Super User
Comisia Europeană nu a fost de acord cu solicitarea României de a plăti mai devreme avansul din subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a anunțat în cadrul ședinței de Guvern de astăzi secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat. Acesta a arătat că acesta este primul răspuns primit de țara noastră de la Bruxelles, cu motivarea că plata avansului se face după un curs oficial de referință, din ultima zi a lunii septembrie.
”Și nu uitați solicitarea către CE pentru a plăti sumele în avans pentru subvenții”, i-a spus premierul Ludovic Orban reprezentantului MADR la ședința de Guvern. ”Am făcut solicitare în acest sens. Nu s-a aprobat încă niciunui stat membru, motivat de faptul că în regulament este stipulat faptul că va trebui să mergem pe cursul euro stabilit la 30 septembrie. Încercăm, în acest sens, să vedem dacă obținem o derogare, pentru că există riscul ca anumite sume să fie dezangajate”, a răspuns George Scarlat.
Motivarea primită de la Bruxelles nu l-a mulțumit pe premierul Orban care a arătat că se poate găsi o soluție: ”Domnule secretar de stat, deci noi plătim nişte avansuri care reprezintă 85%. Dacă se stabilește un anumit curs de schimb, care nu corespunde cursului de schimb pe care l-am luat noi în calcul când facem avansurile, se poate face echilibrarea pe plata restului sumei. Aici trebuie purtate negocieri la nivelul Comisiei Europene, pentru că în situația dată este clar că este nevoie să facem aceste plăţi la hectar, pentru că foarte mulți fermieri au fost afectați de situația economică, de criza provocată de COVID, de secetă și de alte fenomene și au nevoie de banii aceștia pentru înființarea culturilor de toamnă”.
În finalul discuției, Scarlat a arătat că MADR și APIA sunt pregătite să plătească avansul mai devreme, doar să existe un acord al Comisiei Europene în acest sens. ”Domnule prim-ministru, suntem pregătiți, avem sumele necesare pentru a putea face plata avansului începând cu luna septembrie. Dar regulamentul european spune de 16 octombrie ca primă dată în care putem să demarăm plăţile. Dar așteptăm. Noi suntem în dialog cu Comisia Europeană. În primă fază ne-au dat un răspuns în sensul în care nu este permis momentan să putem să facem plățile”, a spus George Scarlat.
În contextul în care MADR nu reușește să convingă Bruxelles-ul ca prima tranșă din subvenții să fie achitată luna viitoare, se va respecta calendarul oficial prin care plățile pot începe din data de 16 octombrie. Banii necesari au fost alocați MADR la rectificarea bugetară, aproximativ 2,1 miliarde de lei.
O cantitate de 100.000 tone de grâu pentru panificație, achiziționat ca stoc de rezervă de stat! Joi – 20 august, a fost publicată în Monitorul Oficial o Ordonanță de Urgență privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de grâu pentru panificație, ordonanță care prevede achiziția a 100.000 tone de grâu pentru panificație.
”Se aprobă acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a cantității de 100.000 tone de grâu pentru panificație, achiziționat potrivit prevederilor Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în ordonanța de urgență, adoptată de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial.
Potrivit textului ordonanței, s-a constatat necesitatea acumulării unor cantități suplimentare de grâu la rezerva de stat, în vederea acoperirii consumului de pâine pe cap de locuitor pentru o perioadă de minimum 4 luni.
”Având în vedere funcția umanitară îndeplinită de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, prin care se asigură atenuarea consecințelor unor situații de urgență, precum și faptul că este desemnată ca autoritate responsabilă cu rol principal în asigurarea apei și hranei pentru persoane, ținând cont că instituțiile responsabile cu îndeplinirea obiectivului – creșterea rezilienței resurselor de apă și hrană, la întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride, au constatat necesitatea acumulării unor cantități suplimentare de grâu la rezerva de stat, în vederea acoperirii consumului de pâine pe cap de locuitor pentru o perioadă de minimum 4 luni, în perspectiva valorificării/materializării unei noi producții de grâu destinat panificației”, scrie în textul OUG.
