Au fost aprobați banii pentru ANT vegetal și zootehnie
Guvernul a aprobat cuantumurile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) atât pentru sectorul vegetal cât și cel zootehnic, aferente campaniei de plăți 2023. După ce sumele vor fi publicate în Monitorul Oficial, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA – poate începe plățile pentru fermieri.
Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, vineri – 16 februarie, două hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate sumele care sunt alocate în 2024, pentru campania 2023, plăților la ANT vegetal și zootehnie. Hotărârile de Guvern au nevoie și de publicare în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare iar după apariție APIA poate începe plățile pentru ambele sectoare.
Banii pentru ANT vegetal au fost aprobați de Guvern
Cuantumurile aprobate de Guvern pentru ANT vegetal
Ministerul Agriculturii a anunțat printr-un comunicat că în ședința Guvernului de astăzi, vineri – 16 februarie a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023.
Astfel, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal, în sumă totală de 88.126.943 euro (echivalentul a 438.299.354 lei), se asigură din bugetul MADR pe anul 2024 și vor fi repartizate astfel:
– 84.881.472 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; – 5.500 euro, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; – 1.648.135 euro, pentru tutun; – 83.643 euro, pentru hamei; – 1.508.193 euro, pentru sfeclă de zahăr.
”Cuantumurile per unitatea de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2023, corespunzătoare ANT”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, banii vor ajunge la un număr de circa 557.000 beneficiari de ANT.
ANTZ pe cap de animal. Sume aprobate pentru crescători
Tot vineri, Guvernul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru anul de cerere 2023. Astfel, prin actul normativ se stabilește și modalitatea de calcul a cuantumului per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.
”Impactul bugetar este de circa 670.271.000 lei, respectiv 134.768.480 euro de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2024, reprezentând plăți naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2023. Facem precizarea că documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată, precum și condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt prevăzute în secțiunea a 2-a a Ordinului MADR nr. 80/2023, cu modificările și completările ulterioare, articolele 95-102”, se mai arată în comunicat.
Conform sursei citate, cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor alocate fiecărei scheme la efectivele de animale eligibile, respectiv bovine și ovine/caprine sau la cantitățile de lapte eligibile.
Ca număr de beneficiari ai ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic MADR estimează circa 40.000 fermieri pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, circa 112.000 fermieri pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și circa 45.000 fermieri pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.
Subvenția APIA cea mai așteptată este ecoschema PD-04 – practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil. Cu un cuantum estimat prin Planul Național Strategic la 56,28 euro pe hectar la această ecoschemă, fermierii ne întreabă zilnic când se va da drumul acestei subvenții.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu a deblocat nicio subvenție nouă de la începutul lunii decembrie, când a început plata integrală. Fermierii nu înțeleg ce se întâmplă și de ce, la mai bine de două luni distanță, în conturile lor nu mai ajung banii ce li se cuvin. O plată de peste 50 de euro la hectar ar fi de mare ajutor agricultorilor care intră în curând în campania de primăvară, cu numeroase cheltuieli.
La centrele APIA, funcționarii nu știu nimic
Fermierii au întrebat funcționarii APIA când se va debloca la plată ecoschema PD-04, însă nu au primit niciun răspuns concret. Nimeni din cadrul centrelor locale și județene nu comunică nimic pe acest subiect, fie de teamă, fie pentru că nu este nimic de comunicat întrucât nu au nicio veste de la APIA Central.
Pe pagina de Facebook a APIA, o serie de întrebări adresate de fermieri vizează, de asemenea, plata PD-04. Fiind vorba de chestionări în spațiul public, acestea primesc un răspuns, dar este unul standard, care mai mult îi înfurie pe beneficiarii de subvenții.
”Intervenția PD-04 – practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil nu a intrat încă în procedură de plată. Măsura menționată va fi plătită respectând termenele prevăzute de legislația comunitară/națională în vigoare”, este răspunsul standard cu care li se răspunde, în online, fermierilor care întreabă de PD-04.
