Super User

Super User
Criză de lapte românesc! Un lider din sectorul de creștere a bovinelor atrage atenția asupra unui fenomen care s-a extins în toată țara: dispariția micilor cresctori de vaci de lapte, dar și de vaci de carne. Motivele pentru care crescătorii renunță țin de condițiile impuse de autorități, dar și de prețurile mici ce se oferă atât pe litrul de lapte, cât și pe kilogramul de carne de vită. ”Singura specie care înregistrează creștere numerică este oaia, celelalte specii sunt în scădere accentuată, și nu vorbesc despre suine, pentru că acolo este marele dezastru național cu peste porcină africană. La specia bovine înregistrăm constant scăderi în ultimii 30 de ani și s-a ajuns de la 7 milioane de capete să mai avem la ferme undeva la sub un milion. S-au luat niște măsuri, sprijinul acesta cuplat oarecum a reușit să stagneze declinul speciei, dar nicidecum să redreseze specia, atât numeric, cât și ca producție de lapte și carne. Cauza este conceptul greșit, pe care i l-am și transmis noului ministru al Agriculturii, pentru că sprijinul acesta cuplat este condiționat de controlul oficial și de registrul genealogic, lucru până la un punct bun. Dar, dacă nu vom separa fermele de reproducție de fermele de producție, nu se vor putea obține producții bune care să le asigure fermierilor eficiență economică. Pentru că este absolut necesar să se facă metisarea raselor, adică să vin peste Bălțata Românească cu un material seminal provenit dintr-o rasă mai productivă, pentru a spori producția de lapte. Vă dau un exemplu de săptămâna trecută, un procesator de lângă Cluj, cu care eu lucrez în condiții foarte bune, m-a rugat să îl ajut să mai cumpere o mie, două mii de litri de lapte de la fermieri. Vă spun sincer că am luat legătura cu jumătate din Transilvania și nu am reușit să mai găsesc lapte. Deci nu există lapte, producția este în scădere și nu se reface. Același lucru se întâmplă și pe carne și asta pentru că prețul nu este reglementat”, a declarat pentru publicația Național fermierul clujean Dorel Secară, vicepreședintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Situația nu este mai bună nici în sectorul cărnii de vită, acolo unde fermierii români primescu sume derizorii în comparație cu nivelul de prețuri din alte state europene. ”Dacă eu țin vacă de carne și o vând cu 3 euro carcasa sau cu 2,5 euro când pe piața europeană carcasa de vită se vinde cu 5-6 euro, eu nu voi fi niciodată profitabil. Și asta pentru că suntem la mâna unor speculanți din zona abatoarelor. Noi vom putea crește bovine doar dacă se va reglementa prețul. Dacă eu țin doi ani de zile o vacă și o vând cu 3.500 de lei nu îmi acopăr nici măcar costurile. Practic de la noi se cumpără carnea de vită cu 11 lei kilogramul, iar în magazine se vinde cu 27-28 de lei. Dar oricum, în magazinele din România nu se găsește carne de vită din producția internă. Lapte, nici atât, pentru că micii producători au fost anihilați, distruși efectiv. În localitatea unde am eu ferma, după Revoluție, efectivul de bovine al satului era de 800 de capete, astăzi este de 25. Oamenii nu mai cresc vite, pentru că laptele a avut un preț foarte mic, activitatea este foarte dificilă, ANSVSA-ul impune niște condiții draconice, să scoți animalele în afara satului, de parcă ar fi ciumate, nu ai voie să crești mai mult de trei capete în interior, trebuie să ai platforme de gunoi nu știu cum, care greu se pot realiza și cu investiții foarte mari. Iar micul producător care are 20 de litri de lapte pe zi primește sub un leu pe litru și atunci nu mai este interesat să crească vite”, a mai precizat Dorel Secară.

Sursa

https://agrointel.ro/124319/criza-de-lapte-romanesc-dorel-secara-fermier-micii-producatori-au-fost-anihilati-distrusi-efectiv/

 


07 Noi 2019

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.082 lei în luna septembrie a acestui an, în creştere faţă de luna precedentă cu 38 lei (1,2%), iar valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7108 lei), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. La polul opus, cele mai mici venituri salariale medii nete au fost înregistrate în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1762 lei).
Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.041 lei, cu 60 lei (1,2%) mai mare decât în luna august 2019.