De asemenea, în ordonanță se mai arată faptul că această suplimentare rapidă a stocurilor rezervei de stat se impune și ca urmare a stării de alertă în care se află țara noastră, dar a fost luat în considerare și faptul că grâul este este un produs sezonier care se recoltează în perioada de vară și se depozitează imediat după recoltare.
”Având în vedere că produsul grâu de panificație este un produs sezonier care se recoltează în perioada de vară și se depozitează imediat după, precum și de continuarea stării de alertă care impune suplimentarea rapidă a nivelului stocurilor constituite ca rezervă de stat prin acumularea cantității în cauză necesare acoperirii consumului de pâine, în caz de penurie, ținând seama de faptul că neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, ar conduce la dificultăți cu privire la asigurarea necesarului de grâu pentru consumul de pâine pe cap de locuitor, în cazul persistenței stării de alertă și a unor perioade de criză cu potențial de recurență, situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, având în vedere necesitatea identificării unor măsuri privind finanțarea acumulării unor stocuri rezervă de stat din veniturile proprii ale activităților rezervelor de stat, prin care să se degreveze și să se diminueze presiunea asupra bugetului de stat, în condițiile în care acesta nu poate asigura acumularea constantă și graduală a unor cantități corespunzătoare de produse destinate intervențiilor operative, în vederea asigurării rezilienței și securității alimentare, în cazul unor situații de urgență sau de criză, precum și de aprovizionare cu bunuri de strictă necesitate în întreg spectrul de amenințări, generate inclusiv de fenomene meteo extreme, epidemii, conflicte armate sau hibride”, se motivează în ordonanța de urgență privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de grâu pentru panificație.
Actul normativ nu face precizări despre prețul oferit pentru grâu, dacă acesta trebuie să provină de pe piața națională și nici termenul limită pentru realizarea acestei achiziții importante.
Vă reamintim că la finele lunii mai, statul a mai încercat să facă o achiziție importantă de grâu – de 600.000 de tone, însă aceasta a eșuat din cauza prețului prea mic oferit (minim 480 de lei/tonă, maxim 900 de lei/tonă) în raport cu prețul de pe piața cerealelor la acel moment (înainte de campania de recoltare).
AJUTOARE OIERIT. Crescătorii de oi din ţară vor primi, până la sfârşitul anului, compensaţii financiare pentru pierderile provocate de epidemia de COVID-19 în valoare de 40 de milioane de euro, a anunțat ministrul agriculturii Adrian Oros.
Bani vor fi acordaţi în funcţie de efectivul de ovine – de la 500 de euro pentru fermele care au între 50 şi 100 de capete, până la 2.500 de euro pentru cele cu peste 500 de oi, precizează Radio Oltenia citînd declarația ministrului agriculturii Adrian Oros despre ajutoarele din oierit.
În aceeași ordine de idei, a ajutoarelor pentru oieri, sunt mulți crescători de ovine care regretă Programul Lâna prin care li se plătea 2 lei/kg de lână comercializată. Acest program a fost anulat pentru că îmbogățea samsarii și lăsa loc unor ilegalități, portițe pentru fraudarea banilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Comisia Europeană nu ar considera lâna un produs agricol.
Când am făcut verificări în modul în care se derula acest program, am constatat că principalii beneficiari ai acestui program nu erau oierii ci erau acei samsari care consemnau în acele carnete de comercializare cantități fictive care ar fi fost preluate de la fermieri și am constatat făcând un calcul simplu, cantitatea comercializată prin acei samsari și numărul de animale, că oile din unele ferme aveau între 17 și 36 kilograme lână. O oaie poate să aibă maxim 3,5 - 4 kilograme lână, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru Radio Oltenia.