Micii fermieri, cei mai afectați
Din cauză că ecoschema PD-04 este încă blocată, calculele fermierilor sunt date peste cap. Cei mai nemulțumiți sunt micii fermieri care își și prezită situația pe rețelele de socializare. Ei se raportează la sumele pe care le aveau în conturi anul trecut și care erau semnificativ mai mari decât acum. ”Pentru o suprafață de 1,20 (hectare – n.r.), în 2022 am încasat 1.388 de lei, iar în 2023 doar 860 de lei. Diferența de 527 de lei unde a ajuns? Oare pot să-mi răspundă domnii de la APIA?”, este postarea unui mic fermier din Salonta, județul Bihor, pe grupul SUBVENȚII APIA de pe Facebook.
Nemulțumirea fermierilor este legată și de faptul că, deși, teoretic, mai au de încasat bani din subvenții, sumele întârzie să le ajungă în conturi. ”Când se bagă a doua tranșă la pământ? Am fost la control, dar am luat 1950 de lei la 4,30 hectare ca prima tranșă în decembrie și de atunci nimic”, spune și Adrian Fetcu care lucrează teren în județul Botoșani.
Ultimele informații despre plățile „datează” de acum trei săptămâni
Cele mai ”noi” date privind plățile efectuate de APIA datează de pe 19 ianuarie, adică de acum aproape trei săptămâni. La acel moment, s-a anunțat că perioada 15 – 19 ianuarie 2024, erau efectuate plăți pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 127.508.669 euro, astfel: – 87.987.705,84 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru un număr de 26.109 fermieri; – 26.318.730,92 euro din Fondul European Agricol pentruvo Dezltare Rurală (FEADR) pentru un număr de 29.065 fermieri;
– 5.220.948,93 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) pentru un număr de 29.066 fermieri; – 7.981.283,07 euro din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) pentru un număr de 31.831 fermieri.
Berbecii cu origine nu mai sunt obligatorii pentru subvenția APIA (foto: Sandor Iakab/Facebook)
Subvenții APIA 2024: berbecii și țapii cu origine, scoși oficial din rândul regulilor obligatorii pentru subvențiile pe cap de animal. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe site-ul propriu un proiect de hotărâre de Guvern prin care definiția pentru masculii reproducători cu origine este eliminată începând din campania 2024.
Proiectul publicat pe site-ul MADR în dezbatere publică elimină din rândul regulilor pentru subvenții definiția pentru berbecii și țapii cu origine, articolul care făcea referire la această categorie fiind abrogat. De precizat că proiectul trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.
Berbeci cu origine
Berbecii și țapii cu certificate de origine nu vor mai fi obligatorii la APIA
În documentul publicat de MADR, se precizează că ”articolul 2, alineatul (1), litera d) din HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic se abrogă”. Articolul citat prevedea definiția pentru berbecii și țapii cu origine.
”Berbec/ţap cu certificat de origine – berbec/ţap reproducător cu vârsta de maximum 6 ani la data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări, pentru care s-a eliberat certificat de origine de către conducătorul registrului genealogic al rasei”, era definiția care a fost eliminată din noile reguli pentru subvenții.
Ciobanii nu mai trebuie să respecte paritatea de 1 berbec/țap la 35 de femele
Definiția pentru masculii reproducători cu origine a fost eliminată după ce fermierii au obținut pentru campania 2024 și înlăturarea condiției de respectare a parității de 1 berbec/țap la 35 de femele. Așa cum Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat pentru intervenția PD-24 – Sprjin cuplat pentru venit ovine-caprine s-a eliminat cerința referitoare la asigurarea unui raport de sexe, precum și acordarea sprijinului pentru animalele înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei/în BND în exploatații cu cod ANSVSA.
”Eliminarea raportului maxim de sexe din cadrul fișei intervenției este necesar întrucât această condiție există atât în programele de ameliorare, cât și în literatura de specialitate, nefiind justificată menținerea condiției de eligibilitate în cadrul fișei. Prin eliminarea acestei condiții crescătorii de ovine și/sau caprine pot optimiza acest raport, astfel încât să obțină rezultate superioare într-un timp cât mai scurt, crescând astfel performanța efectivelor de animale”, se arată în cea mai recentă variantă a Planului Național Strategic (PNS).
