Ultimele plăți din an de la APIA sunt ”cu cântec”: unii fermieri spun că au încasat, alții sunt revoltați că au conturile goale. Cei mai nemulțumiți sunt agricultorii la care au existat erori în controlul de monitorizare și ale căror dosare nu au fost deblocate pentru plată.
Haosul de la plata subvențiilor APIA a împărțit fermierii în două categorii: cei care au primit cel puțin o tranșă din bani (unii au încasat și trei tranșe, chiar) și cei ale căror dosare pare că s-au blocat. Această ultimă categorie de beneficiari este foc și pară pe funcționarii agenției de plăți dar și pe Guvern, acuzându-i ”la pachet” că au lăsat oamenii ”de sărbători fără bani”: ”Aștia își bat joc de noi!”.
Din informațiile Agrointeligența – AGROINTEL.RO, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a avut în această dimineață, joi – 28 decembrie, o întâlnire cu directorul general al APIA, Ionuț Lupu.
Șeful de la MADR a cerut clarificări privind situația plăților și împreună cu directorul APIA, au făcut o evaluare a județelor în care sunt încă probleme la autorizări. În topul acestei liste se află câteva județe unde sunt mari deficiențe în administrarea plăților fermierilor, ceea ce a stârnit nemulțumirea ministrului Florin Barbu.
Județe cu plăți APIA blocate din Trezorerie
În cazul altor județe, s-a constatat că plățile erau blocate din Trezorerie, iar ministrul Barbu și-a luat angajamentul să discute direct la Ministerul Finanțelor pentru rezolvarea situației. De asemenea, pentru fermierii la care s-au clarificat neconformitățile la control, astăzi și mâine se autorizează plățile în regim de urgență.
Între timp, mai mulți fermieri ne-au sunat astăzi la redacție să ne întrebe dacă avem noutăți despre plata subvențiilor. Ei au luat legătura și cu funcționarii APIA din centrele unde au depus cererea, iar pentru o parte dintre beneficiarii de subvenții, veștile au fost bune. ”Am sunat la APIA și mi s-a spus ca abia astăzi s-au deblocat dosarele celor care au fost la control”, ne-a transmis o cititoare din județul Constanța.
Alți fermieri au anunțat pe grupul SUBVENȚII APIA că au încasat azi bani de la APIA – o parte subvenția la motorină, alții sume din subvențiile pe teren, pășune sau animale. Rămâne însă un număr semnificativ de fermieri care, la acest moment, au conturile goale. Nu au intrat nici la avans, nici nu pot fi autorizați la plată din cauză că au fost la control. La o parte dintre aceștia, neconformitățile la monitorizare le blochează cererea, la alții se pare că DSVSA nu le-a transmis/introdus datele de la control și raportul verificărilor nu poate fi închis.
Doar mâine, vineri – 29 decembrie, funcționarii APIA mai pot autoriza cererile de plată în acest an, dar este greu de crezut că banii vor ”zbura” în aceeași zi și în conturile agricultorilor. Pentru fermierii care încheie anul cu conturile goale, veștile bune de la APIA se lasă așteptate în anul 2024…
Regulă nouă la APIA pentru fermele cu peste 50 de hectare
Subvenții APIA 2024 – regulă nouă pentru fermierii care au peste 50 de hectare. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu va mai solicita acte suplimentare privind activitatea agricolă a unui beneficiar de subvenții dacă acesta depășește pragul de 50 de hectare. Anul acesta, pentru a dovedi activitatea agricolă, fermierii au fost obligați să prezinte la APIA acte doveditoare de la ANAF.
Subvențiile APIA vor fi accesate mai ușor de fermierii care au peste 50 de hectare, conform unei modificări a Planului Național Strategic. Astfel, inițial, prin forma din PS în vigoare s-a urmărit ca demonstrarea calității de fermier activ să se realizeze prin realizarea de către fermieri a unui prag minim al veniturilor în domeniul agricol, condiție care este anulată de condiția alternativă referitoare la demonstrarea includerii în venituri a subvenției directe.
