SCHIMBATĂ DE URGENȚĂ LEGEA SUBVENȚIILOR! O prevedere din Legea subvențiilor, Legea 146/2018, trebuie modificată urgent. Este vorba despre termenul de notificare a fermierilor pentru controlul efectuat în teren de Agenția de Plăți și Intervenție pntru Agricultură (APIA), în vederea acordării subvențiilor solicitate de aceștia. Cum s-a întâmplat și cu prevederea care schimba data istorică, și care trebuie abrogată, și acest articol din Legea subvențiilor APIA încalcă regulamentele europene.
După ce au votat abrogarea articolului care stabilea o nouă dată istorică, 1 ianuarie a anului de cerere, pentru ajutorul național tranzitoriu (ANT) la bovine, sector carne, deputații din Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților au fost anunțați de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Sorin Claudiu Mareș, că trebuie să mai voteze încă o modificare urgentă în Ordonanța 3/2015 care stabilește schemele de plăți din agricultură în perioada 2015-2020. Ordonanța subvențiilor a fost modificată anul trecut printr-o nouă ordonanță, OUG 4/2018, aprobată prin Legea 146/2018. Unele dintre modificări au fost făcute fără să se țină seama, se pare, de regulamentele europene, iar acum Parlamentul trebuie să repare ce încalcă legea europeană.
Articolul din Legea subvențiilor APIA care trebuie modificat urgent este cel privitor la termenul de notificare a fermierilor incluși în eșantionul de control APIA în teren.
Art. 41, indice 1: Fermierii vor fi notificați cu minimum 14 zile înainte, iar în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, cu minimum 48 de ore înainte în vederea pregătirii documentelor necesare controlului, de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, se spune în Legea 146/2018.
Și aș mai face o propunere, tot conform regulamentului european, la articolul 41, indice 1, unde ați spus că fermierii vor fi notificați cu 14 zile înainte. Regulamentul spune că termenul de 14 zile nu trebuie depășit. Deci, cu maximum 14 zile înainte și 48 de ore înainte în loc de minimum, a spus, în ședința Comisiei pentru agricultură, secretarul de stat MADR, Sorin Claudiu Mareș.
Deci, în regulamentul european apare că fermierii trebuie notificați de APIA cu maximum 14 zile înainte de control, în cazul fermelor din vegetal și cu maximum 48 de ore înainte, în cazul fermelor de animale, iar în legea din România aceste termene au devenit minime.
Cum să le punem? 7 zile la fermieri? Că ideea asta era, el (angajatul APIA n.r.) să-l anunțe pe fermier că primește controlul. Asta cu maximum nu-l ajutăm cu nimic pe fermier. Maximum este pentru angajații APIA că ei trebuie să respecte directiva (regulamentul european n.r.), a întrebat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei.
Nu este nicio problemă să punem un timp minim, dar să nu depășim aceste 14 zile și atunci dacă spunem maxim 14 zile și minim 10 zile lucrătoare. Punem zile lucrătoare pentru că în control nu mergem sâmbăta și duminica sau dacă sunt sărbători. Punem minim 10 zile, dar să nu depășească 14 zile. Dar atenție! În cazul controalelor la fața locului cu privire la cererile de ajutor sau de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depășește 48 de ore. Spune Regulamentul european 809. Cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, unde se pot depăși cele 48 de ore. Deci, dacă eu spun că am animalele și nu le pot aduce decât în 3 zile de acolo, este o justificare pentru această activitate. Cel puțin 24 de ore înainte, dar să nu depășim 48 de ore, a mai spus Mareș.
În cele din urmă, deputații au votat ca acest termen de notificare APIA pentru fermieri să fie de minim 10 zile și maxim 14 zile, în cazul fermelor vegetale, fără precizarea că e vorba de zile lucrătoare, și minim 24 de ore și maxim 48 de ore, în cazul fermelor de animale. Legea 146/2018 va fi din nou supusă aprobării plenului Parlamentului, cu ultimele modificări făcute.