Diferență uriașă între subvențiile pe care le primesc fermierii români și colegii lor din Europa. Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, producătorii agricoli din țara noastră încasează o plată de circa 176 de euro iar alți fermieri europeni ajung la sume și de 376 de euro pe hectar.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat astăzi, luni – 5 februarie, că atâta vreme cât va ocupa această funcție nu va mai permite să se facă diferență la cuatumurile care se achită fermierilor români, comparativ cu cei europeni. Acesta a dezvăluit că fermierii români primesc o plată de 176 euro/ha pe când cei europeni ajung la 376 de euro/ha.
Florin Barbu vrea subvenții egale pentru fermierii din România cu cei din Europa
Florin Barbu, MADR: De ce alte state să aibă subvenție de 376 de euro iar fermierii români de 176 de euro?
Ministrul Agriculturii a arătat că fermierii trebuie să aibă șanse egale, având în vedere că toți fac parte din ”familia europeană”. Potrivit lui Florin Barbu, în cazul subvențiilor este greu de înțeles de ce alte state beneficiază de 376 de euro/ha iar fermierii români au subvenție de 176 de euro.
”Trebuie ca toți fermierii din Uniunea Europeană să aibă șanse egale pentru că atunci când ești într-o familie europeană, așa cum este și în cazul subvențiilor. De ce alte state să aibă subvenție de 376 de euro iar fermierii români să aibă subvenție de 176 de euro? Așa am spus și în Consiului de miniștri că atâta timp cât facem parte din această familie europeană toți trebuie să fim egali. Că nu cred că este vreun fermier român care face diferența între doi copii. Dacă ai 2 copii trebuie să le împarți în mod egal ce ai. Asta am cerut și eu în familia europeană: toată lumea în mod egal”, a spus ministrul n cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Ministrul Agriculturii: Discuțiile pentru PAC 2027 trebuie să pornească de la convergență 100 %
Florin Barbu a completat că discuțiile pentru viitoarele subvenții din PAC 2027 ar trebui să înceapă de la convergență 100%. ”Eu consider că discuțiile care încep pentru noul PAC din 2027 trebuie să pornească de la convergență 100 %. Formula prin care a fost instituită subvenția pe care stat eu vă asigur că atâta timp cât voi fi ministru al Agriculturii, nu voi mai accepta lucrul acesta”, a mai declarat ministrul Agriculturii.
Prețurile cerealelor, din nou în declin, după scăderile de săptămâna trecută. Principalii factori care au contribuit la acest fenomen au fost importurile masive în Europa, dar și lipsa de interes de pe piața mondială pentru cerealele europene. Aceste lucruri se petrec în contextul protestelor extinse ale fermierilor împotriva politicii agricole UE.
Prețurile cerealelor sunt sub presiune din nou în această săptămână, după ce s-au redresat oarecum de la minimele din săptămâna precedentă. Moneda euro, în continuare slăbită, a oferit o oarecare susținere a prețurilor, scăzând recent sub 1,08 dolari. Acest lucru a îmbunătățit competitivitatea europenilor în ceea ce privește exporturile. Cu toate acestea, cererea este, în prezent, slabă, atât la nivel internațional, cât și pe piața europeană, punând presiune asupra prețurilor, conform relatărilor analiștilor de la Agritel, citat de Agrarheute.
Prețurile la cerealele europene, sub presiune. Grâul, sub 215 euro/tonă
Motivul este reprezentat de stocurile relativ mari de grâu din depozite, care trebuie vândute înainte de noua recoltă . Prețurile grâului au scăzut astăzi, luni – 5 februarie, cu 1 euro la tranzacționarea în curs de desfășurare pe MATIF, ajungând la 212 euro pe tonă. Săptămâna trecută, însă, prețurile grâului atinseseră un nou minim, de 210,75 euro pe tonă.