Mai mult, prevederea a fost considerată că ar putea fi restrictivă în cazul unei categorii de solicitanți care activează și în domeniul agricol, respectiv cel al fermierilor care sunt şi procesatori (de exemplu cei din domeniul panificației), care pot ajunge să aibă venituri din procesare (non Anexa I la TFUE) mai mari decât cele din domeniul agricol și astfel să fie excluși de la plată, în ciuda faptului că dețin și lucrează terenuri agricole. Ori, o astfel de abordare ar fi în contradictoriu cu scopul introducerii definiției fermierului activ care urmăreşte să targeteze acele persoane care sunt implicate în cel puțin un nivel minim de activitate agricole (în cazul de față fiind vorbe de persoane juridice care desfăşoară fără echivoc activitate agricolă având producție agricolă), dar şi cu țelul urmărit în cadrul Pilonului II referitor la încurajarea și dezvoltarea domeniului procesării prin încurajarea fermierilor să îşi diversifice activitățile agricole prin extinderea şi la domeniul procesării, creând astfel plus valoare.
Fermele sub 50 ha, cu plăți de peste 5.000 de euro – automat la verificare
În modificarea propusă s-a stabilit ca în cazul fermierilor care ar avea dreptul la plăți ce depășesc 5.000 de euro să fie aplicat criteriul de verificare a veniturilor din activități agricole, în cazul fermierilor care dețin o suprafață de teren agricol de maximum 50 ha. Peste acest prag se consideră că un fermier îndeplinește condiția de activitate agricolă minimă, pragul fiind stabilit în conformitate cu prevederile PS, respectiv pragul maxim stabilit în intervenția sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, acordat fermelor mici. Prin noua definiție propusă, se consideră că activitatea agricolă minimă în cazul fermelor medii și mari este o activitate desfășurată în mod constant, se arată în argumentația care a stat la baza modificării din PNS ce a fost aprobată de Comisia Europeană în această lună.
Regula pentru fermele de peste 50 de hectare, în vigoare de la cererea APIA 2024
De precizat că noua regulă se aplică începând cu anul de cerere 2024, adică la cererile pe care fermierii le vor depune primăvara viitoare.
Un argument suplimentar este și faptul că un fermier care exploatează o suprafață de peste 50 ha, dispune în mod cert de o bază tehnologică adecvată pentru astfel de activitate, se mai arată în PNS.
Documentul arată că, în urma interogării bazei de date și în conformitate cu noua definiție propusă, la nivelul campaniei 2023 din cele aproximativ 60.601 cereri de plată depuse care ar avea dreptul la o plată de peste 5.000 euro, aproximativ 32.802 cereri au suprafețe de maximum 50 de ha, la care se adaugă 1.724 de dosare fără suprafață, dar cu solicitări de plăți directe în sectorul zootehnic de peste 5.000 de euro.
Astfel, conform noii definiții, peste 56% din cererile care ar avea dreptul la plăți directe de peste 5.000 euro vor fi verificate pentru îndeplinirea condițiilor de venit minim din domeniul agricol.
Vă reamintim că în acest an, fermierii care au încasat subvenții peste 5.000 de euro în anul anterior au fost anunțați de către funcționarii APIA că pot beneficia de plățile directe numai după ce aduc de la ANAF un document care să ateste activitatea agricolă pe care o desfășoară.
Pensionarii și românii cu venituri mici vor primi și în următorii patru ani tichete pentru alimente, însă acestea nu vor avea aceeași valoare în toată această perioadă.
O ordonanță de urgență de Guvern apărută recent (OUG 115/2023), care conține mai multe măsuri fiscal-bugetare, stabilește că valoarea ajutorului (tichete de alimente) rămâne la 250 de lei, în 2024. După aceea, însă, ea se va reduce la jumătate în următorii trei ani (2025-2027).
Conform actului normativ, în perioada 2024-2027 vor exista două măsuri de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate:
tichete sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde;
pachete cu produse alimentare.