ȘEDINȚĂ DE FOC CU OIERII. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost la acest sfârșit de săptămână într-o vizită de lucru în județul Sibiu. Șeful MADR a scris pe pagina sa Facebook că a atras atenția oierilor cu privire la înregistrările de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal. Se pare că oierii l-au asaltat pe ministrul agriculturii cu întrebări incomode despre toate ajutoarele din oierit.
Alături de Viceprim-ministrul Raluca Turcan și Daniela Cimpean - Președinta Consiliului Județean Sibiu, am avut bucuria de a mă întâlni astăzi la Muzeul ASTRA cu producătorii sibieni și cu oierii din județ.
Am discutat cu producătorii despre specificul produselor, despre piețele de desfacere a acestora și am degustat din brânzeturile expuse. Cu acestă ocazie, am purtat discuții și cu Directorul general al Muzeului ASTRA, Ciprian ȘTEFAN, despre posibilitatea de a susține conservarea și mai ales valorificarea patrimoniului cultural rural prin viitorul Plan național strategic pentru dezvoltare rurală.
De asemenea, la întâlnirea cu oierii din Sibiu am atras atenția cu privire la înregistrările efectivelor de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat, a scris ministrul agriculturi pe pagina sa Facebook.
Se pare, totuși, că discuțiile au fost aprinse între crescătorii de ovine din județul Sibiu, un pol al tradiției oieritului, și ministrul agriculturii. Oierii l-ar fi bombardat pe ministrul agriculturii cu necazurile lor și cu întrebările despre ajutoarele din oierit astfel încât, la finalul întâlnirii, Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu le-ar fi promis ciobanilor că, în ciuda întrebărilor lor insistente și a nemulțumirilor manifestate în fața ministrului agriculturii, nu le va trimite controale de intimidare la ferme.
Oierii l-au "bombardat" pe ministrul Adrian Oros cu problemele reale cu care aceștia se confruntă:
Legat de despăgubirile pe perioada secetei, ministrul nu a dat răspunsuri concrete şi clare cu privire la:
- când/cum/cui va da cele 40 de milioane de euro de care vorbeşte de câteva zile?
- cine va plăti testele de paternitate pentru berbecii de origine şi când ?
- unde se vor face aceste teste?
- de ce nu mai oferă ajutorul pentru comercializarea lânii, prețul fiind de 1 leu/kg? (cuantumul ajutorului era 2 lei/kg n.r.)
La sfârşitul întâlnirii Daniela Câmpean, vizibil deranjată de desfăşurarea acestei întâlnirii, le-a promis oierilor că nu le va trimite controale în ferme! A scris Ziua News.
MAI PUȚINI FERMIERI LA PLATĂ. Un document al Ministerului Agriculturii dezvăluie că de pe lista de plată a subvențiilor agricole, virate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), au dispărut, din 2007 până-n acest an, 335.225 de fermieri. În schimb, a crescut suprafața agricolă solicitată la plata subvenției.
Conform documentului MADR, în primul an de acordare a subvențiilor europene pentru agricultură, 2007, au solicitat subvenții 1.166.123 de fermieri pentru o suprafață agricolă de 8.753.308 de hectare. Anul următor, în 2008, numărul fermierilor care au depus cerere APIA a scăzut la 1.085.379, iar suprafața agricolă a crescut la 8.921.359 de hectare.
În anul 2009, 1.083.771 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 9.323.648 ha. Anul următor, în 2010, scăderea numărului de fermieri de pe lista de plată APIA a continuat, 1.070.398 de fermieri au primit subvenții pentru o suprafață de 9.376.561 ha.
În 2011, numărul fermierilor a crescut ușor, 1.076.969 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 10.616.256 ha, cea mai mare suprafață solicitată la plată, din anul 2007 până-n acest an. Este singurul an în care numărul hectarelor declarate la plata APIA a ajuns la peste 10 milioane ha.
