Lucian Buzdugan, directorul general al companiei Al Dahra Agricost, a declarat joi, 31 octombrie, la Agrointeligența SUMMIT 2019 că este foarte îngrijorat de schimbările climatice care s-au abătut asupra țării noastre și apreciază că anul acesta a fost cel mai secetos an de până acum. “Sigur că nu aș dori să insist prea mult, dar cred că va trebui ca tehnologiile noastre să sufere schimbări și probabil că cele mai multe soluții vor fi date pe linie tehnologică și mă bucur că domnul președinte Tabără (Valeriu Tabără – președinte ASAS, n.r.) mă aprobă. Eu cred că mână în mână cu cercetarea, căreia trebuie să îi oferim locul pe care îl merită, și tehnologiile nostre trebuie să se adapteze absolut condițiilor și schimbărilor climatice. Din nou văd pe distinsa doamnă din față (Elena Mateescu – director general al Agenției Naționale de Meteorologie, n.r.), care cu asta se ocupă, și mereu ne avertizează, dar eu, personal, sunt speriat, am parcurs din viața mea cel mai secetos an, 188 (litri pe metru pătrat) în loc de o medie multi-anuală de 488”, a declarat Lucian Buzdugan la Agrointeligența SUMMIT 2019, desfășurat la USAMV București. Directorul Agricost a ținut să sublinieze faptul că în compania pe care o conduce, anul agricol a fost salvat de irigații: “A fost ceva îngrozito. (…) N-aș dori să se repete acest an, în care am reușit numai pentru că am avut irigații și ne-am chinuit să refacem sistemul de irigat. Am ajuns la 65% din suprafață irigată, iar anul acesta vom investi o sumă uriașă, colosală pentru a atinge 92% din suprafață irigată, pentru a avea siguranță”. Pe lână irigații, o altă soluție indicată de Lucian Buzdugan, mai ales celor care nu își pot permite un sistem de irigații, este aceea de a realiza lucrări care să ajute la conservarea apei în sol. “Iată încerc să sugerez o soluție (irigațiile, n.r.), ea nu este simplă, dar foarte simplu este să facem lucrări conservative pentru apă, pentru că nu totul e să ducem apa la plantă, ci să conservăm apa pe care o avem prin lucrări minime ale solului pe care le propăvăduiesc de câțiva ani de acum, de 10 ani și practic avem o experiență extraordinară în acest sens, dovadă că an de secetă cu aceleași producții, însă costuri mai mari, este adevărat. An de secetă, dar tot grâul este răsărit la această dată și arată și grâul și orzul foarte bine. De ce? Pentru că am știut să conservăm apa în sol”, a explicat dr. ing. Lucian Buzdugan la Agrointeligența SUMMIT 2019.

Familie de ciobani, acuzată de trafic cu minori. Trei crescători de ovine din Sibiu și Mureș sunt cercetați pentru trafic de persoane după ce au obligat mai mulți copii să muncească în folosul lor. În plus, ciobanii îi și băteau. Cei trei sunt membri ai unei familii cunoscute de ciobani din Mărginimea Sibiului. Concret, cei trei ciobani sunt acuzaţi că au exploatat băieţi minori, pe care i-au forţat să lucreze în folosul lor la stână şi i-au agresat fizic, unele corecţii fiind aplicate chiar în faţa unor membri ai familiilor lor. Ciobanii sunt membri ai unei familii (Sterp Bebeşelea) cunoscute în domeniul oieritului, în zona Transilvaniei. Doi dintre inculpaţi sunt în arest preventiv din luna septembrie, ca urmare a unei propuneri adresate judecătorilor de către procurori din cadrul DIICOT Alba Iulia. Un al treilea cioban a fost plasat, între timp, sub control judiciar. ”Completul de drepturi şi libertăţi arată că imperativele restabilirii ordinii de drept impun adoptarea celei mai restrictive măsuri preventive, oricare din măsurile alternative prevăzute de lege fiind insuficiente, în această fază incipientă a investigaţiilor, pentru a asigura, în primul rând, buna desfăşurare a urmăririi penale, prin evitarea oricărui risc de efectuare a unor înţelegeri între inculpaţi şi familiile persoanelor vătămate, precum şi de influenţare a martorilor Versiunea expusă de către victime referitoare la comportamentul inculpaţilor este susţinută de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (prezentând relevanţă specială depoziţiile martorilor …), declaraţii care, coroborate cu procesele verbale de investigaţii şi procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul S.C. confirmă faptul că persoanele vătămate au fost ameninţate şi agresate, fiindu-le limitată şi libertatea de mişcare”, se precizează în conţinutul hotărârii prin care inculpaţii au fost arestaţi. Magistratul mai susţine că ”observaţiile inculpaţilor în sensul că în urma efectuării percheziţiei domiciliare din 17.09.2019 nu au fost găsite la stână persoane minore, că pretinsele victime au fost aduse la stânele deţinute de către inculpaţi cu acordul părinţilor, că au revenit în anii următori, prestând muncă până în vara anului 2019, că au fost plătite corespunzător, au beneficiat de condiţii de cazare şi de hrană corespunzătoare şi au deprins îndeletnicirea oieritului, nu reprezintă argumente suficiente, apte să înlăture suspiciunile puternice ce planează asupra inculpaţilor referitoare la agresiunile verbale şi fizice la care au fost supuse persoanele vătămate, la îngrădirea libertăţii de mişcare etc. şi care justifică, fără îndoială plasarea lor în detenţie provizorie”.

