Comunicat de presă: Blocul Național Sindical a solicitat Guvernului creșterea salariului minim brut pe țară garantat în plată la 2495 lei

Un incendiu puternic a distrus o mare parte din ferma tânărului Flavius Trică. Cunoscut printre colegi ca unul dintre cei mai harnici și pasionați fermieri, hunedoreanul se află acum în imposibilitatea de a asigura furajele pentru cele 20 de vaci pe care a reușit să le salveze de flăcări. Pe pagina de Facebook a lui Flavius Trică au fost postate mai multe imagini care prezintă distrugerile făcute de incendiu în dimineața de 26 octombrie. Nimic nu a rămas în picioare, au ars utilaje, dar și tot furajul strâns pentru iernarea animalelor. ”Cine poate sa ma ajute cu furaje pentru animale”, a scris, cu speranță, tânărul din localitatea Sântămăria-Orlea din județul Hunedoara. Solidari cu fermierul aflat la necaz, reprezentanții Direcției Agricole Hunedoara au demarat o campanie de solidaritate. Toți cei care pot să îl ajute pe Flavius Trică cu furaje sau cu alt fel de sprijin pot să ia legătura direct cu fermierul la telefon 0774.433.011 sau cu un reprezentant al DAJ Hunedoara care coordonează campania de sprijinire a tânărului – Claudiu Grama, telefon 0722.870.821. Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

Pe ultima sută de metri, când zilele îi sunt numărate la Ministerul Agriculturii, după căderea Guvernului PSD asigurînd doar interimatul, Petre Daea a dat un Ordin pentru stabilirea dimensiunilor exploatațiilor de creștere a suinelor și a tipurilor acestora. În prima zi din această săptămână, pe 21 octombrie 2019, Ministerul Agriculturii a afișat pe pagina sa oficială, în consultare publică, Ordinul ministrului agriculturii care limitează la cinci numărul porcilor crescuți într-o gospodărie. Exploatațiile de creștere a suinelor de subzistență pot să dețină maxim 5 porci, cu o greutate de minim 30 kg.

Fermierii au luat foc la auzirea veștii și s-au întrebat imediat ce vor face dacă o scroafă va făta, de exemplu, 10 purcei. Potrivit Ordinului lui Daea, când numărul porcilor din gospdărie ajunge la 6, dar nu depășește 65 de capete de suine, țăranul este nevoit să se fiscalizeze. Concret, să fie persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere de familie(IF), întreprindere individuală (II) și atunci gospodăria țărănească este transformată într-o exploataţie comercială de creștere a suinelor de tip A.

Cităm din Ordin ce înseamnă exploatație de tip A: exploatație de suine înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, înregistrată sanitar-veterinar, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate specifice, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului. Cu alte cuvinte, țăranul va trebui să achite niște taxe către bugetul statului, să se conformeze regulilor de biosecuritate dintr-o mică fermă de porci și animalele să fie supravegheate sanitar-veterinar.

Unul a avut un coșmar, un vis urât în noaptea respectivă și a visat că a doua zi trebuie să propună să fie doar 5 porci, doar atât să avem voie să creștem în gospodării. Cea mai mare problemă este următoarea: dacă un om, nu-i putem spune om, un cineva a propus să fie numărul limită 5 porci într-o gospodărie, cea mai mare durere este că alții, 100, 200, 300 au ridicat mâna. Adică, dacă ăla e idiot, voi sunteți mai idioți ca el! Dacă ăla nu știe ce vorbește, voi îl susțineți?! Sigur, niciunul dintre ăia care au ridicat mâna nu are controlul psihologic făcut.