În 2012, revine trendul descreșterii numărului de fermieri, astfel cererile la APIA au ajuns la 1.071.212 pentru o suprafață de 9.753.167 ha. În anul 2013, numărul fermierilor care beneficiază de subvenții a scăzut la 1.034.457, iar numărul hectarelor a ajuns la 9.795.118 ha.
În 2014, scade din nou numărul fermierilor, la 1.011.771, și crește suprafața la 9.823.088 ha pentru ca în anul 2015 numărul cererilor APIA să scadă sub un milion, 944.107, dar și al suprafeței solicitată la plată, prin comparație cu anul anterior, 9.160.830 ha.
În 2016, 901.507 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 9.177.354, iar în 2017, numărul fermierilor scade sub 900.000, 885.929 de fermieri au solicitat la plată o suprafață de 9.381.496 ha. În 2018, scade din nou numărul fermierilor, 869.185, iar suprafața solicitată la plată crește ușor, 9.477.767 ha.
Anul trecut, a fost înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la APIA pentru subvenții, 796.021, dar suprafața la plată a continuat să crească, 9.748.666 ha.
Anul acesta, 2020, au fost înregistrate la APIA un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafaţă declarată la plată de 9.879.977,25 ha. De la 1.166.123 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri, câte a înregistrat APIA în primul an, 2007, anul acesta s-a ajuns la 830.898 de cereri. Mai puțin cu 335.225 de fermieri la plata subvențiilor în anul 2020 prin comparație cu anul 2007, primul an de acordare a plăților directe.
Scăderea numărului de fermieri de pe lista APIA și creșterea suprafeței agricole demonstrează un ușor proces de comasare a terenurilor, susține același document.
Fermele din categoria 50-300 de ha (50-100 ha și 100-300 ha) în număr de 17.221 (1,98%) explotează 2.040.513 ha (21,57%), în timp ce fermele de peste 1.000 de ha (în număr de 879 – 0,1%) sunt beneficiare de plăți directe pentru o suprafață de 1,77 milioane ha (18,81%), se arată în analiza MADR.
INFORMAȚII CERUTE DE AGROINFO. La solicitarea AGROINFO, Ministerul Agriculturii ne-a transmis astăzi, 19 august 2020, Fișa Măsurii 21 care stabilește ajutorul de criză pentru fermele de vaci care au sub 100 de capete de vaci. Această măsură de ajutor este menționată în proiectul de ordonanță de urgență prin care se acordă un ajutor de 100 de euro/cap de vacă fermelor cu minim 100 de vaci, dar până astăzi nu a fost publicată pe site-ul MADR.
M 21 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19
Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichididăți care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producţiei primare în agricultură, dar mai ales în sectorul zootehnic - cel mai afectat de impactul COVID 19.
În cadrul acestei măsuri, vor fi sprijiniți fermierii din sectorul zoothenic, respectiv crescătorii de bovine, date fiind pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, pe bază de sumă forfetară raportată la dimenisiunea fermei.
Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.
CONDIȚII DE ELIGIBILITATE
Solicitantul trebuie sa fie fermier activ conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv a legislației naționale și să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;
Solicitantul deține minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe exploatație cu cod ANSVSA
Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020;
Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin, trebuie sa aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020;
Cuantumul maxim al sprijinului este de 7000 Euro / fermier dupa cum urmează:
Sprijinul pe fermă va fi :
Intre 5 UVM - 10 UVM - 1000 Euro
Intre 11 UVM - 20 UVM - 2000 Euro
Intre 21 UVM – 30 UVM – 3000 Euro
Intre 31 UVM – 40 UVM – 4000 Euro
Intre 41 UVM – 50 UVM – 5000 Euro
Intre 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euro
Intre 61 UVM - 70 UVM - 7000 Euro
Intre 71 UVM – 99 UVM – 7000 Euro
Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020, se arată în Fișa Măsurii 21.