Pe de altă parte, comparativ cu luna septembrie 2018, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%.

"În luna septembrie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna august 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru "Ziua petrolistului"), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice", precizează INS.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 21,8%, respectiv în fabricarea produselor din tutun, cu 17,6%.

Scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna august 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Acesteat au fost cauzate și de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările în unele activităţi economice, de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, se mai arată în comunicatul INS.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia minereurilor metalifere, cu 5,2%, şi în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia cărbunelui superior şi inferior, industria metalurgică, transporturi pe apă, între 3% şi 4%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării plăţii unor drepturi salariale ce nu se acordă pe perioada concediilor de odihnă, astfel: învăţământ (8,5%, inclusiv acordarea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice) şi administraţie publică (1,2%). Câştigul salarial mediu net a înregistrat o uşoară scădere faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,9%).

Indicele câştigului salarial real a fost 110,8% pentru luna septembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% pentru luna septembrie 2019 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 212,8%, cu 2,4 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2019.

 

Sursa

https://m.jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/piata-muncii/salariul-mediu-net-a-fost-de-3-082-lei-in-luna-septembrie-826628.html

 

Cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va crește cu aproape jumătate de miliard de euro în 2019, plasând agricultura printre sectoarele strategice ale economiei românești, conform estimărilor specialiștilor KeysFin.
Cu toate acestea, rezultatele ar fi putut fi mai bune, în cazul în care condițiile meteo ar fi fost mai prielnice. Astfel, dacă în 2018 producția agricolă a României atingea maxime istorice, înregistrând recorduri la grâu și porumb, anul acesta statisticile arată o scădere față de anul precedent, nu numai în cazul agriculturii autohtone, ci și la nivel european, ca urmare a condițiilor climatice extreme.
„România ocupă un loc de frunte în ierarhia clasamentului european la producția agricolă, iar cifra de afaceri și profitul companiilor locale reprezintă un barometru la fel de bun pentru reușitele agriculturii românești. Chiar dacă nu toate companiile din domeniu folosesc drone și alte tehnologii moderne pentru a supraveghea și proteja culturile agricole, investițiile și programele derulate în acest sector, atât de autorități, cât și de entități private, au vizat schimbări utile, care au contribuit din plin la dezvoltarea agriculturii românești, așa că echipa noastră de experți prevede o creștere a acestui sector și în 2019, cu aproximativ 5% față de totalul cifrei de afaceri din 2018 a companiilor din domeniu” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
În 2018, cifra de afaceri a companiilor locale din domeniul agriculturii a atins 43 miliarde lei, înregistrând o creștere de 14,7% comparativ cu rezultatele din 2014, conform celor mai recente date analizate de specialiștii KeysFin.
În topul celor mai mari companii cu profil agricol s-a situat REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018. Clasamentul este completat de SMITHFIELD ROMÂNIA SRL (868 milioane lei), urmat de PROMAT COMIMPEX SRL (715 milioane lei), AGRO-CHIRNOGI SA (698 milioane lei) și TRANSAVIA SA (597 milioane lei).
Cei mai importanți 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,8 miliarde lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2018.

ROMÂNIA CONTINUĂ SĂ BATĂ RECORDURI ÎN AGRICULTURĂ
Producția vegetală din România a crescut în ultimii cinci ani cu 26%, ajungând la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul al 6-lea în UE, în 2018, cu aproape 6% din total.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în ciuda fenomenelor hidro-meteorologice periculoase , anul trecut România ocupa primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce privește suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, de 18,7 milioane de tone.
Mai mult, România a raportat anul trecut cea mai mare producție de floarea soarelui din UE, de 3 milioane de tone, fiind urmată în clasament de țări precum Bulgaria, Ungaria, Franța și Spania.
De asemenea, România a înregistrat 7,3% din totalul producției de grâu la nivelul UE, adică 10,1 milioane de tone, clasându-se astfel pe locul al 4-lea, după Franța, Germania și Marea Britanie.
În cazul producției de soia boabe, România ocupă poziția a doua atât din punctul de vedere al suprafeței cultivate cât și din cel al producției, realizând peste 16% din totalul UE.