În total, țările UE au exportat grâu la 18,9 milioane de tone până pe 28 ianuarie – cu aproximativ 6% mai puțin decât anul trecut. În același timp, importurile totale de grâu în UE sunt cu 16% mai mari decât anul trecut, la 7,4 milioane de tone. Aproximativ 3,8 milioane sau 67% din importurile de grâu moale provin din Ucraina și Turcia. Rusia și Canada sunt principalii furnizori de importuri de grâu dur.
Ucraina și Rusia fac probleme pe piața cerealelor (foto: noi.md)
Ucraina și Rusia dezechilibrează piața
În prezent, comercianții europeni de cereale acordă o atenție deosebită activităților de export din Marea Neagră, atât din Rusia, cât și din Ucraina. Pentru ianuarie, Clubul Agribusiness din Ucraina a raportat o uşoară scădere a volumelor exporturilor faţă de luna precedentă. Cantitățile exportate s-au ridicat, atunci, la 5,3 milioane de tone de cereale.
Exporturile rusești de cereale de la începutul sezonului curent s-au ridicat la 38,5 milioane de tone, adică cu 23% mai mult decât în aceeași perioadă din sezonul trecut, a raportat Asociația Exportatorilor de Cereale din Rusia pentru TASS rezultatele preliminare din ianuarie. Asociația a adăugat că, potrivit rezultatelor preliminare, exporturile rusești de grâu de la începutul sezonului s-au ridicat la 29,5 milioane de tone, adică cu 13% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului trecut.
S-a remarcat că Turcia a devenit principalul importator de cereale și grâu din Rusia. Cei mai mari cinci importatori de cereale din Rusia au inclus și Iran, Egipt, Bangladesh și Arabia Saudită.
Ministerul rus al Agriculturii a confirmat anterior exporturile de cereale prognozate în anul agricol curent de cel puțin 65 de milioane de tone. La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul Agriculturii Dmitri Patrushev a spus că, pe baza rezultatelor sezonului curent, Rusia ar putea exporta peste 65 de milioane de tone de cereale.
Producătorii de cereale europeni, împotriva importurilor ieftine și a politicii UE
Indiferent dacă este vorba de grâu sau porumb, situația pe piața europeană a cerealelor este destul de asemănătoare: Consumul intern european este la un nivel scăzut. La acestea se adaugă importurile masive din Ucraina și o piață internațională slabă atât din cauza lipsei cererii, cât și a presiunii puternice de vânzare dinspre Marea Neagră, au explicat analiștii.
Pe acest fond de slăbiciune continuă a pieței, protestele fermierilor cresc în Franța și se răspândesc în multe alte țări europene.
Fermierii polonezi din Sindicatul Solidaritate încă plănuiesc o grevă generală începând de vinerea viitoare, cu blocarea punctelor de trecere a frontierei dintre Polonia și Ucraina, a relatat Reuters. Fermierii din Franța, Belgia, Portugalia, Grecia și Germania protestează și împotriva restricțiilor impuse de măsurile de mediu ale UE pentru combaterea schimbărilor climatice, precum și împotriva creșterii costurilor și a concurenței neloiale din țări terțe.
Fermierii polonezi au evidențiat în special impactul negativ al importurilor de cereale și alimente ieftine din Ucraina.
Taxa pe carbon va viza majoritatea locuințelor din România
O nouă taxă pentru români – majoritatea gospodăriilor sunt vizate. Uniunea Europeană lucrează la un sistem de taxare a proprietarilor de autoturisme și locuințe – taxa pe carbon. Astfel, românii ar putea fi obligați să scoată sute sau chiar mii de lei în plus din buzunar. Guvernului României i s-a recomandat inclusiv de către reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) să introducă o astfel de taxă.
