referință decât anul 2018. În acest caz s-a ales data de 31 ianuarie 2018 (se impune o corecție, este iunie 2018 n.r.) și ar fi trebuit să mergem așa până-n 2027 ceea ce nu era deloc în regulă și cred că vom găsi împreună soluții în aceste grupuri de lucru astfel încât să primească fermierii care au animalele în fermă în acest moment și nu pentru animalele care nu mai există. Avem mai multe propuneri, le vom discuta," a completat crescătorul de bovine Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România.
Sursa:
Crescătorii de bovine care au discutat marți, 16 ianuarie 2024, cu ministrul agriculturii Florin Barbu au solicitat și modificarea legii privind distanța minimă dintre fermele de animale și casele locuite, în așa fel încât fermele să fie protejate și să nu ajungă în pragul falimentului cum s-a mai întâmplat.
"Am venit cu un set de propuneri, noi am tot trimis, am avut un dialog permanent cu Ministerul Agriculturii, dialog care a început să devină, cât de cât să aibă și rezultate, mai exact după ce la conducerea Ministerului Agriculturii a venit domnul Barbu și spun asta pentru că vaca de carne, anul trecut, a rămas fără sprijin, deci în acea lege care a acordat sprijin pentru criza datorată războiului din Ucraina, vaca de carne și bivolița au fost excluse. Avem deja ca și realizată, pusă în practică această măsură și cred că săptămâna viitoare va fi aprobată Ordonanța de Guvern. Am mai avut câteva soliciări punctuale și care au fost acceptate de către Ministerul Agriculturii, de către domnul ministru. (...)
Una dintre probleme ar fi aplicarea Legii 204, respectiv Legea protecției exploatațiilor agricole. Sunt probleme în țară, unde ferme care funcționează de ani sau zeci de ani sunt nevoite să închidă sau să-și restrângă activitatea din cauza unor cnstrucții care au apărut peste noapte sau în ultimii ani în zone unde nu ar fi trebuit să apară. Așa cum spunea și domnul ministru, vom continua dialogul. Toate punctele care au fost astăzi pe ordinea de zi la discuția de astăzi vor fi reluate în grupurile de lucru," a spus crescătorul de bovine Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR), la conferința de presă, susținută ieri, imediat după încheierea discuțiilor cu crescătorii de bovine.
"Fermele care sunt construite și care se află într-o zonă apropiată de case, practic distanța a fost eliminată și vom încerca modificarea legii astfel încât, printr-un studiu de impact, să vedem că nu afectăm populația și casele în zona acestor ferme, pentru că sunt foarte multe ferme în conservare, așa cum erau și-n sectorul suin, am luat această decizie pentru realizarea unui studiu de impact, inclusiv am modificat norme și Ordinul DSP pentru că fermierii având acele ferme în conservare și acele ferme construite, cred că și unitățile adminsitrativ teritoriale nu trebuia să dea acele autorizații pentru a construi case în zona acestor ferme pe care noi ne dorim să le reactivăm, așa cum am făcut în sectorul suin, să le reactivăm și-n sectorul bovin," a completat ministrul agriculturii.
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/distanta-dintre-fermele-de-animale-si-case-modificarea-legii
Crescătorul de bovine de carne Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne dn România (ACBCR), a anunțat că se va relua, cel mai probabil, din acest an ajutorul de minimis pentru cumpărarea de juninci. Solicitarea făcută de asociațiile crescătorilor de bovine a fost agreată de ministrul agriculturii Florin Barbu, la discuțiile ținute marți la Ministerul Agriculturii.
"Am solicitat reluarea ajutorului de minimis pentru achiziția de juninci toate asociațiile prezente la această întâlnire au agreat această propunere și avem promisiunea domnului ministru că vom încerca să o punem în aplicare, începând poate chiar din acest an," a anunțat Dumitru Grigorean, președinte Asociația Crescătorilor de Bovine de Carne din România, în cadrul conferinței de presă ținută ieri la Ministerul Agriculturii, după încheierea discuțiilor.
Crescătorii de bovine din România au mai primit ajutor de minimis pentru achiziția de juninci în anul 2016.
Valoarea sprijinului primit atunci a fost de 5.000 lei pe cap de junincă din rasă de lapte, 6.000 lei pentru juninci de carne, 4.500 lei pentru junici de bivoliţă şi 8.000 lei pentru un taur de carne.
La discuțiile ținute marți, 16 ianuarie, cu ministrul agriculturii, pentru stabilirea ajutoarelor ce se vor acorda crescătorilor de bovine, au participat următoarele asociații:
Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România - AGCTR - Toader Neaţă Împăratu
Asociaţia Crescătorilor de Taurine Holstein Ro - Claudiu Davițoiu
Asociaţia Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România – ACBCR - Dumitru Grigorean
Asociaţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania - Călin Andrei Zanc
Cooperativa Agricolă Someș-Arieș - Mihai Horvat
Urmăriți Agroinfo publicăm punctual ajutoarele aprobate în cadrul întâlnirii de marți pentru vaca de carne și vaca de lapte.
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/acum-ajutor-de-minimis-pentru-achizitia-de-juninci
Abonare
Newsletter