BANII LA ANUL! Ajutorul de maxim 7.000 de euro pentru fermele de vaci care dețin sub 100 de capete de bovine va fi plătit până la data de 30 iunie 2021, termenul de aprobare al cererilor depuse pentru acest ajutor fiind data de 31 decembrie 2020, se arată în Fișa Măsurii 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.
AGROINFO a solicitat astăzi Ministerului Agriculturii documentul care stabilește condițiile, cuantumul și termenul de plată pentru ajutorul de criză acordat micilor crescători de bovine. VEZI DOCUMENTUL PUBLICAT INTEGRAL AICI!
Potrivit fișei Măsurii 21, transmisă de MADR pentru AGROINFO, sprijinul financiar va fi acordat micilor crescători de bovine din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), sub forma unei sume forfetare, nu pe cap de animal. Astfel, cei care dețin între 5 vaci și 10 vaci vor primi 1000 de euro, cei care au între 11 vaci și 20 de vaci, 2000 de euro, iar cei care dețin de la 61 de vaci până la 99 de vaci vor încasa suma maximă a acestui ajutor, 7.000 de euro. Aveți în tabelul de mai jos toate sumele:
Potrivit Ministerului Agriculturii, acest ajutor a fost notificat, exact în forma publicată de noi, la Comisia Europeană și face parte din categoria ajutoarelor pentru dezvoltare rurală. Banii sunt o gură de oxigen pentru micii crescători, pentru țăranul român care are minim 5 vaci în bătătură, dar vor ajunge la micii crescători de vaci abia la anul. Precizarea este făcută în fișa Măsurii 21.
Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.
Dacă până la data de 31 decembrie 2020 se aprobă cererile pentru această sumă forfetară, plata va începe de la anul, din 2021 și banii vor ajunge la crescători până la termenul limită de 30 iunie 2021.
Pe lângă acest ajutor destinat micilor crescători, Ministerul Agriculturii a anunțat ieri, 18 august 2020, printr-un proiect de ordonanță de urgență, un ajutor excepțional, temporar, de criză, pentru fermele care au minim 100 de capete de femele adulte bovine înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) la data de 1 iulie 2020. Acest ajutor nu este în sumă forfetară, așa cum e sprijinul pentru micii crescători. Fermierii vor primi 100 de euro/cap de femelă bovină adultă, iar valoarea totală a ajutorului acordat unei ferme nu trebuie să depășească suma de 100.000 de euro. Banii pentru acest ajutor provin de la bugetul de stat, nu din fonduri europene destinate dezvoltării rurale. INTEGRAL AICI DESPRE AJUTORUL PENTRU FERMELE CARE DEȚIN PESTE 100 DE BOVINE!
O altă diferență între ajutorul acordat micilor crescători și fermelor mari este la termenul de plată. Fermele cu minim 100 de vaci vor încasa ajutorul până la data de 31 decembrie 2020. Deci, anul acesta. Micii crescători, la anul.
Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat şi a documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020, se arată în proiectul de ordonanță de urgență, publicat pe site-ul oficial MADR.
EXCLUSIV AGROINFO. Controale la fermele de ovine care cer subvenția cea mai mare din oierit, sprijinul cuplat! Într-un singur județ, Bihor, Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) a descoperit că 1.000 de ovine sunt trecute în controlul oficial al producțiilor de lapte (COP), dar, în realitate, oile nu dau strop de lapte, sunt sterpe. Mai mult, oierii respectivi cer pentru cele 1.000 de oi și subvenția cea mai mare din oierit tocmai pentru că au animalele înscrise în COP.
