Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/veste-importanta-pentru-fermierii-romani-s-a-intamplat-astazi

CICOAREA, PE LISTA SUBVENȚIILOR URIAȘE! Bugetul Ministerului Agriculturii vine cu SURPRIZE de PROPORȚII pentru FERMIERII ROMÂNI! Potrivit Legii bugetului pentru 2019, agricultorii noștri ar putea primi o subvenție substanțială de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru cicoare, ulei de măsline, trestie de zahăr și fructe cu coaja lemnoasă.
În bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2019 apare la capitolul Proiecții ale politicilor sectoriale pentru perioada 2019-2022 acordarea unui sprijin cuplat pentru cicoare, trestie de zahăr, fructe cu coaja lemnoasă și ulei de măsline.

Sprijinul cuplat se acordă:
- în acele sectoare în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăți;
- în masura în care este necesar pentru crearea unui stimulent în vederea menținerii nivelurilor actuale de producție in sectoarele în cauză.
Sprijinul cuplat se poate acorda numai sectoarelor și producțiilor importante din motive economice, sociale și de mediu, se arată în Legea bugetului de stat pentru anul 2019, în Anexa care privește bugetul Minsterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Deci, trebuie susținute și stimulate, ajutate pentru că sunt în dificultate, producțiile de cicoare și de ulei de măsline, România fiind "vestită" dealtfel prin livezile întinse de măslini. Astea sunt sectoarele vizate în țara noastră pentru acordarea sprijinului cuplat, o subvenție consistentă.

Sectoare și producții vizate:
- cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coaja lemnoasă, cartof, semințe, ulei de măsline, furaje uscate, hamei, sfecla de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume și specii forestiere cu ciclu scurt de producție;
- carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat, lapte și produse lactate, viermi de mătase, mai scrie în aceeași Lege.

Cicoare mai avem prin România și fructe cu coaja lemnoasă, nuci spre exemplu, dar fermierii români nu au fost anunțați de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) că ar putea beneficia de un sprijin cuplat pentru aceste culturi.

De pe lista oficială cu schemele de plată din agricultură de care beneficiază fermierii români în anul 2019, anunțată de APIA, lipsesc subvențiile europene cu valoare mare pe hectar, sprijin cuplat, pentru cicoare, trestie de zahăr, măsline și fructe cu coaja lemnoasă. Iată lista APIA pentru această subvenție:

Sprijinul cuplat se acordă pentru: soia, lucernă, mazăre boabe pentru industrializare, fasole boabe pentru industrializare, cânepă pentru ulei şi fibră, orez, sămânţă de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp, legume cultivate în sere, legume cultivate în solarii, prune destinate industrializării, mere destinate industrializării, cireşe şi vişine destinate industrializării, caise şi zarzăre destinate industrializării, cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară, ovine, caprine, taurine din rase de carne şi metişii acestora, vaci de lapte, bivoliţe de lapte și viermi de mătase.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/surprize-uriase-in-bugetul-ministerului-agriculturii-pentru-2019-subventii-apia-noi

OFICIAL! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a reactualizat situația spețelor tehnice de interes general, ca urmare a solicitărilor de clarificări primite de la potențialii beneficiari ai investițiilor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Astfel, au fost adăugate clarificări privind criteriul de selecție 4 – Principiul lanțurilor alimentare integrate – din Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1a, pentru care s-au primit cele mai multe întrebări de la fermierii care doresc să depună cereri de finanțare în cadrul actualei sesiuni deschise.

„Căutăm în permanență metode și instrumente de lucru prin care să venim în sprijinul solicitanților și beneficiarilor de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală. În acest sens, consider că prezentarea  acestor cazuri tehnice de interes și cu aplicabilitate generală alături de soluțiile propuse de experții Agenției pot fi extrem de utile celor care se pregătesc să depună Cererile de finanțare, reducând timpul în care ar fi solicitat în scris și ar fi primit răspunsul instituțional,” a menționat Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Printre solicitările adresate de către potențialii beneficiari se numără și clarificarea modalității de acordare a punctajului la principiul de selecție 4 al submăsurii 4.1a (Investiții în exploatații pomicole), în situația în care procesarea și comercializarea pentru anumite produse pomicole se va realiza printr-o investiție proprie cuprinsă în noul proiect, iar alte soiuri se vor procesa și comercializa prin intermediul grupului de producători din care solicitantul face parte. 