Liber la exportul din România către Israel fără vaccinare bluetongue (boala limbii albastre). Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO de către Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România. ACEBOP anunță că pe teritoriul României, vaccinarea împotriva bluetongue se efectuează voluntar, din anul 2014. Datorită implementării unui program bun de monitorizare și supraveghere, a dosarului susținut cu profesionalism de către responsabilul din ANSVSA în relația cu Israel, România a primit liber la exportul de bovine, ovine și caprine către Israel, fără vaccinare. ”Membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) mulțumesc pentru eforturile depuse, care le aduc următoarele beneficii directe: Diminuarea considerabilă a perioadei de carantină înainte de export – de la 60 la 21 de zile și scăderea costurilor de export”, arată ACEBOP. Asociația subliniază că este un câștig national, atât din punct de vedere epidemiologic cât și pentru exportul de animale, care va schimba, sperăm, condițiile de export și către alte state, care solicită încă vaccinarea.

Emil Dumitru este primul secretar de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în echipa ministrului Adrian Oros. Informația vine chiar de la noul șef de la MADR care a mai spus că restul secretarilor de stat vor fi anunțați până la finele acestei săptămâni. ”Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul lor (al secretarilor de stat – n.r.) nu pot încă să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru. Încă nu ne-am decis. Suntem încă în evaluare”, a spus ministrul Agriculturii Adrian Oros, întrebat despre viitoarea sa echipă de secretari de stat. Întrebat și dacă va păstra pe cineva din echipa de secretari de stat care a lucrat cu Petre Daea, ministrul Oros a evitat un răspuns clar: ”Nu știm. Evaluăm și decidem în această săptămână”. De asemenea, Adrian Oros nu a dezvăluit nici dacă în viitoarea sa echipă de la MADR se vor regăsi secretari de stat susținuți de formațiunile politice care au votat în Parlamentul României pentru învestirea Cabinetului Ludovic Orban. Emil Dumitru conduce o fermă de familie în Chiselet, județul Călărași, și în ultimii ani a fost președinte al Federației Naționale PRO AGRO, funcție la care a renunțat în iunie, când s-a ales un nou lider al organizației de fermieri. Vă reamintim că luni, 4 noiembrie, premierul Ludovic Orban și miniștrii săi au primit votul de încredere al Parlamentului. În aceeași seară, primul-ministru și echipa sa au depus jurământul la Palatul Cotroceni, iar de ieri, marți – 5 noiembrie, noii miniștri și-au preluat atribuțiile. La Ministerul Agriculturii, portofoliul a fost preluat de către deputatul PNL Nechita-Adrian Oros, medic veterinar de profesie și fost vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Potrivit site-ului MADR, instituţia a funcţionat în mandatul lui Petre Daea cu patru secretari de stat, respectiv Daniel Botănoiu, Maricel Floricel Dima, Claudiu Sorin Roşu Mareş şi Alexandru Valentin Ţachianu. Singurul care a fost eliberat din funcţie, la cerere, după învestirea noului Guvern, este Maricel Dima.