 

PESTE 50% DIN COMPANIILE DIN DOMENIU ÎNREGISTREAZĂ PROFIT
În ciuda provocărilor care țin de condițiile meteorologice impredictibile sau de accesul dificil la finanțare, din cele peste 23.500 de companii care activează în sectorul agricol, aproximativ 13.600 (58%) au înregistrat profit, 7.200 (30,5%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul în 2018.
Deși profitul net însumat al sectorului a fost de 4,9 miliarde lei, cu 61% mai mare decât în 2014, acesta a scăzut în comparație cu anul precedent, fiind cu 14% sub nivelul din 2017.

În plus, agricultura devine un sector din ce în ce mai stabil, lucru demonstrat prin scăderea numărului insolvențelor cu 18% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Totuși, în contextul tendinței de încetinire a economiei globale, specialiștii KeysFin preconizează pentru 2019 o stabilizare a numărului insolvențelor a companiilor cu profil agricol din România la puțin peste 300.

LUCRĂTORII ÎN AGRICULTURĂ LA MARE CĂUTARE
În ultimii ani, accelerarea procesului de migrare pentru o remunerație net superioară celei din țară și absența unor măsuri consistente pentru a-i motiva pe muncitorii din agricultură să rămână acasă au dus la un deficit major al forței de muncă în agricultură, care este acoperit cu greu de angajatori.

Astfel, forța de muncă în sectorul agricol a scăzut cu 7,4% față de 2017 și cu 2,8% comparativ cu 2014, până la 121.400 angajați. În acest context, dar și ca urmare a deciziilor de majorare a salariului minim, costul mediu pentru un angajat în agricultură a crescut în ultimii cinci ani cu 74%, Creșterea este de 4 ori mai rapidă decât cea înregistrată la nivelul productivității muncii, evoluție ce trebuie interpretată ca un risc pe termen mediu, cu impact asupra competitivității, în opinia analiștilor KeysFin.
Un alt semnal de alarmă este dat și de faptul că peste 9.700 de companii agricole (aproape 42%) nu au avut angajați în 2018.

HARTA AGRICULTURII ROMÂNEȘTI
Potrivit datelor KeysFin, în 2018, lider în topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii a fost București (9% din total). Companiile înregistrate în capitală au însumat 3,9 miliarde lei, urmate de Timiș (7,2%), Călărași (5,3%), Constanța (5%) și Satu Mare (4,4%).
Cele cinci județe au generat împreună o cifra de afaceri de 13,3 miliarde lei, reprezentând 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.

TRENDURI ÎN AGRICULTURĂ
Deși agricultura tradițională este încă preferată metodelor moderne, România se aliniază directivelor europene și implementează de ani buni măsuri care încep să schimbe fața agriculturii autohtone și care o fac să rămână un contributor constant și performant la nivel european.
La baza acestor schimbări au stat o serie de măsuri realizate prin intermediul programului PNDR 2014-2020, care a avut la bază acordarea de fonduri nerambursabile agricultorilor români în vederea modernizării și extinderii exploatațiilor agricole, dar și sprijinirea instalării tinerilor fermieri, mărirea suprafeţelor irigate sau implementarea unor măsuri de protecţie antigrindină, contribuind astfel la creșterile raportate în domeniul agricol, în ciuda unor fenomene mai mult sau mai puțin predictibile.

Pe de altă parte, organizarea unor evenimente precum INDAGRA, care aduc în prim-plan agricultura, dar și noutățile în materie de tehnologii agricole, îl conectează pe agricultorul român mai mic sau mai mare la realitățile internaționale, dar și la evoluțiile din acest sector.
Este de remarcat totodată și tendința agricultorilor de a acorda din ce în ce mai multă atenție mecanismelor de promovare a produselor locale, vizibilă atât la nivelul parteneriatelor cu marile lanțuri de magazine cât și al atestatelor de recunoaștere internațională.