Am fost în control la patru exploatații, iar din acestea, la două exploatații am găsit nereguli totale în sensul că un efectiv de aproximativ 1.000 de capete de ovine din cele două exploatații erau trecute în controlul oficial al producțiilor de lapte și, în realitate, am găsit ovinele înțărcate. Deci, oile nu se mulg. O dată, acele animale sunt excluse de la controlul oficial al producției, asociația a luat măsuri împotriva controlorilor și le-a desfăcut contractul de muncă. Sigur că este încă în analiză, dar având în vedere că am început controlul pe sprijin cuplat și personalul de la ANZ este destul de puțin, nu am avut încă timp să luăm decizia definitivă. Dar ca și repercusiuni, gândiți-vă, 1.000 de ovine să fie trecute în controlul oficial al producțiilor, iar dintre produșii ovinelor respective, care sunt în COP, se aleg reproducătorii cu certificate de origine, cam ce repercusiuni sunt?! Nu zic sigur că de la aceste exploatații au fost și berbeci cu certificate de origine, dar ca și procedură de lucru, facem controlul oficial al producțiilor ca de la animalele performante, în urma controlului, să alegem reproducătorii pe care-i promovăm în ameliorare.
După părerea mea, abaterea este foarte gravă, în măsurile pe care le luăm nu vrem să fim nici foarte drastici, dar nici nu putem să fim îngăduitori având în vedere că vorbim despre o activitate de ameliorare pe care mulți președinți de asociații o susțin și o fac cu conștiinciozitate. Dar dacă găsim situații de acest fel, dați-mi voie să am dubii în ceea ce privește calitatea reproducătorilor cu certificate de origine, a declarat ing. Vaida Bela, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), exclusiv pentru AGROINFO.
Sprijinul cuplat pentru ovine, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de ovină, 17,71 euro/cap de ovină la nivelul anului 2019, se acordă crescătorilor de ovine care dețin berbeci cu certificate de origine, este una dintre variante, iar, a doua, dacă ovinele sunt trecute în controlul oficial al producțiilor, primul pas pentru a fi înregistrate în registrele genealogice ale raselor.
La sprijin cuplat sunt cele două variante de a beneficia de subvenție: crescătorul are animalele trecute în COP și-n baza adeverințelor eliberate că sunt trecute în COP și respectă raportul de un berbec (înscris în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală n.r.) la 35 de femele ovine, APIA plătește, sau pot folosi berbeci cu certificate de origine fără ca femelele să fie în COP (raportul de un berbec la 35 de femele ovine înregistrate în registrul genealogic se respectă și-n acest caz n.r.). Dar în situația de față, da, aceste animale au fost trecute în COP și au beneficiat și de sprijin cuplat, a explicat șeful ANZ.
Oierii respectivi solicită sprijin cuplat la ovine și pentru acest an.
Ei (crescătorii n.r.) au depus cererea la APIA pentru sprijin cuplat în decursul acestui an, adeverințele se eliberează până-n 31 august și vor beneficia de sprijin cuplat începînd din 15 octombrie dacă vor primi adeverințe pentru sprijin cuplat. Adeverințele sunt solicitate la asociațiile care dețin registrele genealogice ale raselor de ovine. Depinde ce va face asociația, dar, după părerea mea, aceste animale nu trebuie să beneficieze de sprijin cuplat pentru 2020, a mai spus șeful ANZ.
Unul dintre crescătorii de ovine a cărui fermă a fost controlată de ANZ și unde s-au descoperit grave nereguli, ovine trecute în COP fără să fie mulse, fără să aibă picătură de lapte producție, a depus deja la APIA adeverința eliberată de asociație pentru sprijinul cuplat. Crescătorul spune că oile nu au lapte din cauza secetei și că le-ar fi muls și când a venit controlul, dar ploua și nu le-a terfelit pentru o găleată de lapte.
Nu știu ce nu le-o convenit dumnealor (inspectorilor ANZ n.r.), io nu am semnat nimic, nu s-o încheiat procesul-verbal la fața locului. Dintre ovine erau și înțărcate pentru că lactația la ovine nu durează. Am depus deja adeverința la APIA pentru sprijinul cuplat că am ovinele în COP. Cât o fost două controale, am muls, la al treilea control când o venit și oile or înțărcat din cauza secetei, că nu este iarbă. Acuma plouă, să terfelești atâtea oi pentru o găleată de lapte, nu cred că e convenabil, ne-a spus Valentin, crescător de ovine din județul Bihor.