Guvernul va trebui să aprobe până la data de 14 ianuarie 2024 mecanismul de implementare a măsurilor de sprijin adresate persoanelor defavorizate, regulile de acordare, modalitatea și frecvența măsurilor de sprijin, precum și instituțiile responsabile.
În 2023, tichetele sociale pentru alimente și mese calde au avut o valoare nominală de câte 250 de lei, fiind acordate o dată la două luni pensionarilor și altor persoane cu venituri mici.
Cine a primit tichete sociale în 2023
pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023
persoanele – copii și adulți -, încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;
persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.
Ionuț Lupu, noul șef al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), începând de marți, a dezvăluit într-un scurt interviu acordat Ziarului Puterea care sunt prioritățile mandatului său: plata subvențiilor către fermieri, egalizarea salariilor funcționarilor din teritoriu cu cele de la nivel central, precum și modificările din PNS.
Cum sunt primele zile ale mandatului său la APIA, Ionuț Lupu, fostul director executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO și fermier în județul Neamț, are agenda de lucru extrem de încărcată. În primul rând, au întâietate noii săi colegi din agenție, care lucrează la diverse departamente și servicii pentru a se pune la curent cu ce se întâmplă în agenție. Probabil după aceea, vor veni și ieșirile în conferințe de presă.
Început de mandat dificil
Pe lista priorităților lui Ionuț Lupu se află și situația funcționarilor APIA din țară, care au protestat două zile în fața sediului central APIA din București, cerând egalizarea salariilor.
De asemenea, programele pentru fermieri sunt în prim-plan, mai ales că agricultorii amenință cu proteste.
“Prioritar sunt fermierii noștri pentru care trebuie să facem o grămadă de lucruri și sunt scheme care urmează să intre la plată în perioada imediat următoare, O să vă informăm la zi și care este situația în privința plății subvențiilor pentru fermieri.
De asemenea, avem modificările de PNS (Planul Național Strategic) care iarăși sunt extrem de importante, pentru că trebuie să ne focusăm, să dezvoltăm și partea de soft și să înțelegem care sunt exigențele Comisiei Europene din acest punct de vedere”, a declarat pentru Ziarul Puterea Ionuț Lupu.
Noul șef al APIA ne-a promis că va face cunoscut stadiul plăților subvențiilor către fermieri, însă până la ora redactării acestei știri nu am primit informațiile solicitate.
Fermierii nemulțumiți
Numirea lui Ionuț Lupu în locul lui Constantin Turcescu a venit într-un context deosebit de tensionat pe fondul protestelor funcționarilor de la APIA din țară, dar și a nemulțumirii exprimate de mulți fermieri care se plâng că n-au primit subvențiile din diverse motive, legate în principal de soft.
În urmă cu câteva zile, Sindicatul Fermierilor Patrioți din România a anunțat că pregătește proteste, solicitând demiterea APIA și a funcționarilor din MADR care sunt vinovați de împiedicarea ori întârzierea plății subvențiilor.
Salarizarea pentru angajaţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va fi egalizată începând cu luna ianuarie 2024, informează miercuri Blocul Naţional Sindical (BNS).
"După o săptămână de proteste ale Sindicatului Naţional APIA, parte a Federaţiei Agrostar afiliată BNS, dar şi în urma negocierilor purtate de către reprezentanţii sindicali din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prim-ministrul României, Ion Marcel Ciolacu, şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Ionuţ Barbu, au acceptat revendicarea acestora de egalizare a salarizării pentru angajaţii APIA începând cu luna ianuarie 2024", spune BNS.
Angajaţii APIA au declanşat proteste în săptămâna trecută, nemulţumiţi de situaţia salarială. Funcţionarii acuză faptul că, deşi sunt foarte performanţi, având o rată de absorbţie a fondurilor europene de peste 96% în fiecare an, iar volumul de muncă este foarte mare, salariile acestora acestora au rămas la nivelul anului 2015. Mai mult decât atât, aceştia consideră că se află într-o situaţi de discriminare, APIA fiind singura Agenţie din MADR care se află pe grilă teritorială, a arătat recent Federaţia Naţională a Sindicatelor APIA.