Nu ar fi exclus să survină și alte modificări în Legea subvențiilor APIA.
Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/urgenta-la-parlament-termen-schimbat-pentru-subventiile-apia
MILIOANE DE EURO, BLOCATE ÎN MĂSURI PE CARE NU LE ACCESEAZĂ NIMENI! Sunt milioane de euro blocate în măsuri de sprijin din PNDR 2020 pe care nu le cere nimeni! Unele dintre aceste linii de finanțare s-au deschis în decembrie 2018 și până acum, la sfârșitul lui februarie 2019, nu s-a depus nici măcar un proiect.
Ministerul Agriculturii și Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) au posibilitatea legală să transfere sumele alocate pentru anumite măsuri către alte măsuri care sunt foarte accesate de fermieri. De exemplu, transferul milioanelor de euro de la Uniunea Europeană s-ar putea face spre submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 4.1 Investiții în exploatații agricole sau către micii fermieri. În timp ce alocările pentru aceste submăsuri au fost epuizate în câteva ore sau în câteva zile, sunt submăsuri deschise din decembrie 2018 cu alocările de milioane de euro intacte. Niciun proiect depus, nicio cerere. Nimeni nu dorește finanțarea pe aceste submăsuri.
Submăsura 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol. Deschisă pe data de 10 decembrie 2018, are o alocare de 5.819.040 de euro și 0 proiecte depuse, 0 bani ceruți. Ultima strigare este pe data 15.03.2019, la ora 15:59. Atunci se închide sesiunea de depunere a proiectelor.
Submăsura 16.4 Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol, deschisă pe data de 3 ianuarie 2019, beneficiază de o alocare de 4.744.665 de euro. 0 proiecte depuse, 0 sume cerute. Și sesiunea de depunere proiecte se închide abia pe 30 aprilie 2019, la ora 15:59. Au trecut aproape două luni și vor mai trece, probabil, două, timp în care aceste milioane de euro sunt blocate în speranța că le va solicita cineva.
Submăsura 16.4a Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul pomicol. Aceeași situație. Sesiune de depunere a proiectelor deschisă pe 3 ianuarie 2019 și se va închide la 30 aprilie 2019, ora 15.59. Banii pe care nu i-a cerut nimeni sunt în sumă de 6.668.484 de euro.
ITI Delta Dunării - Investiții în crearea si modernizarea infrastructurii de bază la scară mică
Submăsura 7.2 Infrastructură apă/apă uzată - ITI, deschisă pe 21 ianuarie 2019, alocare sesiune este de 5.270.563 de euro, iar plafon depunere proiecte de 7.905.844,5 de euro. 0 proiecte, 0 sume cerute. Sesiunea se închide pe data de 30 aprilie 2019, la ora 15.59.
Lăsăm deoparte liniile de finanțare deschise în februarie 2019. La polul opus, cu fondurile epuizate rapid sunt submăsurile 4.1 Investiții în exploatații agricole, ferma mică și ferma de familie, fermele din sector vegetal zootehnic și cele din zona montană. Banii pentru aceste măsuri de sprijin s-au terminat anul trecut. La fel și sprijinul alocat pentru instalarea tânărului fermier.
Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/transferati-banii-la-micii-fermieri
CÂT E KILOGRAMUL DE MIEL ÎN VIU! După ce Iranul a simplificat condițiile sanitare veterinare pentru importul ovinelor din țările Uniunii Europene, România va trimite 800.000 de ovine în următoarele 6 luni în Iran. Deschiderea exportului ar fi dublat prețul la kilogramul de miel în viu. Până acum, prețul era unul de batjocură, iar crescătorii de ovine din România se plângeau că nu-și scot nici cheltuielile și că sunt în pagubă.
Un crescător de ovine din județul Timiş, Dumitru Bodea, cu o turmă de 1.000 de oi spune că de câteva săptămâni mai multe persoane s-au arătat interesate să îi cumpere mieii, iar 400 sunt deja rezervaţi. Crescătorul spune că odată cu deschiderea exportului s-a dublat prețul pe kilogramul de miel în viu.