Cum va fi sancționată asociația crescătorilor de ovine din Bihor unde în controlul oficial al producțiilor de lapte figurează și oi sterpe?
Noi, ANZ, putem merge la o măsură foarte drastică, gravă, retragerea acreditării întregii asociații pe această chestiune. Interesul nostru nu este să sancționăm, interesul nostru este să fim corecți, să respectăm legislația și fermierii corecți și cinstiți să beneficieze de formele de sprijin pe care statul român le poate acorda din buget național sau fonduri europene. Nu vrem să fim nici foarte vehemenți. Orice sancțiune are diferite nivele. Din punctul meu de vedere, abaterea sau constatarea în urma controlului este foarte gravă. În același timp, însă trebuie să ne gândim și la ceilalți membri ai asociației. Pentru că, mă gândesc, din Bihor nu toți crescătorii se înscriu în partea asta, că au înțărcat oile. Dacă vom avea sesizări, în mod cert, că vom dispune controale și dacă se mai repetă, nici nu se discută să nu ridicăm acreditarea asociației, indiferent de ce consecințe sunt. Nu putem tolera ilegalitățile sau neregulile pe motiv că au de suferit și alții, a precizat ing. Vaida Bela.
Cum se procedează corect la controlul oficial al producțiilor la ovine?
Principiul în baza căruia funcționează registrele genealogice este: prima etapă este controlul oficial al performanțelor, al producțiilor, în cazul de față, controlul producției de lapte. Se face un grafic de control, controlorii se deplasează la exploatații și măsoară cantitatea de lapte de la fiecare oaie mulsă. Dintre aceste animale se aleg cele mai bune femele de lapte, masculii proveniți de la aceste femele primesc certificate de origine în urma mai multor analize, nu pur și simplu toți berbecuții de la aceste femele primesc certificate, se face o bonitare, trebuie să aibă ascendent în secțiunea principală a registrului genealogic, adică, mama și tata să fie în secțiunea principală a registrului și-n urma acestor analize, acel animal poate să primească certificat de origine. Tot așa, se poate întâmpla să avem femele trecute deja în registrul genealogic, secțiunea principală, dar producția de lapte este așa de mică încât produsul mascul al acelei femele nu poate beneficia de certificat de origine, a explicat șeful ANZ, exclusiv pentru AGROINFO.
ȘEDINȚĂ DE LUCRU. Ministerul Agriculturii i-a convocat pentru mâine, 20 august 2020, pe liderii asociațiilor crescătorilor de bovine la o ședință de lucru care se va ține la sediul MADR. Se negociază ajutorul care va fi acordat fermelor de vaci.
Sunt invitați la discuțiile de la Ministerul Agriculturii despre ajutoarele pentru crescătorii de bovine reprezentații următoarelor asociații: Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România, președinte Toader Neață Împăratu, Asociația Crescătorilor de Taurine HolsteinRo, președinte Claudiu Davițoiu, Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România, președinte Claudiu Frânc, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească, președinte Raul Ioan Bularca, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne, președinte Dumitru Grigorean, Asociația Aberdeen Angus, președinte Marcel Olteanu, Asociația Angus Ro, președinte Paul Pricop, Asociația Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, președinte Călin Zanc.
Întâlnirea de lucru privind sprijinul propus a se acorda crescătorilor de bovine se va desfășura mâine, 20 august 2020, de la ora 11, la sediul Ministerului Agriculturii, precizează adresa transmisă de MADR asociațiilor.