La ultimul protest al angajațiilor APIA, care a fost acum mai bine de șase ani, numulțumirile erau aceleași. Conflictul iscat între funcţionarii APIA din toată ţara şi conducerea Ministerului Agriculturii nu s-a încheiat, salariaţii nereuşind, după săptămâni de protest, să schimbe situaţia, astfel că, de la 1 ianuarie 2018, salariile acestora au scăzut.
Acum șase ani, angajații au realizat mai întâi proteste spontane, la mijlocul lunii noiembrie, în faţa sediilor APIA din toată ţara, au continuat cu pichetarea sediiilor Ministerului Agriculturii şi Guvernului, dar nu au reuşit să schimbe cu nimic situaţia. Lucrurile par însă să se repete și în prezent, când angajații alături de sindicaliști protestează în fața Ministerului Agriculturii deja de o săptămână, iar răspunsurile par să nu apară încă. De data aceasta, însă, președinții sindicatelor susțin că nu vor opri protestele aici, oar dacă situația nu se diminuează, se va ajunge la grevă generală.
Ultimele două săptămâni din an pentru plățile APIA
Subvenții APIA – ultimele două săptămâni de autorizări și plăți către fermieri în acest an. Cu sărbători care se apropie cu pași repezi, producătorii agricoli așteaptă să încaseze în conturi sumele ce li se cuvin: în cazul fermierilor care nu au luat avans, plățile integrale, în cazul celor care au luat prima tranșă, restul banilor.
În acest articol:
Agrointeligența – AGROINTEL.RO a realizat o analiză la rece privind situația plății subvențiilor și ce noutăți sunt anunțate până la finalul acestui an.
Greva generală a funcționarilor APIA ar putea bloca complet plata subvențiilor
Pe 21 decembrie, funcționarii APIA au anunțat că vor declanșa o grevă generală, nemulțumiți că salariile din centrele locale și județene sunt mai mici decât ale colegilor care activează în APIA Central, la București. Protestul generalizat din teritoriu va fi marcat în Capitală prin pichetarea Ministerului Agriculturii, la sediul de la Universitate, și a Guvernului, în Piața Victoriei.
Cum deja traficul bucureștean este sufocat în această perioadă, cu siguranță protestele APIA vor atrage atenția autorităților. Cea mai gravă consecință este însă legată de blocarea plăților către fermieri, un pericol real. Fără autorizări de dosare venite din teritoriu, funcționarii APIA Central nu au ce plăți procesa și este posibil, ca și în alți ani, să existe o solidaritate a colectivului întregii agenții de plăți.
Nu este nimic cert la acest moment, mai fiind timp pentru ca sindicaliștii și guvernanții să ajungă la o înțelegere privind creșterile salariale. Aceasta pare, la acest moment, singura soluție pentru ca plata subvențiilor să nu aibă de suferit.
Vacanța de iarnă va încetini procesul plăților APIA
Nu doar greva funcționarilor APIA va afecta plata subvențiilor APIA până la finalul anului. În această perioadă, întreg aparatul bugetar beneficiază de zile libere legale. Crăciunul, 25 decembrie, va fi în acest an într-o zi de luni. Potrivit legislației actuale, este liberă și a doua zi de Crăciun, 26 decembrie, marți.
Minivacanța de Crăciun 2023 va fi în perioada 23-26 decembrie, adică zilele de Crăciun, legate de weekendul anterior, 23-24 decembrie – 4 zile libere.
Următoarea minivacanță va fi în 2024, cea de Anul Nou. Ziua de 31 decembrie pică duminică, iar cea 1 de ianuarie, luni, este liberă legal. De asemenea, nici pe 2 nu se va lucra, așa că activitatea va fi reluată, în cel mai fericit caz, pe 3 ianuarie, la mijlocul primei săptămâni din noul an.