În acest caz, având în vedere că punctajul maxim pe care îl poate obține un proiect este de 100 de puncte, precizarea se face în sensul că punctajul maxim pentru principiul de selecție 4, se calculează fără a se cumula criteriile de selecție din cadrul principiului de selecție – punctajul maxim la principiul de selecție 4 fiind astfel de 15 puncte.

Totodată, precizăm faptul că în tabelul Spețe tehnice de interes și cu aplicabilitate generală, din secțiunea Comunicare > Întrebări frecvente a portalului AFIR (www.afir.info) pot fi consultate întrebări și răspunsuri privind mai multe linii de finanțare din cadrul PNDR 2020.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/expertii-afir-va-raspund-la-intrebarile-tehnice

DOSARELE BLOCATE LA PLATĂ! Ministrul agriculturii, Petre Daea, le-a spus deputaților din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților că și-a propus, împreună cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), să încheie la 1 martie 2019 plata subvențiilor aferente anului de cerere 2018. Excepție fac schemele de plată care nu se pot achita nici măcar la 31 martie și dosarele blocate la plată.
Sunt câteva probleme cu câteva dosare (depuse la APIA pentru subvenții n.r.). Și trebuie să le știți pe astea. Avem 929 de fermieri cu suprafețe, cu blocuri supradeclarate. Trebuie să vedem despre ce este vorba. Avem 853 de fermieri cu erori generate, controlul este în curs de soluționare. Toate aceste erori care sunt generate în sistem, gândindu-ne că nu sistemul electronic pe care-l avem și softul care funcționează, cu care nu sunt probleme, sunt rezolvate. La ora actuală, în România sunt plătiți 85,7% din fermieri, cu plățile aduse la zi. Sunt în calculul nostru, în graficul nostru de execuție.

Noi ne-am propus, nu până la 31 martie să încheiem acordarea subvențiilor, ci până la 1 martie. Și întrebarea se pune de ce. Pentru că nu vrem să suprapunem acțiunile. De la 1 martie până la 15 mai trebuie să depunem cererile. (...) Suntem legați, evident, de ANT, ajutorul național tranzitoriu, atât la vegetal, cât și la animale. Pentru că avem hotărârile de Guvern, avem banii respectivi, o să dăm drumul și la aceste lucruri.

Vor rămâne situațiile neclare, cei care, evident, din controalele noastre va rezulta că trebuie să mai stăruim asupra controlului. Eu cred că este important să nu lăsăm niciun fermier fără bani, indiferent în ce situație se află, să-i clarificăm situația în așa fel încât el să primească bani, a declarat ministrul agriculturii, Petre Daea. Promisiunea legată de termenul final de plată APIA a fost făcută săptămâna trecută, în ședința Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Sprijinul cuplat din vegetal nu poate fi plătit de APIA decât după data de 31 martie 2019. Până la termenul limită de 31 martie, fermierii mai au de depus la APIA acte necesare acordării banilor. De asemenea, este puțin probabil ca ajutoarele naționale tranzitorii să fie achitate fermierilor până la termenul ambițios de 1 martie 2019, promis de șeful de la Agricultură. Plata acestor subvenții așteaptă pomulgarea de către Președintele României a Legii bugetului de stat pentru anul 2019.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/daea-ne-am-propus-sa-incheiem-la-1-martie-plata-subventiilor-apia

COMUNICAT! Ministerul Agriculturii anunță, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că a imprimat un ritm alert în derularea refacererii infrastructurii de irigații.
Ministrul Petre Daea a fost miercuri, 20 februarie, să vadă stadiul lucrărilor de reabilitare la SRPA BUCȘA, din cadrul amenajării hidroameliorative Terasa Ialomița - Călmățui, județul Ialomița. Aceasta are o suprafață amenajată de 78.796 ha, din care, se supune reabilitării o suprafață de 23.626 ha, situată între comunele Gura Ialomiței, M. Kogălniceanu, Ograda, Bucu, Valea Ciorii și orașul Ţăndărei. În zonă sunt constituite 4 OUAI-uri care administrează 18.244 ha, cel din comuna Ograda (8214 ha) accesând măsura 125 din PNDR. Amenajarea a fost pusă în funcțiune în anul 1979, sursa de apă pentru această amenajare fiind fluviul Dunărea prin stația SPA I.M. Gheorghiu, SRP Spiru Haret, SRP Lacu Rezi prin Canal D3 și  D5.