Prima demisie din echipa lui Petre Daea de la Ministerul Agriculturii! În timp ce la Palatul Cotroceni, noul ministru Adrian Oros depunea jurământul, în Monitorul Oficial apărea prima eliberare din funcție, la cerere. Este vorba despre o cerere depusă chiar astăzi de Maricel Floricel Dima (foto jos) prin care solicită să fie eliberat din funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Plecarea lui Dima din echipa de la MADR este prima care se oficializează în Monitorul Oficial. Tot astăzi, însă, secretarul de stat Daniel Botănoiu a transmis un mesaj de mulțumire către toți cei cu care a colaborat din funcția pe care a ocupat-o la Ministerul Agriculturii. Sunt așteptate și alte demisii și eliberări din funcție începând de mâine, când conducerea Ministerului Agriculturii va fi preluată oficial de Adrian Oros. Anterior votului de învestitură din Parlamentul României, Oros a anunțat că va face o evaluare a echipei din MADR, precum și a angajaților din instituțiile subordonate. Auditul general este necesat, a anunțat noul ministru care suspectează că unii funcționari se dubleză ca atribuții. ”Voi veni cu o echipă la MADR şi vom redimensiona cel puţin aparatul central al ministerului. Vor fi regândite acele compartimente, birouri şi direcţii care se suprapun. Din ce am văzut până acum sunt câteva suprapuneri în atribuţii, în unele compartimente din aparatul central al ministerului, care se suprapun cu cele ale APIA sau AFIR. Voi încerca să sprijin formarea camerelor agricole judeţene. Chiar cred că asta este soluţia ca să avem în fiecare judeţ o Camera agricolă care să preia încet – încet atribuţiile Direcţiilor Agricole, care nu se mai regăsesc decât la noi în ţară. (…) La nivel central sunt 712 angajaţi, nu ştiu cum sunt dispersaţi, deocamdată. O să aflu în primele zile, ce fac, ce nu fac, dacă sunt suprapuneri de atribuţii”, a spus Adrian Oros după ce a primit avizul pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Fermierii crescători de suine reclamă prețuri tot mai mari la purceii pentru îngrășat. Doctorul veterinar Mary Pană, președinte al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), atrage atenția că prețul unui purcel pentru îngrășat este mai mare cu peste 50% decât în urmă cu un an. Datele prezentate de președintele ACEBOP sunt valabile pentru săptămâna 42 din 2019 și indică un preț mediu de 53 de euro pe cap de purcel, la poarta furnizorului. Prețul din prezen este cu 57,8% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2018, arată analiza ACEBOP. În privința carcaselor de porc, scumpirea este de 32,7% față de nivelul de preț de acum un an. Astfel, media de preț (pentru cele două clase S și E), în euro pe 100 de kiloggrame greutate carcasă este în prezent de 184,3 euro.

Sector strategic, alimentele agricole (alături de TIC) reprezintă unul dintre sectoarele cheie ale războiului comercial aflat în desfășurare între SUA și China. Recent, autoritățile chineze au luat măsuri pentru interzicerea tuturor importurilor agroalimentare din SUA, ca răspuns la majorările de tarife anunțate de administrația Trump.

Tensiuni comerciale și tendințe descendente ale prețurilor pentru boabele de soia

Mișcările legate de soia reflectă cel mai bine situația actuală a sectorului agroalimentar. Pentru un produs care este folosit atât pentru consumul uman cât și pentru hrănirea animalelor domestice (la fel ca porumbul sau grâul), boabele de soia au înregistrat o volatilitate crescută a prețurilor cu tendințe de scădere.

Folosind modelul său statistic care prezice prețuri ale produselor selectate, Coface estimează că prețurile pentru soia vor scădea cu 9% în 2019 comparativ cu anul anterior, atât din cauza  tensiunilor comerciale dintre China și Statele Unite cât și pe fondul izbucnirilor grave de pestă porcină africană (ASF). Acest al doilea aspect a determinat producătorii chinezi de carne de porc să sacrifice o mare parte a animalelor lor pentru a limita răspândirea, și astfel să ajungă să cumpere mai puțină soia pentru a le hrăni.

În același timp, situația a avut un impact direct asupra producției globale de carne de porc, din care o jumătate este generată de China. Consumatorii chinezi vor trebui așadar să recurgă la alte proteine animale, cum ar fi puiul sau vita, ceea ce va conduce la o cerere crescută către exportatori globali majori, cum ar fi Argentina și Brazilia.