“Acum câteva luni era cinci lei kilogramul la berbecuţi şi acum e zece, deci a crescut dublu de când s-a deschis exportul”, a declarat oierul, pentru PRO TV.
În funcţie de cerere, preţul poate ajunge la 15 - 16 lei kilogramul la carcasă şi 10 - 11 lei în viu.
Sandu Năstase este oier în județul Olt și crește oi din rasa Țurcană. Fermierul spune că s-ar bucura dacă ar exista un centru de colectare care să-l ajute să-şi vândă oile. Pentru că nu există un astfel de centru, mulți dintre crescătorii de ovine din România cad victime intermediarilor care iau marfa și, în cel mai bun caz, dau banii peste câteva luni, iar, în cel mai rău caz, crescătorul nu mai vede banii și se alege doar cu paguba.
“Condiția să fie un preț corect pentru că și pe noi ne costă, ca să faci un kilogram de carne de miel în viu cel puțin mă costă 7-8 lei pe kilogram.” A declarat crescătorul pentru PRO TV.
România este al patrulea mare crescător de oi din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea în 2017 a importat carne de 3,5 milioane de euro, potrivit INS. O explicaţie ar fi ca producătorii de mici vor carne de oaie tot anul, iar restaurantele caută carnea din specii nobile.
Traian Gârtan, președinte Asociația Crescătorilor de Animale din Slătioara a declarat: “Noi exportăm materia primă și importăm produsul finit, cred că tot animale noastre se vor întoarce în România, dar ambalate în 100 de grame sau kilogram.”
Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/pretul-mieilor-s-a-dublat-de-cand-s-a-deschis-exportul
EDUCAŢIA este singura cale spre o AGRICULTURĂ real competitivă! E aiurea să ne închipuim că agricultura viitorului se va face fără oameni, doar cu programe şi roboţi!
De aceea, ceea ce am conştientizat, dar mai ales am simţit pe 1 februarie, la Prejmer, în Ţara Bârsei, în cadrul minunat creat de un nou episod din iniţiativa revistei Ferma „Şi eu susţin învăţământul preuniversitar agricol!” (iniţiativă care încearcă să atragă atenţia şi să coalizeze forţele capabile să schimbe paradigma actuală a învăţământului agricol preuniversitar), mi-a permis să văd un pic dincolo de realitatea imediată, visând la un strop de speranţă.
Asta deşi ne confruntăm cu o realitate crudă, care arată jalnic, pornită din sictirul societăţii pentru meseria de agricultor cu ceva ani în urmă. Mai ales din momentul în care importurile ieftine ne-au invadat piaţa, făcând ca agricultura să devină o activitate fără speranţă. Dar şi prin fărâmiţarea terenurilor agricole în urma retrocedărilor. Aşa s-a ajuns ca meseria de agricultor să fie o VINĂ! Oamenii din domeniu s-au trezit în faţa unor realităţi groaznice şi foarte puţini dintre ei au supravieţuit dezastrului. Normal că învăţământul, dar şi cercetarea, au urmat aceeaşi cale.
Aproape fiecare liceu agricol, din cele aproximativ 250 câte erau în funcţiune la Revoluţie, a trecut cam prin acelaşi scenariu. Depopulare, prin neatractivitatea agriculturii, dar mai ales lipsa de interes a factorului politic, mult prea atent la păstrarea unor avantaje date de accesul la decizie, într-o perioadă economică asemănătoare vestului sălbatic. Mai ales prin aservirea Justiţiei. Factual s-a creat loc pentru tot felul de trocuri pe avantaje ilare, privindu-le din perspectiva momentului actual.