SRPA VI Bucșa are un debit instalat de 19,6 mc/s, o înălțime de pompare de 18 m și este dotată cu 8 agregate, din care 4 nu sunt funcționale și sunt supuse reabilitării. În cadrul lucrărilor de reabilitare ale stației se vor executa următoarele lucrări: înlocuirea a 4 agregate pompare; înlocuirea instalației de forță și de comandă; înlocuirea instalației de alimentare; reabilitarea sistemului de iluminat; înlocuirea a 4 conducte de refulare; înlocuirea instalațiilor hidromecanice; reabilitarea clădirii stației; instalarea unui sistem de monitorizare a nivelui apei în bazinul de aspirație pentru pornirea automată a pompelor.

Lucrările prevăzute pentru reabilitarea canalelor CD1, CD2, CD2A, CD4B, CD4C şi CD7  vizează: refacerea secțiunii de scurgere, refacerea impermeabilizării canalului cu beton și refacerea construcțiilor de pe canale (stăvilare, sifoane, podețe).
Valoarea investiției este de 53.712.690 lei, iar timpul de execuție este de 31 luni efectiv lucrate, indiferent de starea vremii. Indicatorii tehnico – economici au fost aprobați prin Ordinul MADR nr.41/19.02.2018.

După ce a văzut întreaga suprafață din cadrul obiectivului de investiții, ministrul agriculturii, Petre Daea, a apreciat ritmul de lucru alert și faptul că lucrările de reabilitare sunt în grafic, ba mai mult decât atât, constructorul a afirmat că reabilitarea ar putea fi terminată înainte de termenul prevăzut inițial.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/ritm-alert-pentru-reabilitarea-infrastructurii-de-irigatii

Comisia Europeană a publicat un raport privind practicile comerciale neloiale din mediul de afaceri în lanțul de aprovizionare cu alimente.

Raportul este în general dezamăgitor, deoarece CE permite Inițiativei lanțului de aprovizionare (SCI) și statelor membre să acționeze atunci când consideră că este adecvat.

Timp de mulți ani, EFFAT a avut o campanie împotriva UTP, care au un impact negativ asupra ocupării forței de muncă și asupra condițiilor de muncă în sectoarele agriculturii, alimentației și băuturilor. EFFAT solicită un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic la nivelul UE, care să includă un mecanism independent de aplicare, care să ofere protecție și remediere.Mai presus de toate, ar trebui să elimine factorul de teamă protejând reclamanții și potențialele victime ale UTP.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape atât cadrele de voluntariat, cât și cele de reglementare. Forumul la nivel înalt al Comisiei pentru o mai bună funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente va purta discuții cu operatorii, statele membre și alte părți interesate, pentru a se asigura că se respectă bunele practici, se creează platforme naționale și, în special, că SCI este pus în aplicare.

EFFAT va urmări problema UTP în cadrul Forumului la nivel înalt pentru o mai bună funcționare a lanțului de aprovizionare cu alimente. Nu ezitați să ne trimiteți exemple în care UTP au avut un impact asupra ocupării forței de muncă și asupra condițiilor de muncă ale lucrătorilor din sectoarele noastre.

Sursa http://www.effat.org/en/node/14246

Concurs la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)! Instituția care se ocupă cu plata subvențiilor către fermieri are de astăzi – joi 10 ianuarie la conducere un director general care este titular pe postul pe care îl ocupă din anul 2016. Adrian Pintea a susținut și a câștigat concursul pentru postul vacant de conducere!

Anunțul pentru scoaterea la concurs a postului de director general al Agenției de Plăți a fost postat de Ministerul Agriculturii pe site-ul propriu la începutul lunii decembrie. La concurs s-au înscris doi candidați care au îndeplinit condițiile de participare la examen între care și actualul director, Adrian Pintea. După un examen scris și examenul oral din ianuarie, rezultale finale l-au confirmat pe șeful APIA în fruntea instituției cu un punctaj de 184,6 de puncte.