UE pregătește o nouă taxă pentru care milioane de români ar putea fi nevoiți să scoată sume mari în plus din portofel. Acest sistem va presupune obligarea celor care folosesc alte surse decât curentul electric pentru a-și încălzi casele, precum și a celor care conduc mașini care poluează, să plătească, anual, mai mulți bani la stat, a relatat Antena3.ro. Cei care vor fi cei mai afectați de aceste măsuri ar fi locuitorii de la sate care folosesc sobe pe lemn.
Taxă de poluare de mii de lei pentru români
UE pregătește un sistem prin care utilizatorii de autoturisme care poluează sau cei care își încălzesc casele prin alte moduri în afară de curent electric, vor trebui să achite o taxă pe carbon.
Reprezentanții FMI au recomandat celor de la guvernare, la finalul vizitei de săptămâna trecută, să introducă o taxă pe carbon sau o acciză suplimentară pentru emisiile de carbon. Astfel, fiecare român care poluează ar fi obligat să plătească în plus.
Încălzirea caselor cu lemne, taxată (foto: istockphoto.com)
Taxă de poluare pentru încălzirea locuințelor
Asociația Energia Inteligentă a făcut câteva calcule pentru modul în care va fi aplicată noua taxă de carbon. În cazul în care va fi introdusă pentru încălzirea locuințelor, pentru un apartament cu două camere, se va plăti cu 800 de lei pe an mai mult. Pentru un apartament cu patru camere, românii vor trebui să scoată din buzunar cu 1.200 de lei în plus.
Pentru o casă, taxa va ajunge la 2.400 lei pe an. Vizate de această măsură vor fi mai ales locuințele încălzite cu lemn. Suma anual este destul de mare, de 4.700 de lei pe an. Cei din mediul rural vor plăti cel mai mult, având în vedere că în acele zone se folosesc sobele pe lemn.
Taxă de poluare pentru autoturisme
În ceea ce privește autoturismele, și cei cu mașini personale pe combustibil vor avea de plătit. Potrivit unui calcul făcut de Asociația Energia Inteligentă, pentru un autoturism din clasa medie (de exemplu, o Dacia Logan), cu un rulaj de 15.000 de km, se adaugă un cost de 800 de lei pe an, iar asta va însemna o cheltuială pentru carburant de 7.600 de lei pe an.
Nu este clar la acest moment dacă noua taxă pe carbon va viza și utilajele agricole și nici cuantumul pe care impozitarea îl va avea pentru mașinile agricole.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, astăzi, marți – 6 februarie, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European, că CE retrage proiectul de limitare a utilizării pesticidelor în agricultură în UE. Aceasta este o reacție la protestele fermierilor care se răsfrâng în prezent în țările UE.
În discursul său, Ursula von der Leyen a vorbit despre situația grea a fermierilor din UE, menționând că aceștia sunt în prima linie în lupta cu efectele schimbărilor climatice.
”În timp ce Consiliul European era în sesiune, fermierii din toată Europa ieșeau în stradă. Mulți dintre ei se simt puși la colț, fără cale de ieșire. Fermierii sunt primii care resimt efectele schimbărilor climatice. Secetele și inundațiile le-au distrus recoltele și au amenințat animalele. Fermierii resimt impactul războiului rusesc. Inflația, costul în creștere al energiei și al îngrășămintelor. Cu toate acestea, ei muncesc din greu în fiecare zi, pentru a produce hrana de calitate pe care o mâncăm. Pentru aceasta, cred că le datorăm apreciere, mulțumiri și respect”, a spus președinta Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen
Șefa CE: ”Fermierii noștri merită să fie ascultați”
Șefa CE a subliniat că problemele din agricultură s-au agravat în ultimii ani. ”Fermierii noștri merită să fie ascultați. Știu că sunt îngrijorați de viitorul agriculturii și de viitorul lor ca fermieri. Dar ei știu și că agricultura trebuie să treacă la un model de producție mai durabil, astfel încât fermele lor să rămână profitabile în anii următori. Și vrem să ne asigurăm că în acest proces, fermierii rămân în control. Acesta este motivul pentru care am lansat Dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană. Am invitat o paletă largă de reprezentanți ai sectorului agricol, tinerilor fermieri, comunităților rurale, industriei semințelor și îngrășămintelor, sectorului alimentar, sectorului de prelucrare, dar și sectorului financiar, sectorului bancar cooperativ, consumatorilor și mediului. grupuri și, desigur, știință. Trebuie să analizăm situația împreună, să împărtășim idei și, cel mai important, să dezvoltăm scenarii pentru viitor. Trebuie să trecem dincolo de o dezbatere polarizată și să creăm încredere. Încrederea este baza crucială pentru soluții viabile”, a mai spus Ursula von der Leyen.