Mai pe şleau, s-a înteţit cârdăşia în jumulirea patrimoniului acestor unităţi şcolare care, în marea lor majoritate, existau pe lângă staţiunile şi institutele de cercetare, dar şi pe lângă marile complexe agro-industriale din zona marilor oraşe. De obicei la periferie, acolo unde prin anii 2000 au apărut interesele majore ale extinderii imobiliare. Dar, Doamne iartă-mă, asta o ştim cu toţii!!! Însă şi acum mă doare cel mai mult faptul că mă simt cumva complice şi realizez că acest dezastru s-a produs prin complicitatea noastră ca popor! Iar acum ar trebui să punem cu toţii umărul la reconstruirea învăţământului agricol.
Fermieri, autorităţi şi firme distribuitoare de inputuri şi tehnologie, fiecare dintre voi are nevoie de o resursă umană care să consolideze investiţiile susţinute masiv cu fonduri europene şi, pe alocuri, naţionale!
Petre Daea a tot bătut toba că va trece la MADR aceste licee, pentru a le asigura o altă posibilitate de dezvoltare. Chiar spunea domnia sa că are banii prevăzuţi în bugetul tocmai scăpătat, dar iată că s-a trecut la alt buget şi sper că nu vom pune etc, etc, etc! Probabil a fost mult prea ocupat cu programe electorale mai importante decât să mai cheltuie energie pe dezvoltarea învăţământului. Învăţământ care l-a scos şi pe domnia sa spre alte alternative în viaţă şi chiar spre succesul profesional. Dar ce să-i faci, nu doar actualul Guvern s-a făcut că plouă când a venit vorba de a pune o mână la schimbarea în bine a învăţământului agricol!
E vremea să ne trezim, altfel riscăm să umplem ţara cu meseriaşi din alte ţări!
ANUNȚUL MINISTERULUI AGRICULTURII! 3.000 de capete de bovine vor pleca din România spre Iran, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.
În urma eforturilor Guvernului României și a demersurilor diplomatice din ultima perioadă, schimburile comerciale în domeniul agroalimentar cu Republica Iran înregistrează o evoluție îmbucurătoare, fapt ce este dovedit de deblocarea exporturilor de bovine.
Astfel, în urma negocierilor purtate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România (ANSVSA) și Organizația Veterinară a Iranului s-a ajuns la un acord privind termenii și condițiile pentru realizarea exportului de bovine, în contextul în care România dispune de efective de bovine pentru export, potențial care trebuie valorificat.
În acest sens, membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România au primit o primă ofertă de achiziție pentru 3000 de capete de tauri de carne din Iran, urmând ca oferta să crească semnificativ.
Demersurile au fost inițiate de ambele părți, iar în perioada următoare o delegație a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuțiilor în vederea semnării contractului și vizitarea fermei, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor și a condițiilor de întreținere a acestora.
Exportatorul, o societate comercială din județul Prahova, are vastă experiență în creșterea animalelor și exportul de animale vii, realizând colaborări cu agenți economici din țări membre ale Uniunii Europene, dar și din Orientul Mijlociu.
Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale sprijină astfel de acțiuni și realizează eforturi susținute pentru dezvoltarea exporturilor și consolidarea relațiilor comerciale dintre fermierii români și societățile de achiziție din țările interesate de producția românească, se arată în comunicatul MADR.
Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/liber-la-exportul-animalelor-vii-in-iran
ȘEDINȚA DE GUVERN! Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a declarat astăzi, în debutul ședinței de Guvern, că vor fi aprobate de Executiv două ajutoare de minimis așteptate de fermieri. De asemenea, la începutul lunii martie va fi virată României suma de 175 de milioane de euro pentru subvențiile de care beneficiază fermierii.
Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli, prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta, vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program, care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor.
Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500. De asemenea, începând cu acest an, vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-20221, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro. G
uvernul continuă, așadar, să sprijine agricultura atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură avem o altă veste bună, săptămâna aceasta au intrat în țară aproape 300 milioane de euro pentru susținerea Programului National de Dezvoltare Rurală, ceea ce înseamnă că de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene.
În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din Fondul European de Garantare Agricolă încă 175 de milioane de euro pentru fermieri. Toate aceste sume se adaugă celor 6 miliarde de euro, încasați în perioada 2017-2018. Astfel, România este a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48%, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, la începutul ședinței de Guvern, ținută astăzi, 27 februarie.
Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/premierul-viorica-dancila-anunt-despre-subventiile-fermierilor
OFICIAL! Guvernul României a aprobat, în ședința de astăzi, un nou ajutor de minimis pentru fermierii români, în cuantum de 1.000 de euro/hectar. AGROINFO vă pune la dispoziție toate informațiile necesare pentru solicitarea acestui ajutor acordat de la bugetul de stat.
Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor/ întreprinderilor unice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susținerea producției de usturoi.
BENEFICIARII
a) producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil în anul de comercializare a producției de usturoi;
b) producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.182/2016;
c) producătorilor agricoli persoane juridice.
Cererile se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 15 mai.
CONDIȚII DE ACORDARE AJUTOR!
Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de usturoi, beneficiarii care solicită ajutoare de minimis conform prevederilor hotărârii, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:
a) să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placa indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția ,,Program susținere usturoi, anul........, beneficiar numărul ……………., Direcția pentru agricultură a județului……………./Municipiului București”;
b) să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp, de pe suprafața prevăzută la litera a);
c) să fie înregistrati în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi în anul de cerere.
d) să facă dovada producţiei realizate potrivit prevederilor lit. a) şi b) prin documente justificative.
Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 4.650 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a 1.000 euro/ha, fără a depăși valoarea maxima de 15.000 euro/trei exercitii financiare/beneficiar, prevăzută la art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.
Plata se acordă proportional cu suprafața efectiv cultivată.
„Programul de susținere a producției de usturoi” se desfășoară pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2019 – 2021.
Anual, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin hotărâre a Guvernului se aprobă sumele necesare schemei de ajutor de minimis.
Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2019 sunt în sumă de maxim 9.300.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maxim 2.000.000 euro, şi se asigură din bugetul pe anul 2019 repartizat de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", articolul 51.01 "Transferuri curente", alineatul 51.01.01 "Transferuri către instituţii publice", direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, care asigură sumele necesare acordării schemei de la capitolul 83.10 "Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 40 "Subvenţii", articolul 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli.
Până la publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2019, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata sumelor aferente implementării ajutorului de minimis se realizează în condițiile art.37 alin. (1) din Legea nr.500/2002.
ACTE NECESARE
a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;
b) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum şi copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică, după caz;
c) dovadă cont activ bancă/trezorerie;
d) adeverinţa în original, care să ateste, conform înscrisurilor din registrul agricol, suprafaţa de teren utilizată de solicitant în anul de cerere, în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosinţă asupra terenului în cauză;
e) declarație pe propria răspundere
În situaţia în care solicitantul deţine în exploataţie suprafeţe de teren care sunt situate în judeţe diferite, acesta poate formula cereri de înscriere în Program, care se depun la fiecare dintre direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, unde se găsește suprafața deținută.
În situația în care se constată că solicitantul a depus cereri pe raza mai multor județe, reprezentanții direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, decid asupra solicitărilor formulate, urmând ca plata să fie efectuată la nivelul structurii unde a fost solicitată suprafața cea mai mare, după transmiterea tuturor documentelor.
Pentru obținerea sprijinului, solicitanții înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a producției de usturoi și verificați au obligația să depună la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, documente justificative care să ateste valorificarea producției de usturoi obținute pe teren, până la data de 29 noiembrie, inclusiv, a anului de cerere.
Valorificarea producţiei se face în perioada 1 iulie - 29 noiembrie, inclusiv, a anului de cerere.
Documentele justificative sunt bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.
IMPORTANT! Se interzice acordarea de ajutor de minims în temeiul prezentei hotărâri solicitanților a căror suprafață de culturi de usturoi este obținută prin divizarea unei exploatații existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeţei, cu excepţia succesiunilor şi a contractelor de vânzare.
APROBATĂ DE EXECUTIV! Guvernul României a aprobat, în ședința de astăzi, 27 februarie, o hotărâre prin care se acordă și în acest an subvenția de 3.000 de euro/1.000 mp de tomate cultivate în spații protejate.