Adrian Pintea are o experiență impresionantă în ceea ce privește activitatea în cadrul agenției de plăți fiind în instituție chiar de la înființarea acesteia. Pintea a venit în fruntea APIA Central într-un moment extrem de sensibil pentru agricultură când în numai o jumătate de an, Agenţia a trecut prin plecările intempestive ale altor directori precum Ioan Merca, Florin Faur şi Nicolae Horumbă. La acel moment, situația plăților era una problematică, cu numeroase incidente precum blocaje de zile întregi în sistem și un soft informatic care se actualiza pe măsură ce se efectuau și plățile. Adrian Pintea a realizat o reorganizare în cadrul APIA, reușind să pună în aplicare ordinul ministrului Petre Daea cu privire la un calendar strict de termene pentru plata subvențiilor. Astfel, în toamna anului 2017, în premieră, ministrul Daea a fost alături de echipa APIA la demararea plății avansului pe 16 octombrie, performanță continuată și în toamna anului trecut.

Iată experiența acutualului director, conform CV-ului postat pe site-ul APIA:

Experienţă profesională:

22.09.2016 – prezent: Director General, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

15.07.2016 – 21.09.2016: Director General Adjunct, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

01.07.2012 – 14.07.2016: Coordonator Regiunea Sud-Vest Oltenia, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

27.07.2010 – 14.07.2016: Director Executiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Vâlcea;

22.05.2009 – 26.07.2010: Şef Birou Inspecţii, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Vâlcea;

16.06.2008 – 22.05.2009: Director Executiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Vâlcea;

02.05.2006 – 16.06.2008: Consilier superior, Serviciul Examinări Cereri Ajutor Măsuri de Piaţă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Vâlcea;

01.05.2005 – 01.05.2006: Director, SC Carvil SA, Bujoreni, Vâlcea;

01.12.2002 – 30.04.2005: Inginer, SC Carvil SA, Bujoreni, Vâlcea;

01.09.2002 – 01.12.2002: Inginer, SC Diana SRL, Râmnicu Vâlcea;

15.09.2001 – 01.09.2002: Profesor suplinitor, Şcoala cu clasele I-VIII Cheia Băile Olăneşti, Şcoala cu clasele I-VIII Milcoiu și Păușești Măglași;

15.02.2000 – 11.07.2001: Inginer, Şef fermă zootehnică, SC Agrocomsuin SA Bonţida, Cluj.

Educaţie şi formare:

2007 – 2013 – Studii doctorale, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca;

1999 – 2000 – Studii aprofundate, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca;

1994 – 1999 – Studii universitare, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Facultatea de Zootehnie;

1988 – 1992 – Studii liceale, Grup Şcolar Agroindustrial Ciumbrud Aiud.

Limbi străine (scris, vorbit, citit):

Engleză (bine, bine, bine)

Informaţii suplimentare:

– în anul 1995 specializare în Germania pe o perioadă de 4 luni în sectorul zootehnic;

– în anul 2004 perfecţionare în parteneriat cu ANC Bucureşti în Belgia;

– elaborarea unor lucrări în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice la USAMV Cluj;

– parteneriat în cadrul programului INFOEUROPA 2007 cu Camera de Comerţ Vâlcea;

– proiectul „RO4 RURALBIZ – Iniţiative pentru dezvoltare rurală durabilă” – regiunea Sud – Vest Oltenia – aprilie 2013;

– proiectul „PRO-RURAL- Sistemul integrat de dezvoltare a resurselor umane pentru sustenabilitatea mediului rural” – regiunea Sud – Vest Oltenia – mai 2013;

– participare la seminar pe probleme de agromediu – Bruxelles , 2009;

– aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune 2015-2020, Prevenirea actelor de coruptie in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene – 2014, Brasov;

– certificat de absolvire – Manager proiect – mai 2015.

Sursa https://agrointel.ro/108316/concurs-castigat-adrian-pintea-isi-continua-mandatul-la-conducerea-apia/

Oferte de locuri de muncă în agricultură: la început de an, firmele din afară caută muncitori români dispuși să lucreze în exploatațiile agricole din Spania sau Franța. Salariile sunt atractive și nu se solicită cunoașterea vreunei limbi străine sau studii de specialitate.

Românii care doresc să se angajeze în UE au la dispoziţie câteva sute de oferte de locuri de muncă prin intermediul portalului mobilităţii europene – EURES.

 
Două firme din Spania oferă 200 de locuri de muncă în domeniul agricol. Prima ar fi firma Fresgilera S.L. din regiunea Huelva, localitatea Lepe-Huelva, care oferă 50 locuri de muncă la recoltarea fructelor: căpșuni, nectarine, afine etc. Muncitorii vor lucra în câmp, la culesul fructelor, programul de lucru fiind între orele 08:00-15:00, cu o pauza de masă de o jumătate de oră.