Am două scroafe fătate, un exemplu, una are 8 purcei, alta are 9 purcei. Ce fac cu ăia 5 și 4?! Îi iau și le dau drumul pe stradă. Că așa se vrea în România! Să dai drumul la purcei pe stradă sau să-i omori de când îi fată scroafa. Ca pe timpul lui Ceaușescu! Mult mai rău ca pe timpul lui Ceaușescu. România scoate idioți pe bandă rulantă! De poimâine o să vină să condiționeze vacile, două vaci la fiecare gospodărie, 10 oi și 5 capre, este revoltat crescătorul de ovine Ioan Suciu, din Făgăraș, județul Brașov.

Înțelegem că pesta porcină (africană n.r.) s a răspândit pe teritoriul țării din cauza țăranilor care cresc 6 porci de peste 30 kg. Am 2 propuneri pentru d-voastră și pentru oamenii care, totuși, mai lucrează ceva teren și mai cresc și câteva animale fără să ceară ajutoare sociale sau orice alt fel de ajutor din partea Ministerului Agriculturii sau Guvernului:
1.cred că ar fi cazul să ne apucăm de crescut mistreți -se pare că acolo nu avem nici o interdicție;
2 depunem dosare de ajutoare sociale sau alte tipuri de ajutoare, de orice fel, pentru a supraviețui.
Mulțumim ministerului pentru sprijinul acordat țăranilor și fermelor de subzistență, ne-a scris un mesaj plin de supărare și furie fermierul Ilie Fragniere.

După Ordinul lui Daea care a aprins revolta între crescătorii de animale, a venit rândul fermierilor din vegetal să-și strige supărarea. Programul de guvernare PNL, la capitolul Agricultură și dezvoltare rurală, prevede că Programul de ajutor de minimis pentru tomate, plănuit de Guvernarea PSD să fie întins pe 8 ani, va fi modificat.

Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare, se menționează în programul de guvernare PNL, depus joi la Parlamentul României.

Concret, cultivatorii de legume ar urma să nu mai primească subvenția de 3.000 de euro pe minim 1000 mp cultivați cu tomate în spații protejate, ci să primească o subvenționare de 10% din valoarea facturii de vânzare a tuturor legumelor, nu doar a roșiilor. Ideea ar fi stimularea vânzării de produse agricole din fermele românești.

Doar în județele Olt și Dolj sunt 10.000 de fermieri care primesc ajutorul de minimis la tomate.

Vești proaste pentru legumicultori. În noul program de guvernare al PNL, toate programele, Tomata, Usturoiul și Programul de minimis pentru ardei, castraveți și vinete, vor fi anulate. Luni, 28 octombrie, vom convoca la Slatina reprezentanții tuturor cooperativelor și conducerea Sindicatului Național al Legumicultorilor din România pentru a pune în discuție și identifica soluții pentru a ne apăra programele care au avut succes și au adus plus valoare legumicultorilor români, a declarat Florin Ciobanu, Asociația Tinerilor Fermieri, pentru Realitatea de Olt. Potrivit aceleiași surse, cei 10.000 de legumicultori pregătesc proteste de amploare. Sunt gata să iasă în stradă.  