O altă consecință a tensiunilor comerciale dintre SUA și China pentru sectorul agroalimentar este transformarea „rutelor de export” pentru anumite materii prime, inclusiv boabele de soia și carnea de porc. Cu toate că unii dintre producătorii și exportatorii majori de soia ai lumii, ca de exemplu Brazilia și Argentina, ar putea profita pe termen mediu de situația creată, riscurile legate de sectorul agroalimentar ca întreg rămân mari. 

Alte riscuri care influențează imaginea sectorului agroalimentar

Pe lângă contextul global protecționist menționat mai sus, există alte riscuri potențiale pentru companiile din domeniul agroalimentar, cum ar fi epidemiile de pestă porcină africană sau dăunătorul Spodoptera Frugiperda, care amenință piața globală de porumb. În termeni de risc structural, sectorul este vulnerabil în fața condițiilor meteorologice care pot afecta recoltele, cum ar fi secetele grave sau fenomenul El Niño. 

În cele din urmă, cu toate că segmentul agroalimentar este puternic afectat de un mediu economic global marcat de tensiuni protecționiste, acesta este, de asemenea, un sector cheie în acordurile de comerț liber, după cum s-a dovedit în recenta înțelegere dintre Uniunea Europeană (UE) și MERCOSUR.

Guvernările negociază adesea aceste acorduri pentru a facilita comerțul cu produse care ar ajuta sectorul agroalimentar intern. Cu toate acestea, fermierii locali nu le susțin în mod necesar și sunt primite cu scepticism de către o parte din opinia publică, ceea ce uneori duce la întârzieri în ratificarea acestor acorduri de comerț liber de către autoritățile publice.

Sincer vă spun, așa mă simt față de apicultori, neputincios. Nu am fost niciodată așa. De anul trecut începând situația este foarte grea. Nu se vinde mierea. Mai ales, cea polifloră. Asta de salcâm se vinde pentru că nu s-a făcut anul trecut și așa mai departe, dar poliflora nu se caută. Cauza principală este foarte clară, că tot căutăm oare de ce, oare cum. Nu, domnule, s-a băgat în comunitatea europeană miere din afara comunității europene la prețuri foarte mici. Dacă din Ucraina se aduce la 6 lei, din China nici nu vreau să spun la ce preț se aduce. Țările sud-americane care fac niște producții grozave, zeci de mii de tone pe o țară, 70.000 - 80.000 de tone pe țară, când noi facem maxim 20.000 de tone în România. Astea sunt cauzele.

Și atunci, ce este de făcut? Lucrurile sunt foarte simple. Dacă statul vrea să-și protejeze producătorul intern nu poate decât să pună niște taxe, niște impozite pe produsele agricole care vin din afara comunității europene. Simplu! Asta se practică în țările nordice, până la 50% se merge. Pentru că miere este astăzi un produs excedentar în țara asta. Păi, atunci, nu mai aducem din China. Sau dacă aducem, punem 50% impozit. Nu am nimic cu China, dar producătorul intern nu trebuie terminat. Oamenii sunt dezamăgiți, sunt dezgustați, au zeci de tone acasă de miere. Și mai este încă o soluție, să facem produse de calitate. Facem produse de calitate și ele vor fi apreciate dincolo și dacă adăugăm și produsul bio, este o plus valoare. De exemplu, acum nu am vândut decât niște salcâmi și niște tei bio (miere din salcâm și din tei n.r.). Atât. Restul, polifloră, nu am vândut niciun gram. Cine-ți cere, îți cere la niște prețuri de nimic că mi-e și jenă să-i spun la apicultor un preț. Asta este realitatea!

Întotdeauna am avut speranțe. Adevărul este că poliflora merge la un preț foarte mic. Am încercat să dau la un preț mai mre, dar nu mai poți, stai cu ea pe stoc, omul îți cere banii, pentru că nu am bani oamenii, și chiar și minimisul ăsta de 20 de lei îl ajută să-și ia medicamente și biostimulatori și, poate, îl și încurajează un pic. E foarte puțin (ajutorul de minimis n.r.) și o dată la nu știu câți ani. În 2016, mi se pare, am mai primit 4 lei pe familia de albine. Nu se poate așa ceva. Și, de asemenea, trebuie stimulat cel care produce, 10 bani, 20 de bani la kilogram, stimulat cel care produce, nu cel care povestește, a declarat, duminică, ing.Iosif Korb, președintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Albine, filiala județului Hunedoara, pentru emisiunea Satul hunedorean.