„Nu se solicită cunoaşterea vreunei limbi străine, salariul oferit fiind de 38 euro net/zi. Cazarea este contracost: 40 euro/lună, transportul spre Spania va fi plătit de lucrător, iar transportul de reîntoarcere va fi plătit de companie la terminarea contractului. Durata contractului este din 20 februarie 2019 până în 20 iunie 2019”, se arată într-un comunicat de presă al AJOFM Caraș-Severin. Termenul limită pentru depunerea dosarelor este 20.02.2019.

Pe de altă parte, grupul de firme Queralt din regiunea Lleida, oferă 150 locuri de muncă la cules de fructe (mere, cireșe, nectarine, caise etc.) şi curățat pomi şi în fabrica la aranjarea fructelor în lăzi și caserole. Nici în acest caz, nu se solicită cunoaşterea vreunei limbi străine, salariul oferit fiind de 6,25 euro brut/oră pentru lucrul în câmp şi 5,96 euro brut/oră pentru lucrul în fabrică.

„Transportul dus-întors în Spania se plăteşte de către muncitor. Pentru locuință (utilități) și alte cheltuieli se reține 10% din salariu în primul an și în al doilea an 5% din salariu. Contractul de muncă se semnează în Spania (după înscrierea în sistemul de securitate socială-obținere NIE). Durata contractului este în perioada aprilie – septembrie 2019 cu posibilitate de prelungire până în luna noiembrie”, informează reprezenții AJOFM Caraș-Severin. Termenul limita pentru depunerea dosarelor este 01.04.2019.

Oferte consistente provin şi din Marea Britanie: 100 de lucrători în agricultură,.

Lucrătorii în agricultură vor munci la cules de căpşuni. Este necesară cunoaşterea limbii engleze. Se oferă un salariu cuprins între 6,15 lire brut/oră şi 8,21 de lire brut/oră, în funcţie de vârstă.

În Olanda sunt oferite 121 de locuri de muncă: 40 de lucrători în sere cu bulbi de flori, 15 lucrători în sere de roşii, 15 lucrători în sere cu ardei gras, 15 lucrători în sere cu flori, 10 lucrători în grădinărit, 25 de muncitori într-o fabrică de alimente şi un asistent manager. Pentru majoritatea posturilor nu se cere cunoaşterea unei limbi străine, iar salariul oferit porneşte de la 9,82 de euro brut/oră.

Din Suedia există oferte pentru domeniul mecanic şi din agricultură: opt mecanici maşini grele, patru operatori CNC – strungari, patru operatori CNC – frezori şi 30 de muncitori la cules de căpşuni. Pentru meseriaşi se cere cunoaşterea limbii engleze şi se oferă minim 18 euro brut/oră.

Pentru mai multe detalii despre oferta de locuri de muncă, persoanele interesate trebuie să se adreseze consilierului EURES din cadrul Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Sursa https://agrointel.ro/108406/locuri-de-munca-in-agricultura-oferte-disponibile-in-strainatate/

Daniel Crunțeanu – propus pentru funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Actualul director general adjunct din Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) ar putea prelua portofoliul pe care, până de curând, l-a deținut Alexandru Potor.

Numirea lui Daniel-Eugeniu Crunțeanu vine la propunerea PSD Ialomița, arată publicația independentonline.ro.

 
Experiență în fonduri europene

În cadrul AFIR, conform site-ului agenției de plăți, Crunțeanu activează din 2017 la Centru, unde coordonează desfăşurarea activităţii direcţiilor din subordine. El îndeplinește atribuţii legate de lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor efectuate din bugetul statului si FEADR şi prin Programele implementate de AFIR.

Anterior venirii sale la București, Crunțeanu a fost în echipa APDRP/AFIR Ialomița, unde, în perioada 2013-2017, a fost Șef Serviciu Active Fizice și Plăți Directe. Între 2009 și 2010, tot la centrul teritorial al agenției de plăți, Crunțeanu a ocupat funcțiile de Director coordonator adjunct și Director adjunct.

Conform CV-ului său, Daniel Crunțeanu este doctor în Inginerie aerospațială și, din 2003, este cadru universitar la Catedra de Științe Aerospațiale ”Elie Carafoli” – Facultatea de Inginerie Aerospațială de la Universitatea Politehnică București.