Lege pentru fermieri, mult așteptată de crescătorii de animale, a fost respinsă de Președintele României Klaus Iohannis. Șeful statului a decis să retrimită astăzi, vineri – 25 octombrie, în Parlamentul României un act normativ care urma să instituie un nou sprijin pentru crescătorii de animale din România. Președintele României Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor. Actul normativ a primit votul plenului Parlamentului pe 24 septembrie, obținând cu 228 de voturi “pentru” proiectul de lege privind programul multianual de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul creşterii bivoliţelor. Citiți și: S-A VOTAT ÎN PARLAMENT! SUBVENȚIE NOUĂ pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE! În forma votată de Parlament și trimisă spre promulgare, actul normativ prevedea ca fermierii care desfăşoară activităţi de creştere şi reproducţie a bubalinelor (bivolițe și bivoli) să poată primi sprijin pentru investiţii în realizarea de locuri noi de cazare în ferme noi sau în ferme aflate în activitate, precum şi de stimulare a asocierii în cooperative vor primi ajutor de la stat începând din acest an. Iată cererea de reexaminare transmisă de Președintele Iohannis către Parlament: Domnului Teodor-Viorel Meleșcanu Președintele Senatului În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor Legea privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor instituie o schemă de ajutor de stat, în valoare de 30 de milioane de euro, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care are ca obiect îmbunătățirea nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor de reproducție a bubalinelor. Astfel, legea menționată reglementează aspecte privind beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, intensitatea ajutorului de stat și valoarea ajutorului, precum și aspecte privind modalitatea de accesare a programului, durata de aplicare și bugetul schemei de ajutor de stat și modalitatea de efectuare a controalelor la fața locului. Unele dintre dispozițiile actului normativ transmis la promulgare sunt însă neclare și lipsite de predictibilitate, putând afecta obligațiile ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, astfel încât considerăm că se impune reexaminarea acestei legi de către Parlament. Art. 7 alin. (2) lit. b) din legea supusă reexaminării instituie posibilitatea, în anumite condiții, pentru fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de finanțare în Program, să beneficieze de o majorare a ajutorului acordat prin acest program. Cu toate acestea, sintagma „s-au instalat în cei 5 ani anteriori datei de depunere a cererii de finanțare în Programul de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiție se raportează. Astfel, din actul normativ supus reexaminării nu se poate stabili dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau pe cei care trebuiau să își demareze activitatea cu cel puțin cinci ani înainte. În acest context, semnalăm că și expresia „s-au instalat” contribuie la neclaritatea normei, putând da naștere mai multor interpretări. Art. 21 alin. (1) din legea transmisă la reexaminare prevede că schema de ajutor de stat prevăzută în prezenta lege se notifică Comisiei Europene, dar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, în situația în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conține prevederi noi sau diferite față de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează și/sau se modifică în mod corespunzător. Întrucât legea instituie o schemă de ajutor de stat, pentru respectarea art. 148 alin. (2) din Constituție, este necesar ca această prevedere să fie compatibilă cu legislația Uniunii Europene în domeniu, mai precis să respecte prevederile art. 107 alin. (3) și art. 108 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Ajutorul de stat în discuție este un ajutor nou. În acest context, semnalăm, că în sensul art.1 lit. c) din Regulamentul UE 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din TFUE, orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notifică în timp util Comisiei de către statul membru în cauză, iar ajutorul de stat nu poate fi acordat decât în cazul în care Comisia a adoptat sau se consideră că a adoptat, o decizie de autorizare a acestuia. Învederăm, totodată, că prevederile art. 108 din TFUE au fost preluate în legislația națională de Ordonanța de urgență nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, care la art. 3 alin. (1) și (2) dispune că orice intenție de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene, iar ajutorul de stat nou, supus obligației de notificare, poate fi adoptat și acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999. În concluzie, față de cele arătate mai sus, considerăm că adoptarea măsurilor preconizate ar trebui să se facă după notificarea schemei și autorizarea sa de către Comisia Europeană. În contextul în care se intenționează adoptarea actului normativ de reglementare a schemei de ajutor de stat înainte de autorizarea propriu-zisă a Comisiei Europene, apreciem că legea ar trebui să prevadă dispoziții care să indice, fără echivoc, că aplicarea/implementarea se va face numai după autorizarea de către Comisie, pentru a putea fi considerat că autoritățile naționale își îndeplinesc obligațiile ce le revin în materia ajutorului de stat. În lipsa unor asemenea prevederi, există riscul ca ajutorul de stat acordat să fie considerat ajutor de stat ilegal și, ca atare, supus recuperării și sancțiunilor aferente, ceea ce ar fi de natură să aducă prejudicii autorităților competente și, mai ales, beneficiarilor schemei. Din acest punct de vedere, Parlamentul urmează să analizeze utilitatea completării legii cu dispoziții care să prevadă că aplicarea schemei se va face după primirea, din partea Comisiei Europene, a deciziei de autorizare a Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor. Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS

Lista cu localitățile unde se montează internet gratis cu bani europeni! Ca urmare a celei de-a treia runde de înscrieri WiFi4EU din luna septembrie, peste 1.780 de municipalități vor primi vouchere în valoare de 15.000 de euro pentru a acoperi costurile de achiziție și de instalare a echipamentelor Wi-Fi (puncte de acces fără fir) în locuri precum bibliotecile, muzeele, parcurile sau piețele publice. În România, 142 de localități au fost desemnate câștigătoare. 26,7 milioane de euro au fost disponibile pentru această rundă și mai mult de 11.000 de cereri au fost depuse. Beneficiarii au fost aleși pe criteriul “primul venit primul servit”, ținându-se cont și de echilibrul geografic. În rundele precedente, 6.200 de municipalități au primit vouchere, bugetul fiind de 42 milioane de euro pentru prima etapă (2.800 de câștigători) și 51 de milioane de euro pentru cea de-a doua rundă (3.400 câștigători. Următoarea perioadă de aplicații va avea loc înainte de finalul anului 2020. Proiectul WiFi4EU se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 de state membre, precum și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii în ordinea înscrierilor, asigurând respectarea echilibrului geografic. Iată lista localitățile din România care primesc fonduri europene pentru instalarea rețelelor de internet wireless gratuit pentru comunitate: Marca Amărăştii de Jos Oraşu Nou Agriş Coas Halmeu Agrij Oraş Cehu Silvaniei Şag (Timiş) Breaza (Buzău) Dămuc Ceahlău Oraş Isaccea Municipiul Brad Şpring Găgeşti Băla (Mureş) Horodniceni Cocorăştii Mislii Valea Ursului Sângeru Municipiul Fălticeni Tibucani Lăpuş Oraş Cajvana Domneşti (Ilfov) Sântandrei Racoviţa (Brăila) Ciucurova Răchiţi Şuncuiuş Broscăuţi Municipiul Focşani Năneşti Ciurila Dragoş Vodă Girov Cornu Luncii Rediu (Neamţ) Adâncata (Suceava) Râmeţ Auşeu Suhaia Lunca (Botoşani) Frumuşica Vulpeni Municipiul Codlea Municipiul Câmpulung Moldovenesc Oraş Băile Olăneşti Oraş Sărmaşu Culciu Berchisesti Târnava Municipiul Slobozia Garoafa Oraş Săliştea de Sus Mărgineni (Bacău) Măxineni Feldioara Tulnici Oraş Hârşova Târgşoru Vechi Ghimeş-Făget Valea Seacă (Bacău) Cicârlău Bălteni (Vaslui) Oraş Borsec Vereşti Săsciori Oraş Bicaz Măneşti (Dâmboviţa) Cuza Vodă Ineu Oraş Şomcuţa Mare Coltău Dorneşti Peştişani Pomârla Strunga Şanţ Oraş Abrud Sălcioara (Dâmboviţa) Porumbeşti Probota Pogana Victoria (Iaşi) Praid Muşeniţa Mănăstirea Humorului Poieneşti Bereşti-Meria Bala (Mehedinţi) Oraş Sântana Municipiul Alba Iulia Şinca Cherechiu Mereşti Vidra (Vrancea) Nuci Udeşti Ostroveni Gropniţa Turcineşti Viile Satu Mare Smârdan (Tulcea) Pesac Bogdan Vodă Valcău de Jos Andreiaşu de Jos Cozmeşti (Iaşi) Meseşenii de Jos Bodeşti Viişoara (Vaslui) Sândominic Starchiojd Dumbrăveni (Suceava) Bălţeşti Pârteştii de Jos Războieni Jilava Murighiol Tâmboeşti Bănia Vidra (Ilfov) Rădăşeni Stolniceni-Prăjescu Iara Răuceşti Cehal Ştefan cel Mare (Călăraşi) Recea (Maramureş) Doclin Apa Dragu Remetea (Bihor) Şimian (Bihor) Oraş Târgu Bujor Groşii Ţibleşului Zamostea Găiceana Smeeni Oraş Huedin

La capitolul Agricultură și dezvoltare rurală din programul de guvernare PNL, depus astăzi la Parlamentul României, este precizat că ajutorul de minimis de 3.000 de euro este înlocuit cu o altfel de schemă de minimis.

Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Senatorul PNL Daniel Fenechiu, invitat joi seara în emisiunea Punctul de întâlnire, Antena 3, a explicat cum va funcționa această nouă schemă de minimis.

E vorba de eficientizare. Ai vândut, ești finanțat. Finanțăm agricultorii care știu să vândă. Ideea de bază este să le livrezi (tomatele n.r.) undeva. Criteriul de performanță este să livrezi undeva. Le dau bani doar ca să producă fără să le comercializeze?! A spus senatorul liberal.

Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească, în acest moment, pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an sunt:

•Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
•Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
•Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Anul acesta, ca să-și încaseze ajutorul, fermierii înscriși în acest program au avut obligația de a comercializa cantitatea minimă de tomate până la data de 15 iunie.

Partidul Național Liberal a depus astăzi, 24 octombrie 2019, programul de guvernare în Parlament și lista viitorilor miniștri. Pentru portofoliul Agriculturii, AGROINFO v-a informat deja că este propus deputatul liberal Adrian Oros.

Printre alte măsuri prevăzute pentru agricultură, Guvernul Orban își propune să reformeze cele două agenții de plăți, APIA și AFIR, care gestionează miliardele de euro venite de la Uniunea Europeană pentru plățile directe ale fermierilor (APIA) și pentru măsurile de dezvoltare rurală (AFIR).

Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene, este precizat în programul liberal de guvernare.

Deocamdată, PNL anunță doar reformarea acestor agenții, nu și cum va fi făcută concret această reformare. România s-ar părea că este singura țară din Uniunea Europeană unde funcționează două agenții de plăți pentru agricultură, celelalte state având o singură agenție care gestionează fondurile europene pentru sectorul agricol, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare (FEADR).

INTEGRAL AICI PROGRAMUL PENTRU AGRICULTURĂ PROPUS DE GUVERNUL ORBAN!

 

VII. Agricultură și dezvoltarea rurală

Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură: 23% din totalul angajaţilor. Aceste realități trebuie să fie tratate prin prisma creșterii productivității și a valorii adăugate în agricultură și industria alimentară, în contextul constrângerilor de mediu, siguranță alimentară și a schimărilor climatice. 

În pofida succeselor anunțate de către guvernarea PSD, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în cursul anului 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de balanță comercială din anul 2015 până în prezent. Acest deficit de balanță comercială este cauzat în mod exclusiv de exportul de materie primă subvenționată (cereale) și a importului de produse cu valoare adăugată (carne și produse procesate din carne, produse de panificație, aluat congelat etc). Elocventă este situația în care se află sectorul creșterii porcului din România, pe fondul evoluției epizootiei pestei porcine africane în cursul anului 2018, când statul român a fost nevoit să sacrifice aproximativ 400.000 capete de porci. În România, se consumă aproape 800.000 tone de carne de porc și nu se produc intern decât 330.000 tone, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Aceasta înseamnă că cerealele cu care ar trebui hrănite animalele sunt exportate odată cu subvenția de la Uniunea Europeană. De asemenea, se exportă aproape toată producția de soia, importându-se 700.000 tone de șroturi de soia necesare hranei animalelor, din America de Sud.

Starea de fapt din agricultura și industria alimentară a României este cauzată de slaba reprezentare a clasei de mijloc. Cu 60% contribuție românească în capitalul investit, industria alimentară (bazată în primul rând pe o materie primă autohtonă) ar aduce de două ori mai multă valoare brută adăugată comparativ cu industria auto românească, la fiecare euro investit.

Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.