Potrivit acestei hotărâri, schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea produsului tomate în spații protejate.
BENEFICIARI
a) producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil până la data plății ajutorului de minimis;
b) producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;
c) producătorilor agricoli persoane juridice.
O suprafață de teren cultivată cu tomate în spații protejate poate face obiectul schemei de ajutor de minimis o singura dată pe an.
CONDIȚII DE ELIGIBILITATE!
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, beneficiarii care solicită ajutoare de minimis conform prevederilor prezentei hotărâri, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:
a) să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă-indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția "Program susținere tomate, anul 2019, beneficiar numărul ....., Direcția pentru Agricultură a Județului .........../Municipiului București";
b) să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp;
c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativteritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;
d) să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative privind comercializarea producției.
Valorificarea producției se face în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie - 20 decembrie inclusiv.
Producătorii agricoli înscriși în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, care comercializează tomatele în spații de vânzare precum: piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante, poartă elemente de identificare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, asigură și pun la dispoziția producătorilor agricoli elementele de identificare necesare.
Cheltuielile aferente emiterii și distribuirii elementelor de identificare se asigură din resursele financiare cuprinse în bugetele aprobate direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București.
Valoarea sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 13.991.4 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2018.
Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, pe durata Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, în anul 2019, după îndeplinirea obligației
Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maxim 233.190 mii lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maxim 50.000 mii euro și se asigură din bugetul pe anul 2019 repartizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice", articolul 51.01 "Transferuri curente", alineatul 51.01.01 "Transferuri
către instituții publice", direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, care asigură sumele necesare acordării schemei de la capitolul 83.10 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", titlul 40 "Subvenții", articolul 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli.
ACTE NECESARE
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, beneficiarii depun o cerere de înscriere în program prin care solicită înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de următoarele documente:
a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;
b) copie a atestatului de producător;
c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică, după caz;
d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;
e) adeverința în original, care să ateste, conform înscrisurilor din Registrul agricol, suprafața de teren cu spatii protejate utilizată de solicitant, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;
f) declarație pe propria răspundere.
Cererea se depune până cel târziu la data de 20 martie inclusiv, pentru producția valorificată în perioada ianuarie-mai, respectiv 15 septembrie, inclusiv, pentru tomatele valorificate în perioada noiembrie – 20 decembrie.
Documentele prevăzute la lit. a) și c) sunt prezentate în original și în copie, în vederea certificării de către reprezentantul direcției pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul".
În situația în care solicitantul deține în exploatație suprafețe de teren care sunt situate în județe diferite, acesta poate formula cereri de înscriere în program, care se depun la fiecare dintre direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, unde se găsește suprafața deținută.
În situația în care se constată că solicitantul a depus cereri pe raza mai multor județe, reprezentanții direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București decid asupra solicitărilor formulate, urmând ca plata să fie efectuată la nivelul structurii unde a fost solicitată suprafața cea mai mare, după transmiterea tuturor documentelor.
Pentru obținerea sprijinului, solicitanții înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate și verificați au obligația să depună la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București documente justificative care să ateste comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate, până la data de 27 decembrie 2019 inclusiv.
Documentele justificative sunt bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.
Solicitanții ale căror sume aprobate nu reprezintă echivalentul în lei al sumei de 3.000 euro nu sunt eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis, conform prevederilor prezentei hotărâri.
Ajutorul de minimis acordat în temeiul prezentei hotărâri este avut în vedere pentru a fi dedus din orice schemă viitoare de ajutor de minimis acordată pentru aceleași costuri eligibile, dacă un astfel de cumul ar depăşi intensitatea/valoarea maximă stabilită pentru respectivul ajutor de minimis.
IMPORTANT! Se interzice acordarea de ajutor de minimis în temeiul prezentei hotărâri solicitanților a căror suprafață de culturi de tomate în spații protejate este obținută prin divizarea unei suprafețe cu spatii protejate existentă la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeței, cu excepția succesiunilor și a contractelor de vânzare.
Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/veste-buna-de-la-guvern-subventia-care-se-acorda-si-in-acest-an
DECIZII GUVERN! Executivul a aprobat, în ședința de astăzi, 27 februarie, prelungirea termenelor de execuție ale contractelor de finanțare din bani europeni. O altă decizie legată de banii europeni este introducerea unui nou tip de cheltuieli eligibile necesare combaterii măsurilor de prevenire și combatere a pestei porcine africane.
Astăzi a fost aprobată Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.
Principalele schimbări aduse de acest act normativ vizează introducerea unui nou tip de cheltuieli eligibile necesare combaterii măsurilor de prevenire și combatere a pestei porcine africane, aferente Măsurii 5 și submăsurii 7.4. Pentru a veni în sprijinul potențialilor beneficiari, conform prevederilor Regulamentului 1305/2013, cheltuielile sunt eligibile chiar dacă au fost efectuate înainte de depunerea cererii de finanțare, dar nu mai devreme de data recunoașterii oficiale de către autoritățile competente a producerii fenomenului epizootiei de Pestă Porcină Africană (PPA) din România, respectiv 31 iulie 2017. Aceasta este excepție de la regula declarării eligibile a cheltuielilor după data depunerii cererii de finanțare/deciziei de finanțare, prevăzută la art. 8 alin. (1), lit. a) din HG nr. 226/2015, cu modificările și completările ulterioare. Menționăm că, modificările aduse asupra Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 au fost deja aprobate de către Comisia Europeană, prin Decizie.
O altă modificare adusă de noul act aprobat astăzi o reprezintă prelungirea termenelor de execuție ale contractelor de finanțare, astfel încât proiectele de investiții să poată fi realizate. Prelungirea termenelor de execuție se va efectua în termenele stabilite prin procedurile AFIR aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și în condițiile legislației în vigoare.
De asemenea, se introduc dispoziții tranzitorii, în sensul aplicării dispozițiilor hotărârii de Guvern și contractelor de finanțare pentru proiectele de investiții, încheiate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, aflate în derulare la data intrării în vigoare a hotărârii, prin modificarea acestora, în condițiile legii, conform HG nr. 226/2015, prin acordul de voință al părților contractante.
Facem precizarea că modificările aprobate prin acest act normativ au impact asupra beneficiarilor publici și privați ai măsurilor din PNDR 2014-2020.
Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/decizia-guvernului-pentru-contractele-de-finantare-afir
Locuințele unor persoane bănuite că ar fi înșelat mai mulţi producători agricoli din județul Alba au fost percheziționate, astăzi, marți – 19 februarie, de către polițiști. Indivizii vizați de anchetă ar fi achiziţionat cereale în valoare de 400.000 de lei de la fermierii din județ fără să plătească contravaloarea acestora.
Potrivit IPJ Alba, perchezițiile au avut loc în municipiile Bucureşti, Constanţa şi Călăraşi, la locuinţele a șase persoane bănuite de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată şi la sediile societăţilor comerciale administrate de aceştia
Din cercetări a rezultat faptul că, în luna noiembrie 2018, cele șase persoane ar fi indus în eroare șapte producători de cereale din judeţul Alba, folosindu-se de calitatea falsă de reprezentanţi ai unei societăţi comerciale şi ar fi contractat cumpărarea de cereale, iar pentru a crea convingerea persoanelor vătămate că s-a achitat contravaloarea acestora, le-ar fi prezentat ordine de plată, întocmite online, emise pe un cont bancar ce aparţine unei alte societăţi comerciale care nu avea lichidităţi.
Prejudiciul cauzat celor șapte păgubiţi a fost estimat la 413.834 lei, scrie alba24.ro.
Poliţiştii vor pune în executare șase mandate de aducere, persoanele vizate urmând să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, pentru audieri şi dispunerea măsurilor legale.
Sursa https://agrointel.ro/110604/fermieri-inselati-de-o-retea-de-falsi-traderi-de-cereale/