*Definim sectorul agricol ca fiind format din toate companiile care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: Cultivarea plantelor și creșterea animalelor – 011, 012, 013, 014, 015, 016, 017 ; Piscicultura – 031, 03; Silvicultura – 021, 022, 023, 024.

Sursa

https://www.curentul.info/economic-financiar/agricultura-romaneasca-va-creste-cu-jumatate-de-miliard-de-euro-in-2019/

 

 

În luna septembrie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.041 lei, cu 60 lei (1,2%) mai mare decât în luna august 2019, se arată într-o informare a Institutului Național de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.082 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 38 lei (1,2%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.108 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.762 lei). Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7% . Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 212,8%, cu 2,4 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2019. Câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.

 

În luna septembrie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna august 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din
unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 21,8% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv 17,6% în fabricarea produselor din tutun; între 5,0% şi 10,0% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de editare, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de servicii anexe extracţiei, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor; între 2,5% şi 4,5% în fabricarea produselor textile, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi terestre şi transporturi prin conducte.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna august 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările în unele activităţi economice, de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 5,2% în extracţia minereurilor metalifere; între 3,0% şi 4,0% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), intermedieri
financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia cărbunelui superior şi inferior, industria metalurgică, transporturi pe apă.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării plăţii unor drepturi salariale ce nu se acordă pe perioada concediilor de odihnă, astfel: învăţământ (8,5%, inclusiv acordarea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice) şi administraţie publică (1,2%). Câştigul salarial mediu net a înregistrat o uşoară scădere faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,9%).

Sursa

https://www.cotidianul.ro/cu-cat-au-crescut-castigurile-salariale-intr-un-an-de-zile/

 

 

Petre Daea a reacționat, pentru DC News, după ce actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că nu va susține „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”.

La scurt timp după ce a fost învestit în funcția de ministru al Agriculturii, clujeanul Adrian Oros a anunțat că nu va susține „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”, proiect demarat în timpul fostului ministru Petre Daea. Acesta a reacționat, în exclusivitate pentru DC News, spunând că:

'Este un proiect al României. Nu înțeleg argumentele domnului ministru în a nu susține un proiect al țării, cerut de fermieri și necesar lanțului agricol. Este un proiect care completează politica agricolă a României. Ar fi o mare greșeală dacă ar desființa Casa de Comerț Agroalimentar Unirea. Nu cred că poate decide asta împotriva voinței fermierilor, împotriva voinței pe care o are țara. Este un proiect extrem de important care s-a născut din necesitatea de a fi creat. Ar însemna să pună stop unor căi de promovare a produselor românești și totodată ar pune stop ajungerii pe piață a produselor agricole pe care le fac românii noștri. Cred că există suficiente argumente pentru a menține „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea” care s-a creeat foarte greu. A fost o serie întreagă de opreliști. Desființarea va lansa o serie de întrebări care așteaptă și răspunsuri.' a precizat fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, pentru DC News.

 

Se renunță la un proiect de anvergură?

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea este cea mai mare companie pe care Guvernul Dăncilă a înființat-o în anul 2019, cu un capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul statului român. Până în prezent au fost deschise două magazine cu produse românești, în Sibiu şi în Bucureşti, cu scopul de a promova  produsele locale și tradiționale.

În cadrul unei conferinţe de presă, actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a spus că nu crede în acest proiect, care nu este unul serios și nu poate rezolva problemele din agricultură. Așteptăm o reacție oficială din partea dânsului cu privire la acest subiect.

Ce a declarat Ludovic Orban

"Vremea gostaturilor a trecut. Sigur că pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă şi asupra acestui lucru noi am fost susţinătorii unui proiect legislativ care sperăm să fie pus în practica, de altfel este şi unul dintre punctele care există în programul de Guvernare, dar sincer cred că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de a sigura accesul la piaţă pentru producătorii autohtoni şi dacă aceste reguli sunt respectate nu mai este nevoie să refacem gostaturile de odinioară", a precizat premierul.

Sursa

https://www.dcnews.ro/lovitura-pentru-casa-de-comert-unirea-petre-daea-a-izbucnit_708043.html

 

Cât a descoperit premierul că este deficitul comercial pe produse agricole
 

În primele șapte luni ale anului 2019, țara noastră a înregistrat un deficit comercial pe partea de produse agricole de 1,2 miliarde de euro, a anunțat miercuri, 6 noiembrie 2019, premierul României, Ludovic Orban.