Este cunoscut faptul că principala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă Politica Agricolă Comună prin cei doi piloni ai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. Este esențială perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase.

Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc. Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2, FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că, în următorul exercițiu financiar, sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.

O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură.

În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și fermierii din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii - în România, în anul 2019 subvenția medie este de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 266 euro/ha.

Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă. Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de Guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

1. Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare, aprobate prin acte normative în Parlamentul României, cu acordul Comisiei Europene;
2. Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene;
3. Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare;
4. Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane. În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc;
5. Punerea în practică a legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare prin transpunerea Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17.04.2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, în scopul încurajării consumului de produse românești în România;
6. Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri;
7. Pregătirea cu celeritate a  Programului Național Strategic al României, fundamentat pe nevoile reale ale agriculturii și satului românesc, reieșite dintr-o consultare reală cu fermierii și reprezentanții acestora, care să cuprindă măsuri speciale pentru procesarea materiilor prime în agricultura românească și încurajarea zootehniei.
8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului Național Strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027. Programul Național Strategic se va concentra pe  crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor:

1. Bonificarea financiară, în funcție de talia firmei, a producătorilor care livrează marfă în circuitul comercial mare, individual și/sau prin intermediul unei organizații de tip cooperatist;
2. Acordarea de sprijin financiar pentru investiții (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc), prin pilonul II, către organizațiile cooperatiste, precum și susținere financiară pentru cheltuieli operaționale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing, etc.);
3. Acordarea de subvenții pentru digitalizarea producției și comercializării produselor pe lanțul de produs;
4. Încurajarea prin sprijin financiar a investițiilor de înființare a noi operatori și procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producție de pește autohton de apă dulce;
5. Măsuri de stimulare a producției de pește autohton prin stimularea financiară suplimentară a deținătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producție aleatorie/extensivă la sisteme de creștere a peștelui în scopul comercializării;
6. Acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/ forestiere, către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II;

1. Demararea consultărilor pentru elaborarea Planului Strategic pe Termen Mediu și Lung pentru Stoparea Fenomenului de Deșertificare și Asigurarea Securității Alimentare. Proiectul Planului Strategic va fi supus dezbaterii publice, asociațiilor profesionale și mediului academic.
9. Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice, precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Liderii liberali s-au reunit joi, 24 octombrie 2019, în ședința Biroului Politic Național (BPN), de la ora 13:00, pentru a valida lista miniștrilor Guvernului Orban.

Lista nu este încă definitivă însă și pe lista inițială și pe cea transmisă pe surse acum, la Ministerul Agriculturii este propus deputatul liberal Adrian Oros. Pentru Agricultură au mai fost două propuneri, deputatul Nicolae Giugea și Emil-Florian Dumitru, fermier și fost președinte al Federației PRO AGRO.

Se pare că liderul liberalilor a renunțat la aceștia doi, preferat fiind Adrian Oros.

Nechita-Adrian Oros, în vârstă de 54 de ani, din 2016 deputat PNL de Cluj, profesor universitar, doctor în științe medicale - domeniul medicină veterinară, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România, în 2012 a fost prorector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj.

Astăzi ar urma ca lista pentru Guvern să fie definitivată, dar ar putea apărea modificări de ultim moment.

Potrivit calendarului propus de liderul PNL, pe 29 octombrie este programată audierea miniștrilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului, iar pe 30 octombrie votul de încredere într-o ședință de Plen comun.

Luni, 28 octombrie, convocarea ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. Marți, 29 octombrie, programarea audierilor miniștrilor desemnați în ședințele comune ale  comisiilor permanente ale celor două Camere, al căror obiect de activitate corespunde sferei de activitate a viitorului ministru. Miercuri, 30 octombrie, începând cu ora 10:00, convocarea ședinței comune de plen a Camerelor Parlamentului în vederea acordării votului de încredere Guvernului, prevede calendarul propus de Orban, citat de Mediafax.