”Sunt multe în joc pentru noi toți. Sistemul nostru european de producție alimentară este unic. Produsele din supermarketurile noastre reflectă varietatea culturilor și tradițiilor noastre. Europa are cea mai sănătoasă și de cea mai bună calitate alimente din lume, datorită fermierilor noștri. Ei joacă un rol central în acest sistem și, desigur, trebuie plătiți corect pentru asta. Este adevărat că oferim un sprijin enorm acestui sector. Politica noastră agricolă comună este susținută masiv de bugetul UE. Banii sunt importanți – dar nu sunt totul. Resursele naturale sănătoase sunt, de asemenea, cheia pentru menținerea randamentelor ridicate. În special, solul fertil a fost întotdeauna coloana vertebrală a mijloacelor de trai ale fermierilor noștri. Și știm că 60-70% din solurile din Europa sunt acum în stare proastă. Putem inversa aceste tendințe. Și mulți fermieri tocmai asta fac. Dar trebuie să facem mai mult„, a mai spus von der Leyen.
Șefa CE a cerut retragere proiectului de Regulament SUR
Proiectul pentru Regulamentul SUR, retras de Comisia Europeană
Președinta Comisiei Europene a arătat că în noul context, CE va retrage proiectul pentru Regulamentul SUR de reducere a utilizării produselor de protecția plantelor.
”Protecția eficientă a naturii trebuie să ofere stimulente generoase pentru intervenție. Fermierii au nevoie de un argument de afaceri util pentru măsuri de îmbunătățire a naturii – poate că nu am susținut acest caz în mod convingător. Este necesar un stimulent real care să depășească simpla pierdere a randamentului. Subvențiile publice pot oferi acele stimulente și, de exemplu, etichetarea premium, în cooperare cu comercianții cu amănuntul și procesatorii. Cu alte cuvinte, conservarea naturii poate avea succes doar printr-o abordare de jos în sus și bazată pe stimulente. Pentru că doar dacă fermierii noștri pot trăi din pământul lor vor investi în viitor. Și numai dacă ne atingem obiectivele climatice și de mediu împreună, fermierii vor putea continua să își câștige existența.
Fermierii noștri sunt foarte conștienți de acest lucru. Și ar trebui să avem mai multă încredere în ei. Permiteți-mi să vă dau un exemplu. Comisia a propus SUR, care este scopul demn de a reduce riscurile produselor chimice de protecție a plantelor. Dar propunerea SUR a devenit un simbol al polarizării. A fost respinsă de Parlamentul European. Nici în Consiliu nu mai sunt progrese. Deci trebuie să facem ceva. De aceea, voi propune Comisiei să retragă această propunere. Dar, desigur, subiectul rămâne. Și pentru a merge mai departe, este nevoie de mai mult dialog și de o abordare diferită. Și pe această bază, Comisia ar putea face o nouă propunere cu un conținut mult mai matur și cu părțile interesate împreună”, a spus șefa CE.
În final, aceasta a arătat că lunile care urmează nu vor fi ușoare. ”Dar cred că avem o oportunitate importantă acum. Este clar pentru toată lumea din acest Parlament că sectorul nostru agroalimentar – începând cu fermele – are nevoie de o perspectivă pe termen lung și de dorința de a ne asculta reciproc și de a căuta soluții comune. Trebuie să evităm jocul vina și să găsim împreună soluții pentru probleme. Raportul din Dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană urmează să fie depus până la sfârșitul verii și va fi extrem de important. Rezultatele și recomandările din acest dialog vor fi discutate în Parlament și cu statele membre și vor sta la baza viitoarei noastre politici agricole”, a concluzionat Ursula von der Leyen.