În ce zile se mai fac plăți pentru subvențiile APIA în acest an
Cele mai mari speranțe pentru plata subvențiilor la final de an, cu virarea banilor în cont, sunt legate de săptămâna 18-22 decembrie (cu mențiunea că vineri, 22 decembrie este o zi cu program scurt în sistemul bugetar). Urmează apoi, între Crăciun și Revelion, încă trei zile: 27, 28, 29 decembrie, doar că dosarele autorizate la plată acum au șanse mici să fie achitate, efectiv, în conturile fermierilor, până la finalul acestui an.
O parte dintre fermieri nu au primit deloc bani sau au încasat subvențiile parțial
Fermierii reclamă întârzieri la plată
La acest moment, cea mai mare problemă pe care o reclamă fermierii este legată de întârzierea plăților. Sunt beneficiari de subvenții care au cererile autorizate de dinainte de 20 noiembrie, însă sumele nu le-au intrat în cont sau au fost achitate doar parțial.
O mare parte dintre acești bani sunt fie pe schemele din zootehnie, fie pe plățile compensatorii care sunt autorizate la plată de către APIA, dar se achită din bugetul gestionat de AFIR – FEADR. Chestionați de către fermierii, funcționarii nu au reușit să explice concret situația, nefiind clar dacă resursele financiare nu sunt disponibile în bugetul de stat sau este o problemă de autorizare a acestor bani prin AFIR.
Subvenții APIA. Alte probleme la plățile către fermieri
O parte semnificativă de fermieri se plânge că până la acest moment nu au încasat nimic din subvențiile APIA pe acest an. Și acest lucru se întâmplă din două motive independente de ei: erorile de controlul de monitorizare sau rapoartele de control ce nu au fost încă introduse/finalizate.
De luni bune deja, agricultorii și crescătorii de animale ne sesizează că unele modele din softul APIA nu ar fi funcționale, că unele structuri subordonate MADR întârzie să introducă rezultatele rapoartelor de control sau că nici până acum nu s-au lămurit erorile la controlul prin satelit care a cuprins anul acesta circa 742.000 de exploatații agricole. Cu un timp atât de scurt rămas până la finalul anului, șansele de soluționare pentru aceste situații rămân limitate.
Posibilă schimbare la conducerea APIA
O informație vechiculată atât din surse oficiale, cât și neoficiale indică o schimbare așteptată la conducerea APIA Central în această săptămână.
Dacă se va produce, schimbarea șefului APIA nu ar trebui să aibă un impact major asupra fluxului de plăți, dar nici acest aspect nu este exclus, putând fi vorba despre introducerea unui sistem de lucru solicitate de noul director general.
Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat în ultima perioadă o serie de articole privind plățile pe care le așteaptă fermierii pentru subvențiile APIA din acest an. Iată articolele pe care vă recomandăm să le (re)citiți:
Cerealele ucrainene au generat o activitate record în portul Constanţa, în primele 11 luni din acest an, perioada ianuarie – noiembrie. În intervalul menționat, Ucraina a expediat 13 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa.
Portul Constanţa a expediat 32,6 milioane de tone de cereale în primele 11 luni ale acestui an, în condiţiile în care cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total, au declarat reprezentanţi ai autorităţii portuare pentru Reuters, citat de Agerpres.
Activitate record în portul Constanţa, generată de cerealele ucrainene (foto: aljazeera.com)
Activitate record în portul Constanţa, generată de cerealele ucrainene – în primele 11 luni din 2023
Portul Constanţa a expediat 32,6 milioane de tone de cereale în primele 11 luni ale acestui an. Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone.
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa a devenit cea mai importantă rută alternativă de export pentru Ucraina, după invazia rusească de anul trecut. Cerealele ucrainene ajung în Constanţa pe cale rutieră, feroviară şi cu barjele pe Dunăre.
În perioada ianuarie – noiembrie 2023, Ucraina a expediat 13 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la 11,7 milioane de tone până la finele lunii octombrie, şi 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022. Însă în ultimele luni tranzitul cerealelor ucrainene s-a redus, după ce Rusia a atacat în repetate rânduri porturile ucrainene de la Dunăre, iar punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu Polonia şi Slovacia au fost blocate de transportatorii rutieri locali care vor să fie introduse restricţii pentru camionagii ucraineni.