În viziunea sa, deficitul nu este singura problemă, el identificând ca problemă și structura importurilor şi a exporturilor.

„Contribuţia agriculturii la PIB este 4,8% şi considerăm că această contribuţie la PIB, ţinând cont de faptul că România este una dintre ţările cu cel mare potenţial agricol, suntem ca ţară pe locul şase în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, trebuie să crească. De asemenea, după datele de la INS, continuăm să înregistrăm un deficit comercial pe produse agricole, pe anul în curs, pe 7 luni, de 1,2 miliarde de euro şi nu este numai problema deficitului, ci şi a structurii importurilor şi a exporturilor. În continuare, exportăm aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, produse agricole care nu au valoare adăugată înmagazinată, ci pur şi simplu sunt produse primare. În structura importurilor, vedem că este dominată de produse care sunt procesate”, a afirmat prim-ministrul României.

Orban a adăugat că unul dintre obiectivele țării la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti.

„România beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul UE. Pe de altă parte, plăţile la hectar sunt mici, în raport cu plăţile care se acordă la hectar în alte ţări. Unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti. Pe de altă parte, simpla creştere a plăţilor la hectar nu poate să modifice radical structura producţiei agricole, iar aici va trebui, prin Planul Naţional Strategic, să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creşterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel încât să susţinem orice iniţiativă privată care urmăreşte realizarea acestor capacităţi care pot să dezvolte atât cantitativ, cât şi calitativ producţia agricolă, precum şi contribuţia agricolă la realizarea produsului intern brut”, a spus Orban.

Premierul a fost prezent miercuri, 6 noiembrie 2019, la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Sursa

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4230-cat-a-descoperit-premierul-ca-este-deficitul-comercial-pe-produse-agricole.html

 

 
 

EXCLUSIV  LOVITURĂ pentru Casa de Comerţ Unirea. Petre Daea a IZBUCNIT

 
 
 
Andrei Itu / 07 noi 2019 / 10:51 Salveaza PDF Comentarii
 
 

Petre Daea a reacționat, pentru DC News, după ce actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că nu va susține „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”.

 
 
 

La scurt timp după ce a fost învestit în funcția de ministru al Agriculturii, clujeanul Adrian Oros a anunțat că nu va susține „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”, proiect demarat în timpul fostului ministru Petre Daea. Acesta a reacționat, în exclusivitate pentru DC News, spunând că:

'Este un proiect al României. Nu înțeleg argumentele domnului ministru în a nu susține un proiect al țării, cerut de fermieri și necesar lanțului agricol. Este un proiect care completează politica agricolă a României. Ar fi o mare greșeală dacă ar desființa Casa de Comerț Agroalimentar Unirea. Nu cred că poate decide asta împotriva voinței fermierilor, împotriva voinței pe care o are țara. Este un proiect extrem de important care s-a născut din necesitatea de a fi creat. Ar însemna să pună stop unor căi de promovare a produselor românești și totodată ar pune stop ajungerii pe piață a produselor agricole pe care le fac românii noștri. Cred că există suficiente argumente pentru a menține „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea” care s-a creeat foarte greu. A fost o serie întreagă de opreliști. Desființarea va lansa o serie de întrebări care așteaptă și răspunsuri.' a precizat fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, pentru DC News.

 

Se renunță la un proiect de anvergură?

 

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea este cea mai mare companie pe care Guvernul Dăncilă a înființat-o în anul 2019, cu un capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul statului român. Până în prezent au fost deschise două magazine cu produse românești, în Sibiu şi în Bucureşti, cu scopul de a promova  produsele locale și tradiționale.

În cadrul unei conferinţe de presă, actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a spus că nu crede în acest proiect, care nu este unul serios și nu poate rezolva problemele din agricultură. Așteptăm o reacție oficială din partea dânsului cu privire la acest subiect.