Marcel Ciolacu a semnat, la Palatul Victoria, un acord cu reprezentanţii fermierilor şi transportatorilor, prin care să fie încetate imediat acțiunile de protest.
Acordul semnat prevede ca luni, 5 februarie, prin decizia prim-ministrului, să fie constituit un Comitet interministerial, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care să analizeze şi să găsească cele mai bune soluţii pentru revendicările protestatarilor, potrivit unui comunicat al Executivului.
Cine a semnat acordul
În baza acestui acord, reprezentanţii protestatarilor vor încheia acţiunile de protest atât în Capitală, cât şi în teritoriu. Acordul a fost semnat, din partea Guvernului, de către:
şeful Executivului, Marcel Ciolacu;
ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu;
şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu;
consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Daniel Botănoiu.
Ciolacu explică acordul cu fermierii
Marcel Ciolacu a transmis un mesaj în care susține că a „ascultat cu atenție preocupările și necazurile acestor oameni” și a luat „decizii în mai multe ședințe de Guvern care să rezolve o parte dintre probleme”.
„Am semnat cu reprezentanții fermierilor și transportatorilor un acord care pune capăt protestelor din ultimele săptămâni!
Am ascultat cu atenție preocupările și necazurile acestor oameni și am luat deja decizii în mai multe ședințe de Guvern care să rezolve o parte dintre probleme.
Astăzi am reușit să ajungem la o înțelegere care reflectă interesul nostru concret în a continua să găsim soluții pentru a-i sprijini pe termen lung atât pe fermieri, cât și pe transportatori.
Acest acord reprezintă angajamentul de a apăra interesele acestor sectoare vitale ale economiei noastre și de a îmbunătăți viața celor care produc în România și transportă mărfurile românești în țară și peste hotare”, a postat Marcel Ciolacu pe Facebook.
Salariul minim brut ar putea ajunge la 1.000 de euro în doi ani, dar, conform unor surse din Guvern, s-ar face eforturi pentru ca şi leafa netă să ajungă la acelaşi nivel.
Coaliţia PSD-PNL, discuţii pe seama salariului minim
Senatorul Virgil Guran a afirmat că, în coaliţie, s-a luat deja în discuţie această temă.
„O să vedeți că salariul minim o să ajungă la 1.000 de euro în doi ani. 1000 de euro brut cred că până la sfârșitul anului viitor cred că o să se întâmple acest lucru sigur, dar vom ajunge și la net.
Sunt discuții în coaliție și acest calendar, părerea mea, e că va apărea foarte repede, în două-trei luni”, a declarat senatorul Virgil Guran la Realitatea.
De unde vin banii pentru mărire?
„Dacă vă uitați pe evoluția salariului și a veniturilor, vă pot spune că dacă România investește corect în energie, electrica eoliană etc. și agricultură, România va fi în top 6 economii europene, iar nivelul de trai din România va fi în top 5 țări europene.
Nu putem întrece Germania, Franța, Italia, dar vă asigur că mulți români care trăiesc astăzi în Spania, Grecia din nevoie din cauze economice, vor avea de ce să se întoarcă în România. Veniturile deja în multe domenii au crescut”, a declarat și Rareș Bogdan.
România, locul 27 în lume, la salarii
România ocupă locul 27 în clasamentul salariilor din lume: salariul minim net, începând cu 1 ianuarie 2024, este de 2 079 RON, cu 9,5% mai mult decât la începutul anului 2023 (1 898 RON net).
În majoritatea țărilor din clasamentul nostru (58 din 67), salariul minim, comparativ cu cel din ianuarie 2023, s-a modificat.
Cele mai mici creșteri au fost acordate lucrătorilor din Franța (3,4%), Germania (2,8%) și Thailanda (2,5%), în timp ce în țări precum Spania, Malaezia sau Vietnam, guvernele au înghețat salariul minim sau nu au decis încă majorarea acestuia.