România vrea să majoreze capacitatea de tranzit pentru cerealele ucrainene la patru milioane de tone pe lună
Obiectivul României este de a majora capacitatea de tranzit pentru cerealele ucrainene la patru milioane de tone pe lună, iar în prezent ţara modernizează infrastructura feroviară şi rutieră în şi în jurul portului Constanţa, folosind fonduri europene, arată sursa citată.
Şi Republica Moldova, care se învecinează cu România şi Ucraina, îşi modernizează punctele de trecere a frontierei şi infrastructura feroviară, pentru a sprijini tranzitul.
Guvernul de la Kiev se aşteaptă în 2023 la o recoltă de 81,3 milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase, iar excedentul exportabil în sezonul 2023/2024 totalizează aproximativ 50 milioane de tone.
Institutul Național de Statistică (INS) a făcut publice date din care reiese care a fost cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare și producția de produse lactate în luna octombrie 2023.
Conform datelor INS, în luna octombrie 2023, cantitatea de lapte de vacă colectat de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 0,3% faţă de luna septembrie 2023 și a scăzut cu 4,2% faţă de luna octombrie 2022.
Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în perioada 1 ianuarie –31 octombrie 2023 faţă de perioada 1 ianuarie–31 octombrie 2022 cu 7,8%
Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare şi produsele lactate obţinute
INS: Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare şi produsele lactate obţinute
INS: Laptele de vacă colectat în luna octombrie 2023 comparativ cu septembrie 2023
În luna octombrie 2023, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 0,3%.
Cea mai mare creștere a producției s-a înregistrat la smântână de consum (+7,9%), iar cea mai mare scădere s-a înregistrat la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), (-5,0%).
Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna octombrie 2023 faţă de luna precedentă cu 4,4%.
INS: Laptele de vacă colectat în luna octombrie 2023 comparativ cu octombrie 2022
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna octombrie 2023 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4,2%.
Producția de lapte de consum a avut cea mai mare scădere (-9,8%). Cea mai mare creșterea a producției s-a înregistrat la smântână de consum (+9,3%).
Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna octombrie 2023 cu 18,1% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.
INS: Laptele de vacă colectat în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2023 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2022
În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2023, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2022, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 7,8%.
Producţia de smântână de consum a înregistrat cea mai mare creștere (+0,9%), iar producția de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) a avut cea mai mare scădere (-5,5%). Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut cu 27,5% în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2023 faţă de perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2022.
Evoluţia cantității de lapte de vacă colectate de unităţile procesatoare
INS: Evoluţia cantității de lapte de vacă colectate de unităţile procesatoare
Programul „Mierea în școli” nu va fi finanțat nici anul viitor, conform unei decizii a Guvernului. Termenul de aplicare a fost amânat din nou.
Guvernul a aprobat în ședința de ieri, joi – 14 decembrie, o ordonanță de Urgență prin care se prorogă o serie de termene din legislația națională. Printre programele amânate, care nu vor primi finanțare nici în 2024 se află și ”Mierea în școli”, măsură care ar fi susținut atât alimentația corectă, cât și producția de miere autohtonă.
Programul ”Miere în școli” nu va primi finanțare nici în 2024
Programul ”Miere în Școli” nu se aplică nici în 2024
Guvernul a aprobat în ședința de joi, 14 decembrie, o Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene. Printre deciziile luate în actul normativ se află și suspendarea aplicării Programului ”Miere în Școli”.
”În perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în documentul arpobat de Guvern.
Legea menționată prevedea că statul va acorda gratuit pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional miere polifloră, în limita unei cantități de 350 grame miere lunar. Dacă s-ar fi aplicat, programul ajuta consumul de miere românească având în vedere că produsele care urmau să fie distribuite școlarilor trebuiau să provină doar din stupine autohtone.
”Mierea polifloră destinată consumului pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și va fi achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program”, se arată în legislația prin care s-a aprobat programul ”Mierea în școli”.