Ce a declarat Ludovic Orban

 

"Vremea gostaturilor a trecut. Sigur că pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă şi asupra acestui lucru noi am fost susţinătorii unui proiect legislativ care sperăm să fie pus în practica, de altfel este şi unul dintre punctele care există în programul de Guvernare, dar sincer cred că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de a sigura accesul la piaţă pentru producătorii autohtoni şi dacă aceste reguli sunt respectate nu mai este nevoie să refacem gostaturile de odinioară", a precizat premierul.

Sursa

https://www.dcnews.ro/lovitura-pentru-casa-de-comert-unirea-petre-daea-a-izbucnit_708043.html

 

România, poartă de acces a afaceriștilor turci la subvențiile UE pentru agricultură
 

Investitorii turci care fac afaceri la noi în țară au avantajul înființării unor firme care devin parte a blocului comunitar şi, astfel, pot beneficia inclusiv de dreptul de a achiziţiona teren agricol şi de a primi subvenţii europene în agricultură, a mărturisit, marţi, 5 noiembrie 2019, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în mesajul transmis oamenilor de afaceri turci participanţi la Forumul de Afaceri România - Turcia.

„Avantajul dumneavoastră, a oamenilor de afaceri din Turcia, care deschideţi o societate în România: ea devine societate a Uniunii Europene, nu doar a României, şi veţi beneficia de absolut toate avantajele care decurg din acest lucru. Aş da exemplu din agricultură, unde o societate cu 100% capital turcesc, dar înregistrată în România, poate, de a doua zi, să achiziţioneze teren agricol şi, de a treia zi, să beneficieze de subvenţiile europene în agricultură. Şi sunt foarte multe societăţi în România care beneficiază de acest lucru, societăţi chiar cu capital turcesc”, a precizat oficialul CCIR.

Omologul său, Suleyman Kozuva, a adăugat, la rândul său, că relaţiile dintre România şi Turcia depăşesc sfera schimburilor comerciale.

„Relaţiile dintre Turcia şi România nu se rezumă numai la cele economice. Ţările noastre sunt implicate într-un dialog real şi pe plan social, politic şi cultural. România reprezintă, de foarte mult timp, un adevărat partener de afaceri pentru Turcia. Produsele noastre din domeniile auto, agricultură şi industrie sunt foarte bine primite pe piaţa din România şi suntem siguri că există un potenţial foarte mare de creştere. Evenimentul de astăzi ne va oferi încă o dată posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale şi, totodată, de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei.

Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale, respectiv al X-lea partener la export şi al VII-lea la import, potrivit CCIR. România este, de asemenea, unul dintre partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import.

Sursa

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4227-romania-poarta-de-acces-a-afaceristilor-turci-la-subventiile-ue-pentru-agricultura.html

 

Orban nu-l mai vrea pe Brănescu șef la ANSVSA
 

Potrivit anunțului public făcut în sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către premierul Ludovic Orban, miercuri, 6 noiembrie 2019, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, are zilele numărate, iar în prezent se derulează o procedură pentru a identifica un candidat serios.

„Are zilele numărate (n.r. - Geronimo Brănescu, preşedintele ANSVSA). Evident că derulăm o procedură pentru a identifica un candidat serios care să preia răspunderea conducerii ANSVSA. Când îl vom decide, îl vom schimba”, a afirmat șeful Executivului de la București.

Orban a mai adăugat că a i-a solicitat ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să-l invite şi pe preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, la MADR, pentru că „din păcate, există un risc important care să afecteze România ca urmare a nerespectării planului de acţiune privind combaterea pestei porcine africane”.

Chestionat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă în legătură cu măsurile care urmează să fie luate pentru stoparea extinderii pestei porcine africane, Orban a replicat: „Vrem să tratăm cu mare seriozitate acest subiect. De asemenea, trebuie să începem un dialog foarte apăsat cu instituţiile Uniunii Europene”.