În paralel cu funcția de la AFIR, Crunțeanu este și consilier județean la Ialomița, ocupând funcția de președinte al Comisiei pentru învăţământ, cultură, culte, tineret, colaborarea cu societatea civilă şi relaţii externe. Crunțeanu este și președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică Ialomița.

Sursa https://agrointel.ro/108425/daniel-crunteanu-secretar-de-stat-la-ministerul-agriculturii-in-locul-lui-alexandru-potor/

LEGE PROMULGATĂ DE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI! Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, pe 8 ianuarie 2019, un decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004. Fermierii membri într-o cooperativă beneficiază de o serie de facilități fiscale.
Potrivit legii, cooperativele agricole beneficiază de următoarele măsuri, care constituie derogări de la prevederile Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare:

a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole care procesează produsele agricole şi/sau care produc/comercializează material genetic şi/sau au activitate de creştere şi/sau activitate de reproducţie, astfel: pentru primii 5 ani de la data intrării în producţie, în cazul celor nou înfiinţate şi pentru o perioadă de 5 ani începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi, pentru cele deja înfiinţate;

b) scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole astfel: pentru primii 5 ani de la data intrării în producţie în cazul celor nou înfiinţate şi pentru o perioadă de 5 ani, începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi, pentru cele deja înfiinţate care au realizat la data de 31 decembrie a anului calendaristic precedent, o cifră de afaceri anuală netă de până la 3.000.000 euro, cursul de schimb este cel valabil la încheierea exerciţiului financiar în care s-a realizat cifra de afaceri;

c) scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru producţia valorificată prin/către cooperativa agricolă;

d) prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cooperativele agricole care
îndeplinesc condiţiile de microîntreprinderi nu intră sub incidenţa Titlului III «Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor» şi datorează impozit pe profit;

e) scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile şi pe terenurile utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativa agricolă, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

f) scutirea membrilor cocooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor luate în arendă de către cooperativele agricole de la aceştia.

Facilităţile fiscale se acordă în integralitate membrilor cooperatori care au valorificat în anul anterior celui pentru care se datorează impozitele, cel puţin 50% din producţia obţinută prin/către cooperativele agricole.

În cazul în care cooperativele agricole se lichidează voluntar într-o perioadă de timp mai mică decât cea pentru care acestea au
beneficiat de scutirile prevăzute în prezenta lege, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii. În acest caz, cooperativele agricole au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative.

Stabilirea criteriilor potrivit cărora membrii cooperatori vor beneficia de scutiri se va face prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului finanţelor publice şi ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Cooperativele agricole au acces la subvenţii şi la fondurile publice, precum şi la fonduri europene, prevăzute în programul de susţinere a agriculturii României. Recunoaşterea cooperativelor agricole ca grupuri de producători pentru a beneficia de toate drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare se realizează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Se înfiinţează Registrul Naţional al Cooperativelor Agricole din România, sistem electronic, constituit pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Registrul Naţional al Cooperativelor Agricole se realizează, se actualizează şi se administrează de către Ministerul Agriculturii. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului are obligaţia de a transmite anual Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale datele şi informaţiile referitoare la parcurgerea etapelor procedurale de înfiinţare și declarare a situaţiilor financiare anuale, respectiv denumire forme juridice, codul CAEN - sector de activitate, cod fiscal, cifra de afaceri, profit sau pierderi, număr de angajaţi, anul înfiinţării, localitatea, adresa şi datele de contact: reprezentant, telefon, fax, email.”

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii va fi elaborat ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru stabilirea criteriilor
privind scutirea membrilor cooperatori de la plata unor impozite.

Cooperativa agricolă este definită de lege ca o asociaţie autonomă cu un număr nelimitat de membri, cu capital variabil, care exercită o activitate economică, tehnică şi socială în interesul privat al membrilor săi.

Persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi în concordanţă cu legislaţia în vigoare sau să aibă cod CAEN principal din Secţiunea A, «Agricultură, silvicultură şi pescuit» diviziunea 01, secţiunea C «Industria prelucrătoare» diviziunea 10, 11, 12.”

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/lege-din-8-ianuarie-2019-fermierii-care-beneficiaza-de-scutire-de-la-plata-impozitelor-inclusiv-pe-terenuri