Cea mai mare creștere a salariului minim poate fi găsită în Argentina (↑138%) și în Turcia (↑100%), deși acest lucru este cauzat de inflația uriașă din aceste țări.
Protestele hotărâte ale fermierilor francezi au dat primele roade. Autoritățile franceze dau tonul în UE și trimit controale masive la hipermarketuri, acuzate că fac profituri uriașe prin falimentarea producătorilor agricoli. Mai mult, Franța va introduce în lege principiul suveranității alimentare, care îi va da dreptul acestei țări să cultive, să recolteze și să se hrănească potrivit valorilor şi tradiţiilor sale.
Printre cele mai importante, însă, se numără anunțul trecerii în lege a principiului suveranității alimentare, pe marginea căruia se tot discuta în ultimii ani. Ce înseamnă acest lucru? Că Franța va avea dreptul de a cultiva, de a recolta și de a se alimenta conform valorilor şi tradiţiilor sale. Mai exact, o rupere totală de globalizarea UE și o separare de politicile sale.
O măsură la fel de importantă anunțată de Executivul francez, la presiunea fermierilor, este demararea unor controale masive la hipermarketurile din țară, pentru a identifica şi sancţiona, după caz, toate abaterile de la legile privind plata corectă a agricultorilor, etichetarea înşelătoare a produselor ambalate şi alte tipuri de fraudă. Rămâne de văzut dacă fermierii francezi vor mai accepta produse în magazine din afara acestei țări, dat fiind acțiunile din ultimul timp, prin care au scos de pe rafturile hipermarketurilor tot ce era din import. Cele două măsuri ale conducerii din Franța vor avea un impact covârșitor asupra tuturor statelor Uniunii Europene, acestea din urmă fiind obligate să le implementeze, în special în țările în care revolta fermierilor este în continuă creștere.
Liber la pesticide și bani în plus
Totodată, Guvernul francez a anunțat că nu va vota sub nicio formă tratatul Mercosur, care ar fi însemnat inundarea piețelor din UE cu produse agroalimentare din țările Americii Latine. În plus, premierul Gabriel Attal a anunțat că Franța va spori controalele de siguranță în ceea ce privește importurile de alimente, în special pentru a se asigura că alimentele importate nu au urme de pesticide interzise în Franța sau în UE.
„Nu are sens să interzicem pesticidele în Franța înainte ca astfel de decizii să fie luate la nivelul UE, vom pune capăt acestei practici”, a declarat premierul francez Gabriel Attal. Pe lângă toate acestea, Executivul din Franța a anunțat că renunță la planul de eliminare treptată a subvențiilor pentru motorina agricolă și că va acorda 150 de milioane de euro ajutor de stat suplimentar anual şi cu caracter permanent, începând din acest an, pentru susţinerea crescătorilor de animale. În ce privește carnea sintetică, acest produs va fi respins categoric de Franța.
România, piață de desfacere pentru Ucraina
Referitor la Ucraina, premierul francez susține că a avansat în stabilirea condiţiilor de import pentru carnea de pasăre şi ouă, dar va trebui să abordeze şi chestiunea cerealelor în cadrul unor noi negocieri. În timp ce Ungaria, Polonia și celelalte țări afectate au anunțat că vor interzice total importurile din Ucraina, singurul stat care a transmis la Bruxelles că nu are nicio problemă cu produsele din această țară a fost România, prin președintele Klaus Iohannis. Astfel, România este condamnată să devină piață de desfacere pentru Ucraina și în următoarea perioadă, după ce șefa Comisiei Europene a decis că va prelungi acordul de liber schimb cu acest stat până în 2025. Anul trecut, România s-a situat pentru prima dată pe primul loc în rândul importatorilor majori de produse agricole din Ucraina, aducând produse în valoare de 2,875 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 13% din exporturile de produse agricole ucrainene. Pe locurile următoare s-au situat China și Turcia.