„Din păcate, România înregistrează 80% dintre cazurile de pestă porcină africană, ceea ce arată foarte clar o neglijenţă crasă, dacă nu chiar o rea-voinţă în prevenirea şi, ulterior, în combaterea pestei porcine. Deocamdată, ministrul Agriculturii a plecat. Va pleca şi presedintele ANSVSA. În măsura în care se vor constata şi alţi responsabili, vor pleca şi ei, iar dacă au şi o altă formă de răspundere decât cea administrativă sau politică sunt convins că noii conducători de instituţii vor face tot ce depinde de ei pentru a se constata această răspundere. În ceea ce ne priveşte pe noi, vrem să tratăm cu mare seriozitate acest subiect. De asemenea, trebuie să începem un dialog foarte apăsat cu Comisia, cu instituţiile UE, şi să fim serioşi dacă ne-am angajat cu un plan de acţiune cu măsuri clare, cu termene clare, trebuie să ne ţinem de cuvânt, pentru că, altfel, primim interdicţie de a ieşi pe piaţa europeană. Acesta este riscul care ne paşte în momentul de faţă”, a explicat premierul.

Ludovic Orban a mai afirmat că țara noastră se află în această situaţie din cauza „modului criminal în care a fost tratată această pandemie”.

„Şi aşa sectorul de suine este subdezvoltat şi mult sub potenţialul real pe care îl are, că nu poate asigura din consum intern decât 40% din necesarul pe piaţă, dar neglijenţa crasă faţă de avertismentele primite din timp privitoare la riscul apariţiei pestei porcine, iar ulterior modul criminal în care a fost tratată această pandemie, ne-a adus în situaţia asta. Vom lua măsurile care se impun şi, cu siguranţă, ceea ce vom stabili că facem aia vom face”, a adăugat Ludovic Orban.

În cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament, din 29 octombrie, Adrian Oros anunţa că va cere premierului schimbarea conducerea ANSVSA în primele zile după preluarea mandatului, pentru că a demonstrat în doi ani de zile că nu poate face faţă de când pesta porcină africană „evoluează sălbatic la noi în ţară”.

Șeful Guvernului a fost prezent miercuri la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Sursa

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4228-orban-nu-l-mai-vrea-pe-branescu-sef-la-ansvsa.html

 

Premierul despre Casa de Comerț Unirea: „Vremea Gostat-urilor a trecut”
 

Întrebat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă de la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ocazionată de preluarea mandatului de ministru de către Nechita-Adrian Oros, dacă va continua proiectul Casei de Comerț Unirea, premierul în exercițiu, Ludovic Orban, a replicat că vremea Gostat-urilor a trecut.

El a adăugat că România trebuie să asigure condiţii egale de acces la piaţă pentru producătorii autohtoni.

„Vremea Gostat-urilor a trecut. Sigur că, pentru producătorii români, trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă, şi asupra acestui lucru noi am fost susţinătorii unui proiect legislativ care sperăm să fie pus în practică; de altfel, este şi unul dintre punctele care există în programul de guvernare, dar sincer cred că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de a sigura accesul la piaţă pentru producătorii autohtoni şi, dacă aceste reguli sunt respectate, nu mai este nevoie să refacem gostaturile de odinioară”, a mărturisit premierul, miercuri, 6 noiembrie 2019.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că, joi dimineaţa, Corpul de control va verifica toate plăţile, inclusiv legalitatea plăţilor în cazul evenimentului din 9 octombrie 2019, de la Romexpo, unde au fost aduşi mii de fermieri.

„Mâine dimineaţă (n.r. - joi, 7 noiembrie 2019), Corpul de control va verifica toate plăţile efectuate, legalitatea tuturor acestor plăţi, inclusiv plata evenimentului din 9 octombrie de la Romexpo, lansarea candidaturii doamnei Viorica Vasilica Dăncilă”, a spus ministrul de resort.

Tot în acest context, Orban a mai adăugat că „se ştie foarte clar că unităţile din subordinea Ministerului Agriculturii, directorii judeţeni au fost obligaţi să vină cu angajaţi sau cu fermieri pe care îi controlau cu forţa”.

„I-au adus să participe la un eveniment politic şi sperăm să aibă şi curajul să recunoască acest lucru”, a menţionat Orban.

Prim-ministrul Ludovic Orban a fost prezent, miercuri, la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Sursa

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/ultimele-noutati/item/4229-premierul-despre-casa-de-comert-unirea-vremea-gostat-urilor-a-trecut.html

 

Pagina 48 din 56
giweather joomla module

Go to top