Veste groaznică de la Guvern pentru toți fermierii care așteaptă măsurile de sprijin anunțate de Ministerul Agriculturii. În ședința de astăzi, miercuri – 19 august, niciuna dintre Ordonanțele de Urgență cu scheme de sprijin nu a fost aprobată. Ionel Dancă, șeful Cancelariei Prim-ministrului României, a precizat că actele normative prezentate de MADR s-au aflat în ședință la o primă lectură și că nu au avut toate avizele pentru a fi aprobate.
Ministrul Oros ”și-a făcut de lucru” la Tulcea
Deși astăzi se anunța o zi decisivă pentru banii fermierilor, mai ales în ceea ce privește despăgubirile de secetă, ministrul Adrian Oros și-a făcut agenda în așa fel încât nu a participat la ședința de Guvern. Conform informațiilor de pe pagina personală, ministrul Oros s-a aflat într-o vizită ordinară (nefiind legată de niciun eveniment la zi), în județul Tulcea. În locul său, la ședința de Guvern a mers secretarul de stat George Scarlat cu care premierul Ludovic Orban a și avut un schimb de replici.
La finele ședinței de Guvern, deși George Scarlat a reușit să pună pe ordinea de zi Ordonanțele de Urgență cu banii fermierilor, niciun act normativ de sprijinire a agriculturii nu a fost adoptat. Nu pentru că pentru că cineva s-ar fi împotrivit, ci pentru că, conform declarațiilor lui Ionel Dancă, proiectele de la MADR nu aveau toate avizele necesare.
”Au fost discutate în prima lectură și urmează după obținerea tuturor avizelor să fie aprobate în formă finală într-o ședință de Guvern ulterioară mai multe scheme de ajutor de stat, după cum urmează: schema de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine – vorbim despre o schemă de ajutor de stat prin care solicitanții pot beneficia de un ajutor de stat de maxim 100.000 de euro, pentru pierderile suferite ca urmare a pandemiei cauzate de COVID-19, bugetul acestei scheme este de 35,7 milioane lei și numărul de beneficiari este de aproximativ 44.000; la fel în domeniul creșterii porcilor, avem o schemă similară cu un buget de 119 milioane lei, valoarea maximă a ajutorului este de maxim 100.000 de euro per beneficiar; și pentru crescătorii de păsări, schema de ajutor de stat are un buget de 109 milioane de lei, iar pentru cei din sectorul apicol, schema beneficiază de un buget de 50 de milioane de lei pentru aproximativ 24.000 de beneficiari. Tot în primă lectură, MADR a inițiat un proiect de OUG pntru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli care au fost afectați de secetă. Aici vorbim de un număr de beneficiari de aproximativ 34.800, valoarea totală a schemei este de 850 de milioane de lei, iar valoarea maximă a sprijinului este de maxim 925 de lei pe hectar. Toate aceste acte normative pentru acordarea unor ajutoare de stat în domeniul agricol au fost dezbătute în prima lectură și vor fi adoptate în forma finală după obținerea tuturor avizelor”, a declarat Ionel Dancă la finalul ședinței de Guvern.
Din afirmațiile lui Dancă nu reiese un termen clar pentru aprobarea actelor normative de care depind plata despăgubirilor și celelalte scheme de sprijin pentru zootehnie: sectorul bovine, porcine, păsări și apicultură.
RISC MAXIM! AGROINTELIGENȚA TRAGE SEMNALUL DE ALARMĂ!
În contextul în care mâine, joi, 20 august, Birourile Reunite ale celor două Camere din Parlament se vor întâlni pentru a stabili un calendar final al moțiunii, cu prezentarea documentului în plen, de la ora 12.00, nu este exclus ca săptămâna viitoare să fie exprimat un vot privind demiterea Guvernului Orban 2. Dacă moțiunea va trece, actualul Executiv va rămâne în interimat, fără posibilitatea de a mai aproba Ordonanțe de Urgență, inclusiv pe cele de sprijinire a agriculturii. Din acest motiv, adoptarea OUG astăzi este singura metodă de a securiza toate plățile către fermieri!
Abonare
Newsletter