Producţia de miere din 2018 a fost mai bună decât în anul anterior, dar nu a depăşit 27.000 de tone, întrucât seceta a afectat considerabil culturile de floarea soarelui, iar pentru anul acesta culesul de rapiţă a fost compromis, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, pentru Agerpres.

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Agriculturii, pentru AGROINFO, în 2018, România avea 1.849.000  de familii de albine.

Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător mondial de miere după China. În fiecare an, aproximativ 600.000 de apicultori și 17 milioane de stupi produc aproximativ 250.000 de tone de miere. Cu toate acestea, producția nu acoperă cererea: în UE, în anul 2016, au fost importate aproximativ 200.000 de tone de miere, în principal din China, din care vin aproximativ 40% din importurile UE, susține un studiu al Comisiei Europene.

Există niște acțiuni care trebuie făcute la ovine. În primul rând, îmbăierea. Cei care nu au făcut, recomandăm să facă acest lucru întrucât este perioada optimă când se poate face îmbăierea ovinelor. Noi avem o vorbă, îmbăierea e sfântă la oaie, pentru că-i curăță foarte bine lâna și distruge ectoparaziții care se cumulează pe parcursul anului la nivelul lânii și al pielii ovinelor. Există, totuși, un risc. În această perioadă, ținînd cont că multe dintre ovine se apropie de jumătatea gestației, există riscul avortului spontan din cauza faptului că animalele sunt strânse în lese, sunt aruncate în baia cu apă și pot apărea avorturi din cauza loviturilor, avorturi mecanice. Sigur că este imperios necesar să se facă această îmbăiere. dr. Paul Jurjuman, medic veterinar

Pe lângă aceste îmbăieri, trebuie efectuate anumite deparazitări și vaccinări. În primul rând, o deparazitare internă. La animalele, care au trecut de jumătatea gestației, se poate efectua această deparazitare, folosind preparate injectabile, cât și preparate administrate oral. Sigur că, pe lângă deparazitări, trebuie să ne gândim la vaccinări, unul dintre vaccinurile importante este cel împotriva agalaxiei contagioase, despre care știm că provoacă pierderi economice însemnate, chiar și pierderea totală a animalului din punct de vedere economic, din cauza faptului că nu mai dă lapte, și, efectiv, își poate pierde viața.

Chiar am avut cazuri de crescători care ne-au sunat și vor să le facă oilor acest tratament. Deci, trebuie făcută această vaccinare. Trebuie ținut seama de oile gestante. În ultima lună de gestație, ultimele trei săptămâni, nu este recomandat să se facă acest vaccin. În ultima lună de gestație trebuie făcut un alt vaccin, despre care tot discutăm de-a lungul anilor, și anume, vaccinul împotriva anaerobiozelor, adică coglavax, care este cel mai folosit vaccin în momentul de față. De asemenea, trebuie făcut și acesta cu rapel și neapărat în ultima perioadă, pentru a transmite imunitatea și mielușeilor în primele zile de viață. Cam astea ar fi cele mai importante acțiuni. Deci, îmbăiere, deparazitare, fie injectabil, fie pe gură, și cele două vaccinări care sunt cele mai importante, contra agalaxiei și contra anaerobiozelor, a declarat, duminică, dr. Paul Jurjuman, medic veterinar județul Hunedoara, pentru emisiunea Satul hunedorean.

De asemenea, medicul veterinar le atrage atenția crescătorilor de ovine și asupra problemelor de sănătate care pot apărea la ovine din pricina hranei.

Unii crescători deja bagă oile pe tocătura după recoltarea porumbului și apar probleme de indigestie, apar probleme chiar de anaerobioză deoarece suportul proteic este mult mai mare, consumă porumb, și automat pot apărea probleme. Trecerea trebuie să fie făcută treptat. Într-adevăr, unii dintre crescători realizează vaccinarea împotriva anaerobiozei mai repede pentru a proteja animalele de schimbarea regimului alimentar care provoacă pierderi importante, adaugă dr. Paul Jurjuman.

Dacă se întâmplă ca oile să facă indigestie, medicul veterinar spune că e bine să le fie administrată sare amară sau un purgativ. Crescătorii de ovine sunt sfătuiți să dețină în ferme sare amară pentru astfel de cazuri.